Președintele francez Emmanuel Macron va efectua în iulie prima sa vizită de stat în Germania, pe fondul dezacordurilor franco-germane în domenii politice cheie precum finanțele, energia și modul în care trebuie abordată China, informează RFI și Politico.

Macron, invitat de președintele Frank-Walter Steinmeier, se va afla în Germania între 2 și 4 iulie, în prima vizită de stat a unui președinte francez în această țară în ultimii 23 de ani. Punctul culminant al vizitei va fi un banchet de stat la Palatul Bellevue din Berlin, găzduit de președintele german pe 3 iulie, potrivit a trei oficiali familiarizați cu pregătirile pentru eveniment.

„Vizita va onora prietenia strânsă dintre cele două țări în cel de-al 60-lea an al Tratatului de la Élysée privind relațiile bilaterale”, a declarat cabinetul lui Steinmeier, potrivit RFI.

Macron va vizita mai multe regiuni din Germania împreună cu Steinmeier pentru a sublinia legăturile dintre națiuni.

„Acest eveniment special marchează începutul unui nou capitol în prietenia de zeci de ani dintre cele două țări, precum și legăturile personale strânse dintre Steinmeier și Macron”, a adăugat cabinetul lui Steinmeier, potrivit sursei citate anterior.

De asemenea, președintele francez urmează să se întâlnească cu cancelarul german Olaf Scholz pentru a discuta despre politica europeană și internațională, relatează Politico.

Vizita de stat planificată are loc într-un moment sensibil. Relațiile dintre Germania și Franța s-au confruntat cu o prăbușire serioasă toamna trecută, când Macron a amânat o reuniune franco-germană a cabinetului și l-a lezat pe Scholz, anulând o conferință de presă planificată în timpul vizitei liderului german la Palatul Elysée. Reuniunea comună a cabinetului a avut loc în cele din urmă în ianuarie.

Cu toate că cei doi lideri au găsit o bază comună în ceea ce privește necesitatea de a acționa în fața subvențiilor ecologice masive din SUA, între Berlin și Paris există în continuare diferențe majore în domenii politice cheie. Printre acestea se numără reforma planificată a normelor financiare ale UE, presiunea franceză de a clasifica energia nucleară drept o tehnologie ecologică și modul în care trebuie poziționată UE în contextul tensiunilor geopolitice tot mai mari dintre SUA și China. Comentariile lui Macron într-un interviu acordat luna trecută publicației Politico, potrivit cărora Europa nu ar trebui să fie antrenată într-un conflict americano-chinez privind Taiwanul, au declanșat o reacție puternică din partea Germaniei.

În același timp, Franța și Germania doresc să își intensifice cooperarea în ceea ce privește gestionarea războiului Rusiei din Ucraina, precum și în chestiuni precum hidrogenul, semiconductorii și cipurile pentru calculatoare și apărarea. În ceea ce privește cel din urmă punct, Berlinul și Parisul intenționează să dezvolte un avion de luptă comun împreună cu Spania, precum și un tanc de luptă principal comun.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, se va deplasa la Paris în această săptămână pentru a pregăti vizita. Aceasta se va întâlni marți cu omologul său francez, Catherine Colonna, și se va alătura miercuri unei reuniuni de cabinet la Palatul Elysée, mai informează RFI.

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, va vizita săptămâna viitoare, între 9 și 11 mai, Republica Moldova și România, anunță Comisia Europeană.

De Ziua Europei (9 mai), comisarul va vizita Chișinăul și va semna, împreună cu prim-ministrul moldovean Dorin Recean, aderarea Republicii Moldova la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE). Acest nou acord va oferi Moldovei un acces mai ușor la finanțarea europeană pentru proiecte majore de infrastructură, în vederea îmbunătățirii conectivității sale cu Europa, precum și în interiorul țării.

În timpul vizitei sale în Republica Moldova, se va întâlni, de asemenea, cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu prim-ministrul Dorin Recean și cu ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Lilia Dabija.

În zilele de 10 și 11, comisarul Vălean se va deplasa în România pentru a vizita portul Constanța, unde va înmâna beneficiarilor români două granturi de investiții MIE pentru mobilitate militară, în prezența viceprim-ministrului și ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu.

Cele două proiecte selectate se referă la proiectarea și construcția podului de la Ungheni, care leagă România de Republica Moldova, și la modernizarea infrastructurii feroviare din portul Constanța, care este un punct de trecere cheie de-a lungul coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina.

O încetare a focului în Ucraina ar servi doar la „ratificarea” câștigurilor teritoriale ale Rusiei împotriva vecinului său est-european, a declarat joi Casa Albă, relatează CNN.

Comentariile au fost făcute pe fondul dezvăluirii de către China, la finele lunii februarie, a unei propuneri în 12 puncte pentru a pune capăt războiului, care prevede negocieri între Moscova și Kiev și o încetare a focului la nivel național.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că, deși propunerea „mult trâmbițată” a Beijingului de a opri ostilitățile „sună perfect rezonabil”, aceasta ar duce în cele din urmă la legitimarea câștigurilor teritoriale ale Rusiei și „ar constitui o altă încălcare continuă a Cartei ONU”.

„O încetare a focului în acest moment ar ratifica practic cuceririle Rusiei. Ar recunoaște, de fapt, câștigurile Rusiei și toate încercările sale de a cuceri teritoriul unui vecin prin forță”, a declarat acesta reporterilor în timpul unui briefing virtual. „Practic, Rusia ar fi liberă să folosească această încetare a focului pentru a-și consolida și mai mult pozițiile în Ucraina, pentru a-și reconstrui forțele, pentru a le retehnologiza, a le rearanja, a le conserva, astfel încât să poată apoi să reia atacurile la momentul ales de ei. Și, sincer, pur și simplu nu este un pas pe care noi îl credem îndreptat spre o pace justă și durabilă”, a explicat oficialul american.

Kirby a precizat că administrația Biden „îl încurajează de mult timp” pe președintele chinez Xi Jinping să vorbească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând că „este foarte important pentru chinezi să cunoască perspectiva ucraineană aici și nu doar pe cea a domnului (președintelui Vladimir) Putin”.

Între timp, SUA rămân îngrijorate de faptul că China ar putea lua în considerare posibilitatea de a oferi Rusiei asistență militară letală, dar nu au „văzut niciun indiciu, nicio confirmare” că o astfel de decizie a fost luată, a mai spus Kirby.

China pretinde că este neutră în ceea ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, evitând însă să critice Moscova și, în repetate rânduri, fie a fost de partea acesteia, fie s-a abținut în timpul unor voturi succesive la Națiunile Unite, pe fondul avertismentelor Occidentului privind relațiile de apropiere între Moscova și Beijing.

Pe 24 februarie, Beijingul a prezentat propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, contrazicând cererile de lungă durată ale Ucrainei ca nicio încetare a focului să nu fie pusă în aplicare până când Rusia nu părăsește toate teritoriile ocupate.

Zelenski a reacționat temperat la propunerea Chinei, spunând că aceasta „nu este rea” și menționând că guvernul său este în favoarea unora dintre elementele prezentate de Beijing.

De altfel, președintele chinez Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Rusia săptămâna viitoare, vizita fiind prima a liderului chinez la Moscova de la momentul declanșării conflictului din Ucraina și prima în aproape patru ani.

Cei doi lideri vor semna o „declaraţie comună privind aprofundarea relaţiilor de parteneriat exhaustiv şi a relaţiei strategice intrând într-o nouă eră”, a afirmat consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov.

Ppurtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a declarat că vizita lui Xi în Rusia va consolida parteneriatele economice și va promova „pacea”, deși nu a făcut nicio mențiune explicită despre războiul din Ucraina.

China şi Rusia au încheiat un parteneriat „nelimitat” în februarie 2022, când Vladimir Putin s-a aflat în vizită la Beijing pentru deschiderea Jocurilor olimpice de iarnă, cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

China este cel mai important aliat al Rusiei și a cumpărat petrol rusesc și alte bunuri evitate de țările occidentale. Este, de asemenea, un mare cumpărător de cereale ucrainene.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare.