Cancelarul german Angela Merkel l-a invitat pe noul președinte american Joe Biden să efectueze o vizită în Germania, atunci când situația pandemică o va permite, în cadrul unei conversații telefonice pe care cei doi lideri transatlantici au avut-o luni seară.

Potrivit unui comunicat remis de guvernul federal de la Berlin, Angela Merkel l-a felicitat pe Joe Biden pentru inaugurare și l-a invitat pe președintele SUA să viziteze Germania de îndată ce situația pandemică va permite acest lucru.

Conform sursei citate, Merkel și-a manifestat “disponibilitatea Germaniei de a-și asuma responsabilitatea în gestionarea sarcinilor internaționale împreună cu partenerii săi europeni și transatlantici”, în condițiile în care relațiile cu precedenta administrație au fost tensionate pe fondul solicitărilor lui Donald Trump ca Berlinul să aloce 2% din PIB pentru apărare și să renunțe la construcția gazoductului Nord Stream 2.

De asemenea, arată comunicatul citat, cancelarul german și președintele american au fost de acord că sunt necesare mai multe eforturi internaționale pentru a face față pandemiei.

Angela Merkel a salutat revenirea SUA la Organizația Mondială a Sănătății, dar și decizia președintelui Biden de a readuce SUA la Acordul de la Paris.

Cei doi au mai discutat și despre probleme de politică externă, în special cele referitoare la Afganistan și Iran, precum și politica comercială și climatică.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

Convorbirea cu Merkel a reprezentat pentru Biden cea de-a cincea conversație telefonică cu un lider străin, de la instalarea sa în Biroul Oval, noul președinte american discutând cu prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cu președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson și cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Pe de altă parte, comunicatul emis de guvernul german nu cuprinde mențiuni referitoare la Rusia și situația gazoductului Nord Stream 2 și a cazului Navalnîi sau la China și acordul de investiții negociat de președinția germană a Consiliului UE.

Săptămâna trecută, Angela Merkel a subliniat că relația transatlantică se va baza din nou pe convingeri comune odată cu învestirea lui Joe Biden, însă a indicat că atitudinea ei privind proiectul Nord Stream 2, căruia i se opun și democrații și republicanii din SUA, nu s-a schimbat.

Nu în ultimul rând, presa occidentală a speculat recent că acordul de investiții UE – China ar putea provoca tensiuni cu noua administraţie după ce Joe Biden a propus un dialog transatlantic cu privire la ”provocarea strategică reprezentată de asertivitatea internaţională crescândă a Chinei”.

Criza generată de pandemia de coronavirus a dus la o recunoaștere mai largă a importanței inovării și transformării digitale. Conform ultimelor rezultate ale Sondajului BEI privind Investițiile (EIBIS), majoritatea firmelor din Uniunea Europeană și Statele Unite se așteaptă ca focarul COVID-19 să aibă un impact pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale, mai mult de o treime din firmele așteptându-se să le fie afectate serviciile și portofoliul de produse sau lanțul de aprovizionare. Acest lucru se datorează faptului că investițiile se prăbușesc din cauza pandemiei, iar multe firme ar putea să nu se adapteze noii realități digitale, alegând să se concentreze asupra strategiilor de supraviețuire pe termen scurt, care  pot întârzia sau anula investițiile în activități de inovare, ceea ce va împiedica crearea, transferul și adoptarea de noi tehnologii. Astfel, firmele din UE trebuie să își reevalueze contextul operațional și să investească proactiv, să inoveze și să se adapteze pentru a-și asigura durabilitatea și capacitatea de a prospera în noul mediu, este recomandarea făcută de specialiști în Raportul de Investiții pentru 2020/2021 al Băncii Europene de Investiții (BEI), intitulat „Construirea unei Europe mai inteligente și mai ecologice în era COVID-19”.

Uniunea Europeană, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

În ciuda acestor necesități și a faptului că se află în fruntea revoluției tehnologice, Uniunea Europeană investește mai puțin în cercetare și dezvoltare (C&D) ca procent din produsul intern brut (PIB) față de alte economii majore. Acest nivel mai scăzut de cercetare și dezvoltare poate avea implicații negative asupra inovării și creșterii pe termen lung. Cheltuielile mai mici din cercetare și dezvoltare sunt cauza decalajului înregistrat de UE în ceea ce privește obiectivele de cercetare și dezvoltare.

Uniunea Europeană este în urmă nu numai în ceea ce privește inovarea digitală, ci și în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale. Ratele de adopție digitală sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. Firmele care au implementat tehnologii digitale, în special cele care utilizează mai multe tehnologii, tind să funcționeze mai bine decât firmele non-digitale. Ele investesc mai mult, sunt mai inovatoare, au practici de management mai bune, cresc mai repede și creează locuri de muncă mai bine plătite.

Firmele digitale sunt, de asemenea, mai susceptibile la a investi pentru a face față provocărilor schimbărilor climatice, cum ar fi pregătirea pentru evenimente meteorologice extreme și reducerea emisiilor de carbon. Acestea fiind spuse, firmele din UE tind să investească mult mai mult în aceste domenii decât firmele din SUA, în ciuda faptului că au rate de adopție digitală mai mici. Astfel, pentru a încuraja redresarea ecologică și pentru a aborda impactul pe termen lung al COVID-19, Uniunea Europeană va trebui să creeze condiții mai bune pentru inovare și digitalizare.

Investiții intangibile/necorporale în Uniunea Europeană și Statele Unite

Investițiile intangibile/necorporale (cheltuieli pentru cercetare – dezvoltare, crearea sau preluarea de rețele de distribuție pe piața națională sau europeană, cumpărare de patente și brevete) în Uniunea Europeană și în statele Unite ale Americii în cercetare și dezvoltare reprezintă o componentă importantă a performanței întreprinderilor, dar alte tipuri de active necorporale – inclusiv gestionarea software-ului și a datelor, formarea angajaților și capitalul organizațional – sunt din ce în ce mai importante. Conform datelor EIBIS, firmele din Uniunea Europeană și statele Unite au alocat 36% din totalul investițiilor lor necorporale în 2019 pe:  cercetare și dezvoltare, software și gestionarea datelor, formarea angajaților și îmbunătățirea proceselor organizaționale și de afaceri.

În cadrul Uniunii Europene, cota investițiilor cheltuite pe active necorporale este mai mică în Europa Centrală și de Est (26%) decât în Europa de Vest și de Nord (37%) sau în Europa de Sud (36%). 

Întreprinderile producătoare au tendința de a investi mai mult în cercetare și dezvoltare decât întreprinderile din alte sectoare, în timp ce întreprinderile din sectorul serviciilor alocă o cotă mai mare de investiții pentru software și date, rețele informatice și activități de internet.

Întreprinderile producătoare din Uniunea Europeană au alocat 13% din totalul investițiilor pentru cercetare și dezvoltare și 9% pentru software și date în 2019 . În aceeași perioadă, firmele din UE în domeniul serviciilor au alocat doar 4% cercetării și dezvoltării, dar peste 19% software-ului și datelor. Modelul pentru firmele americane este foarte similar. În general, mașinile și echipamentele rămân cel mai important domeniu de investiții pentru toate întreprinderile, chiar și pentru cele din domeniul serviciilor.

Firmele care investesc mai mult în active necorporale tind să fie mai productive și mai inovatoare. De asemenea, sunt mai predispuse să dezvolte sau să introducă noi produse, procese sau servicii. Ca atare, firmele mai inovatoare tind să raporteze că pandemia va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale.

Majoritatea firmelor din Uniunea Europeană (52%) și Statele Unite (56%) se așteaptă ca pandemia să stimuleze digitalizarea, de exemplu pentru a preveni întreruperea afacerii sau pentru a îmbunătăți comunicarea cu clienții, furnizorii și angajații. În Uniunea Europeană, opiniile firmelor cu privire la impactul pandemiei depind de profilurile lor de inovare. În timp ce doar 46% dintre firmele neinovatoare se așteaptă ca utilizarea tehnologiilor digitale să crească pe termen lung din cauza pandemiei, această pondere crește la 54% pentru cei care adoptă și dezvoltatori și la 59% pentru inovatorii incrementali și de vârf. Relația este mai puțin clară pentru Statele Unite, unde o mare parte a firmelor care nu inovează se așteaptă, de asemenea, ca COVID-19 să stimuleze digitalizarea.

Adoptarea tehnologiilor digitale în Uniunea Europeană și Statele Unite

Digitalizarea este indispensabilă pentru prevenirea întreruperii activității companiilor, organizarea muncii de la distanță, îmbunătățirea comunicării cu clienții, furnizorii și angajații și vânzarea de produse și servicii online.

Ratele de adoptare a tehnologiilor digitale sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. În 2020, 37% dintre firmele din Uniunea Europeană nu au implementat nicio tehnologie digitală, comparativ cu doar 27% din firmele din Statele Unite. Ponderea firmelor cu cel puțin o tehnologie digitală a crescut comparativ cu rezultatele sondajului EIBIS de anul trecut, atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu și-a redus decalajul digital cu Statele Unite.

Diferența dintre ratele de adoptare digitală între Uniunea Europeană și Statele Unite este deosebit de mare în sectoarele construcțiilor și serviciilor. Ponderea firmelor de construcții care nu sunt digitalizate este de 60% în Uniunea Europeană, comparativ cu doar 23% în Statele Unite. Diferența dintre ratele de adopție digitală între firmele din UE și SUA este de 12 puncte procentuale în servicii, 6 puncte procentuale în sectorul infrastructurilor și 3 puncte procentuale în industria de prelucrare.

Firmele din UE au rate de adopție mai mici pentru internetul obiectelor decât firmele din SUA. Datele privind tehnologiile digitale specifice din cele patru sectoare (manufactură, servicii, infrastructură, construcții) indică faptul că diferențele între ratele de adopție din Uniunea Europeană și Statele Unite sunt determinate de ratele mai mici de adopție a tehnologiilor internetului obiectelor, cum ar fi dispozitivele electronice care comunică între ele fără asistență. În plus, firmele de construcții americane folosesc drone mai des decât firmele din Uniunea Europeană.

Dimensiunea firmelor și segmentarea pieței împiedică adoptarea tehnologiilor digitale de către firmele europene. Firmele din UE sunt, în medie, mai mici decât firmele din SUA. Investițiile în tehnologiile digitale implică adesea costuri fixe ridicate, facilitând adoptarea (a uneia sau a mai multor tehnologii) de către firmele mai mari, care pot împărți costurile pe un flux de venituri mai mare. Fragmentarea pieței în Uniunea Europeană împiedică firmele să adopte rapid tehnologii digitale, împiedicând totodată firmele din UE să reducă decalajul în raport cu corespondentele din SUA.

Firmele digitalizate se dezvoltă mai repede decât firmele care nu au implementat tehnologiile digitale. Este mai probabil ca firmele digitale să fi angajat noi angajați în ultimii trei ani, atât în Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite, în timp ce o pondere mai mare a firmelor non-digitale stagnează la acest capitol.

De asemenea, firmele digitalizate plătesc salarii mai mari în medie. Mulți economiști susțin că tehnologiile digitale – cum ar fi inteligența artificială, învățarea automată și roboții industriali – au un impact asupra ocupării forței de muncă, a salariilor, a cererii de competențe și a polarizării locurilor de muncă din cauza automatizării și a schimbărilor tehnologice orientate spre abilități.

Analiza bazată pe sondajul EIBIS arată că firmele care au adoptat mai multe tehnologii tind să plătească salarii mai mari. În timp ce digitalizarea poate avea un efect perturbator asupra ocupării forței de muncă și a sarcinilor, locurile de muncă create de firmele digitalizate par să fie adesea relativ bine plătite. În comparație cu alte regiuni, salariile sunt mai mici în Europa Centrală și de Est, iar prima salarială pentru firmele digitalizate este mai slabă. 

Miniștrii de externe din țările UE au convenit luni cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, ca acesta să efectueze o vizită la Moscova în timp ce statele membre au cerut din nou eliberarea necondiționată a opozantului Aleksei Navalnîi, preconizând totodată să adopte sancțiuni dacă preşedintele rus Vladimir Putin va continua reprimarea opoziţiei.

Țările UE “consideră complet inacceptabile” arestarea lui Aleksei Navalnîi și reprimarea manifestanților în timpul demonstrațiilor ce au avut loc sâmbătă, a afirmat șeful diplomației europene după reuniunea miniștrilor de externe.

“Consiliul a condamnat arestările în masă, brutalitatea forțelor de ordine în timpul protestelor de sâmbătă și facem apel la Rusia să-l elibereze pe domnul Navalnîi și pe toți cei reținuți”, a spus Borrell.

Înaltul Reprezentant a spus că va efectua o vizită la Moscova, precizând însă că va răspunde astfel unei invitații primite din partea șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov.

“Am informat Consiliul despre intenția mea de a face o vizită la Moscova (…) care va avea loc în prima săptămână din februarie. Va fi o bună oportunitate să discut cu omologul meu rus toate problemele relevante și pentru a transmite mesaje ferme despre actuala situație”, a detaliat Josep Borrell.

O sursă diplomatică a precizat pentru AFP că “Josep Borrell va da raportul în legătură cu situaţia din Rusia în timpul următoarei reuniuni a miniştrilor de externe ai ţărilor din UE, pe 22 februarie”, informează Agerpres.

Adoptarea de sancţiuni a fost discutată luni de miniştrii afacerilor externe ai ţărilor din UE, însă ei au decis că este “prematur” să se recurgă la această opţiune. “Sancţiunile sunt un instrument util, însă trebuie să aşteptăm să vedem ce se întâmplă la Moscova”, a adăugat un alt diplomat.

Europenii cer de o săptămână eliberarea lui Aleksei Navalnîi, arestat pe 17 ianuarie la revenirea sa la Moscova după ce a fost tratat în Germania în urma otrăvirii sale cu un agent neurotoxic. UE a aplicat sancţiuni împotriva mai multor membri ai anturajului preşedintelui rus, pentru presupusă implicare în această tentativă de asasinat. Mai mult, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a contactat telefonic, vineri, pe Vladimir Putin, pentru a cere eliberarea lui Navalnîi. Anterior, Parlamentul European a cerut „oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi, într-o rezoluție adoptată în aceeași zi cu 581 voturi pentru, 50 împotrivă și 44 abțineri.

Dintre miniștrii de externe care au susținut o abordare fermă față de Rusia se disting cei ai Germaniei, Lituaniei, Luxemburgului și României.

“UE trebuie să trimită un mesaj foarte clar şi hotărât pentru a transmite că aceasta nu este acceptabil. Avem un regim de sancţiuni pentru încălcări ale drepturilor omului şi cred că trebuie utilizat”, a susţinut luni dimineaţa şeful diplomaţiei lituaniene, Gabrielus Landsbergis.

“Principiile statului de drept trebuie de asemenea să se aplice în Rusia şi aşteptăm ca cei care au manifestat paşnic şi pentru arestarea cărora nu a existat niciun motiv să fie eliberaţi imediat”, a insistat și şeful diplomaţiei germane Heiko Maas.

“Un Navalnîi liber ar permite o nouă şi mai bună relaţie între UE şi Rusia. Am discuta despre cooperare cu Rusia în prezent şi în viitor, în loc de sancţiuni”, a subliniat și şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a reiterat luni, la Bruxelles, condamnarea de către România a arestării opozantului Aleksei Navalnîi de către autoritățile ruse, calificând această acțiune drept “inacceptabilă”.

“România condamnă arestarea domnului Navalnîi, care este inacceptabilă”, iar “represiunea față de opoziție, doar pentru faptul că este opoziție, este inacceptabilă și nedemocratică”, a transmis Aurescu, care a susținut declarații de presă la sosirea la Consiliul Afaceri Externe.

Mai mult, în timpul reuniunii miniștrilor de externe europeni, Bogdan Aurescu a reafirmat nevoia unei abordări unitare, principiale și coordonate a dialogului UE cu Rusia, orice contacte ale oficialilor europeni cu autoritățile ruse trebuind să fie pregătite minuțios, transparent și în conformitate cu interesele și principiile politicii europene comune care privește relațiile UE-Rusia.