Connect with us

SUA

Joe Biden a ajuns în Europa pentru a treia sa vizită externă – o premieră istorică: NATO, SUA, UE și G7 se vor asigura că Putin plătește un cost economic sever pentru războiul pe care l-a ales

Published

on

© Joe Biden/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Miercuri seară, când a aterizat pe sol european, la Bruxelles, președintele american Joe Biden a devenit primul lider din istoria SUA care efectuează primele sale trei vizite externe de la începutul mandatului în Europa. Liderul de la Casa Albă participă joi la trei summituri fulger – NATO, Consiliul European și G7 – pentru ca vineri să se deplaseze în Polonia pe fondul războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, fiind pentru prima dată după al Doilea Război Mondial când un stat european lansează o invazie militară împotriva altui stat în Europa.

Sunt în drum spre Europa pentru a mobiliza comunitatea internațională în sprijinul Ucrainei și pentru a mă asigura că Putin plătește un cost economic sever pentru războiul pe care l-a ales“, a scris Biden, pe Twitter, înainte de a se îmbarca în avionul prezidențial cu destinația Europa.

Liderul american a fost întâmpinat la Bruxelles de premierul belgian Alexander De Croo.

Joe Biden și liderii aliați, europeni și democratici marchează joi, prin summit-urile de la Bruxelles, o lună de la atacul nejustificat și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei.

“Abordarea noastră față de această criză a fost, în primul rând, să sprijinim poporul și guvernul Ucrainei, în al doilea rând, să impunem costuri severe Rusiei pentru agresiunea sa. În al treilea rând, de a apăra securitatea aliaților noștri din Europa. Și, în cele din urmă, de a mobiliza comunitatea internațională pentru a sprijini Ucraina”, a afirmat Amanda Sloat, director pentru Europa în cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA.

Summit-urile de la Bruxelles se va desfășura la exact o lună de la debutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, perioadă în care SUA, Uniunea Europeană și partenerii democratici din G7 au adoptat sancțiuni fără precedent la adresa unui stat – în speță Rusia -, au furnizat sprijin militar și logistic Ucrainei, au pregătit măsuri pentru a atenua impactul consecințelor sancțiunilor asupra economiilor occidentale, în timp ce la nivelul NATO au fost luate decizii rapide pentru descurajarea oricărei potențiale acțiuni militare ruse la adresa aliaților.

În ceea ce privește SUA, Biden este așteptat să anunțe chiar de la Bruxelles un nou pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, după ce primele valuri de măsuri restrictive occidentale au inclus decizii fără precedent prin decuplarea Rusiei de la sistemul de plăți interbancare SWIFT, înghețarea activelor Băncii Centrale a Rusiei pentru a amputa posibilitatea finanțării mașinăriei de război a lui Putin, interdicții de călătorie în Occident pentru președintele rus, ministrul său de externe, ministrul apărării și membrii Dumei de Stat, crearea unor grupuri operative americane și europene pentru investigarea averilor oligarhilor ruși și înghețarea activelor acestora, închiderea spațiului aerian european și nord-american pentru avioanele rusești sau embargo american asupra importului de petrol din Rusia.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, Joe Biden a anunțat recent că SUA trimit Ucrainei un ajutor militar de 800 de milioane de dolari care include 800 de sisteme antiaeriene și 2.000 de rachete antitanc. În total, SUA au livrat un sprijin de 1 miliard de dolari Ucrainei, în timp ce și Uniunea Europeană a aprobat pentru prima dată în istoria sa o asistență militară de 1 miliard de euro – în două tranșe – pentru rezistenței forțelor armate ucrainene. Sprijin militar și logistic a venit și în plan bilateral din partea statelor UE, precum și din partea Marii Britanii și Canadei.

Apărarea securității aliaților europeni va fi reconfirmată de Biden prin deja celebra frază – “Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO” – echivalentă a angajamentului pentru articolul 5 din Tratatul Alianței.

Liderii celor 30 de state membre ale NATO – între care Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și Olaf Scholz – vor decide joi, în cursul unui summit extraordinar care se desfășoară într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică, înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic – în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, un demers prin care NATO va avea, în total, opt grupuri tactice de la Marea Baltică la Marea Neagră. Liderii aliați vor aborda consecințele invaziei președintelui Putin în Ucraina, vor discuta despre rolul Chinei în această criză și vor decide asupra următoarelor măsuri pentru a consolida descurajarea și apărarea NATO. Potrivit unui infografic difuzat recent de NATO, prezența trupelor aliate pe flancul estic diferă de la stat la stat. Cei mai mulți soldați aliați se află în Polonia – 10.500, Lituania – 4.000, România – 3.300, Slovacia – 2.100, Estonia – 2.000, Letonia – 1.700, Bulgaria – 900 și Ungaria – 800. În România, SUA au dislocat încă 1.000 de soldați pe lângă cei 900 deja aflați pe teren și au trimis șase avioane de luptă F-16 pentru misiuni de poliție aeriană.

Un moment aparte va avea loc la Consiliul European la care Joe Biden va participa în premieră în persoană, summit la care liderii UE vor adopta Busola Strategică a apărării europene. Liderul SUA a mai participat la o astfel de reuniune, prin videoconferință, la 25 martie anul trecut. Atunci, el a făcut apel către liderii UE la cooperare strânsă pentru ca “democrațiile, și nu autocrațiile, să stabilească regulile”și a subliniat că o Uniune Europeană puternică este în interesul SUA.

Vizita lui Biden în Europa, a treia din acest prim an de mandat, reprezintă o premieră pentru un președinte american să efectueze primele sale vizite externe numai pe continentul european, după summit-urile G7, NATO, UE – SUA, SUA – Rusia, G20 și COP26 de anul trecut, care au avut loc la Carbis Bay, Bruxelles, Geneva, Roma și Glasgow. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

Statele Unite urmează să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei în urma morții liderului opoziției Aleksei Navalnîi și a războiului de doi ani din Ucraina, informează AFP, preluat de Agerpres.

Într-o intervenție în fața reporterilor marți, președintele american Joe Biden nu a oferit detalii, dar a declarat că va furniza mai multe informații despre pachetul de măsuri vineri, înainte de a doua aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că „pachetul major de sancțiuni” va trage Rusia „la răspundere” pentru ceea ce i s-a întâmplat lui Navalnîi și va răspunde la „războiul vicios și brutal care durează deja de doi ani”.

Noile sancțiuni vor viza o serie de elemente, inclusiv bazele de apărare și industriale ale Rusiei, alături de sursele de venit pentru economie, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.

Potrivit unui oficial american de rang înalt, era deja planificat un pachet de sancțiuni pentru a marca a doua aniversare a războiului, pe care Washingtonul îl va reconsidera acum și îl va suplimenta ca răspuns la moartea celui mai proeminent opozant al lui Putin.

Autoritățile ruse au declarat că nu se cunoaște încă cauza morții subite a lui Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, survenită la 16 februarie într-o colonie penală la nord de Cercul Polar și au refuzat să-i elibereze corpul în următoarele două săptămâni, pe măsură ce ancheta preliminară continuă, potrivit echipei liderului opoziției.

Marți, mama lui Navalny, Lyudmila Navalnaya, l-a îndemnat pe Putin să elibereze „imediat” trupul fiului său pentru a-l putea înmormânta. Solicitarea a fost reluată de văduva acestuia, Iulia Navalnaya, care afirmase anterior, într-o declarație video, că autoritățile nu au predat încă cadavrul deoarece așteptau ca urmele agentului neurotoxic Novichok să-i părăsească trupul.

Uniunea Europeană l-a convocat marți pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei din cauza morții lui Navalnîi, în timp ce Belgia, Franța, Germania, Italia și Polonia au chemat ambasadorii ruși.

Continue Reading

SUA

SUA iau ”în considerare” impunerea de noi sancțiuni contra Rusiei după moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi, anunță Joe Biden

Published

on

© The White House

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a anunțat luni că ”ia în considerare” sancțiuni suplimentare contra Rusiei lui Putin, la trei zile după decesul opozantului rus Aleksei Navalnîi într-o închisoare arctică, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Avem deja sancţiuni, însă luăm în considerare (sancţiuni) suplimentare, da”, a răspuns jurnaliştilor preşedintele democrat, care deja l-a declarat pe Vladimir Putin ”responsabil” de moartea lui Navalnîi, anunţată vineri într-un penitenciar din regiunea arctică.

Statele Unite și Uniunea Europeană și-au coordonat acțiunile de sancționare a Rusiei după ce aceasta din urmă a decis să invadeze Ucraina suverană și independentă la 24 februarie 2022.

Conform Politico Europe, Uniunea Europeană va impune noi sancțiuni Rusiei în urma morții liderului opoziției Aleksei Navalnîi, a declarat luni Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell.

Într-o declarație fermă, aceasta nu a ezitat să învinovățească Rusia pentru decesul lui Navalnîi, exprimându-și în același timp solidaritatea față de soția activistului, Iulia Navalnaia, și față de familia lor.

”UE nu va precupeți niciun efort pentru a trage la răspundere conducerea politică și autoritățile ruse, în strânsă coordonare cu partenerii noștri; și va impune costuri suplimentare pentru acțiunile lor, inclusiv prin sancțiuni”, se arată în declarația publicată la finalul reuniunii miniștrilor de externe din UE unde Luminița Odobescu a pledat pentru adoptarea rapidă a celui de-al 13-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei și pentru pregătirea unui nou pachet de măsuri restrictive, având în vedere importanța menținerii presiunii asupra Moscovei.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a încetat din viață vineri în închisoarea arctică unde executa o pedeapsă de 19 ani de închisoare. Moartea acestei voci vocale împotriva abuzurilor regimului Putin survine cu câteva zile înainte de marcarea a doi ani de când Rusia a declanșat un război ilegal și neprovocat contra Ucrainei, dar și cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din Rusia.

Nu există niciun dubiu că Vladimir Putin, care nu se află la primul gest de a elimina vocile critice din Rusia, va obține un nou mandat la Kremlin, concurând cu un al dictator, Iosif Stalin, în privința longevității la cârma statului.

Continue Reading

SUA

MSC 2024: Un senator pro-Trump și anti-sprijin pentru Ucraina susține că “Putin nu este o amenințare existențială pentru Europa” și că “Rusia, Ucraina, UE și SUA se pot așeza la masa negocierilor”

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din München

Donald Trump nu vrea să abandoneze Europa, ci “lansează de fapt un semnal de alarmă pentru a spune că Europa trebuie să își asume un rol mai important în propria securitate”, a declarat, duminică, pe podiumul Conferinței de Securitate de la München senatorul republican din statul Ohio, J.D. Vance, cerând Europei să “trezească” la realitatea pivotării SUA către Asia de Est.

Luând cuvântul pe scena Conferinței, J.D. Vance declarat că “Donald Trump a fost poate cel mai bun președinte în ceea ce privește descurajarea Rusiei din ultima generație”.

“Nu cred că Vladimir Putin este o amenințare existențială pentru Europa, iar în măsura în care este, din nou, acest lucru sugerează că Europa trebuie să își asume un rol mai agresiv în propria securitate”, a spus Vance, în cadrul unei dezbateri la care au mai participat oficiali din India, Marea Britanie și Germania.

Senatorul a spus că, “având în vedere realitățile”, argumentul său este că “ceea ce este rezonabil de realizat este o pace negociată”.

“Cred că Rusia are un stimulent pentru a se așeza la masa negocierilor chiar acum. Cred că Ucraina, Europa și Statele Unite au un stimulent pentru a veni la masa negocierilor. Acest lucru se va întâmpla. Acest lucru se va încheia cu o pace negociată, întrebarea este când se va încheia cu o pace negociată și cum va arăta aceasta”, a mai spus el, în timp ce de la München președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a oferit să meargă cu Trump “în prima linie a frontului” din Ucraina pentru a vedea impactul războiului Rusiei.

Totodată, el a avertizat că Europa trebuie să se “trezească” la pivotarea SUA către Asia.

“În ceea ce privește chestiunea securității europene: Cred că există o problemă fundamentală la care Europa trebuie să se trezească cu adevărat. Și spun acest lucru în spiritul prieteniei, nu în spiritul criticii. Pentru că nu, nu cred că ar trebui să ne retragem din NATO și nu, nu cred că ar trebui să abandonăm Europa. Dar, da, cred că ar trebui să pivotăm. Statele Unite trebuie să se concentreze mai mult pe Asia de Est, acesta va fi viitorul politicii externe americane pentru următorii patruzeci de ani. Iar Europa trebuie să se trezească la acest fapt”, a mai spus acesta.

Presa americană a notat că J.D. Vance este unul dintre potențialii republicani luați în calcul de Trump pentru a fi candidat la funcția de vicepreședinte al SUA. De asemenea, este unul dintre senatorii care se opun ajutorului pentru Ucraina.

În schimb, de la München, vicepreședinta SUA Kamala Harris a repudiat viziunea “izolaționistă” a lui Donald Trump și a asigurat Europa de angajamentul sacru al SUA pentru NATO. Trump, care încearcă să fie reales, a stârnit indignare în rândul partenerilor occidentali după ce a sugerat că Statele Unite ar putea să nu-i protejeze pe aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă. Aceste afirmații au stârnit reacții de îngrijorare din partea liderilor europeni, în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

COMISIA EUROPEANA41 mins ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.2 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ3 hours ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.3 hours ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA3 hours ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

G74 hours ago

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Mircea Fechet a discutat cu reprezentanții Google despre utilizarea celor mai performante soluții digitale pentru a răspunde nevoilor Ministerului Mediului

NATO4 hours ago

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending