Miercuri seară, când a aterizat pe sol european, la Bruxelles, președintele american Joe Biden a devenit primul lider din istoria SUA care efectuează primele sale trei vizite externe de la începutul mandatului în Europa. Liderul de la Casa Albă participă joi la trei summituri fulger – NATO, Consiliul European și G7 – pentru ca vineri să se deplaseze în Polonia pe fondul războiului pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina, fiind pentru prima dată după al Doilea Război Mondial când un stat european lansează o invazie militară împotriva altui stat în Europa.
“Sunt în drum spre Europa pentru a mobiliza comunitatea internațională în sprijinul Ucrainei și pentru a mă asigura că Putin plătește un cost economic sever pentru războiul pe care l-a ales“, a scris Biden, pe Twitter, înainte de a se îmbarca în avionul prezidențial cu destinația Europa.
Liderul american a fost întâmpinat la Bruxelles de premierul belgian Alexander De Croo.
Joe Biden și liderii aliați, europeni și democratici marchează joi, prin summit-urile de la Bruxelles, o lună de la atacul nejustificat și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei.
“Abordarea noastră față de această criză a fost, în primul rând, să sprijinim poporul și guvernul Ucrainei, în al doilea rând, să impunem costuri severe Rusiei pentru agresiunea sa. În al treilea rând, de a apăra securitatea aliaților noștri din Europa. Și, în cele din urmă, de a mobiliza comunitatea internațională pentru a sprijini Ucraina”, a afirmat Amanda Sloat, director pentru Europa în cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA.
Summit-urile de la Bruxelles se va desfășura la exact o lună de la debutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, perioadă în care SUA, Uniunea Europeană și partenerii democratici din G7 au adoptat sancțiuni fără precedent la adresa unui stat – în speță Rusia -, au furnizat sprijin militar și logistic Ucrainei, au pregătit măsuri pentru a atenua impactul consecințelor sancțiunilor asupra economiilor occidentale, în timp ce la nivelul NATO au fost luate decizii rapide pentru descurajarea oricărei potențiale acțiuni militare ruse la adresa aliaților.
În ceea ce privește SUA, Biden este așteptat să anunțe chiar de la Bruxelles un nou pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, după ce primele valuri de măsuri restrictive occidentale au inclus decizii fără precedent prin decuplarea Rusiei de la sistemul de plăți interbancare SWIFT, înghețarea activelor Băncii Centrale a Rusiei pentru a amputa posibilitatea finanțării mașinăriei de război a lui Putin, interdicții de călătorie în Occident pentru președintele rus, ministrul său de externe, ministrul apărării și membrii Dumei de Stat, crearea unor grupuri operative americane și europene pentru investigarea averilor oligarhilor ruși și înghețarea activelor acestora, închiderea spațiului aerian european și nord-american pentru avioanele rusești sau embargo american asupra importului de petrol din Rusia.
În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, Joe Biden a anunțat recent că SUA trimit Ucrainei un ajutor militar de 800 de milioane de dolari care include 800 de sisteme antiaeriene și 2.000 de rachete antitanc. În total, SUA au livrat un sprijin de 1 miliard de dolari Ucrainei, în timp ce și Uniunea Europeană a aprobat pentru prima dată în istoria sa o asistență militară de 1 miliard de euro – în două tranșe – pentru rezistenței forțelor armate ucrainene. Sprijin militar și logistic a venit și în plan bilateral din partea statelor UE, precum și din partea Marii Britanii și Canadei.
Apărarea securității aliaților europeni va fi reconfirmată de Biden prin deja celebra frază – “Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO” – echivalentă a angajamentului pentru articolul 5 din Tratatul Alianței.
Liderii celor 30 de state membre ale NATO – între care Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și Olaf Scholz – vor decide joi, în cursul unui summit extraordinar care se desfășoară într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică, înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic – în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, un demers prin care NATO va avea, în total, opt grupuri tactice de la Marea Baltică la Marea Neagră. Liderii aliați vor aborda consecințele invaziei președintelui Putin în Ucraina, vor discuta despre rolul Chinei în această criză și vor decide asupra următoarelor măsuri pentru a consolida descurajarea și apărarea NATO. Potrivit unui infografic difuzat recent de NATO, prezența trupelor aliate pe flancul estic diferă de la stat la stat. Cei mai mulți soldați aliați se află în Polonia – 10.500, Lituania – 4.000, România – 3.300, Slovacia – 2.100, Estonia – 2.000, Letonia – 1.700, Bulgaria – 900 și Ungaria – 800. În România, SUA au dislocat încă 1.000 de soldați pe lângă cei 900 deja aflați pe teren și au trimis șase avioane de luptă F-16 pentru misiuni de poliție aeriană.
Un moment aparte va avea loc la Consiliul European la care Joe Biden va participa în premieră în persoană, summit la care liderii UE vor adopta Busola Strategică a apărării europene. Liderul SUA a mai participat la o astfel de reuniune, prin videoconferință, la 25 martie anul trecut. Atunci, el a făcut apel către liderii UE la cooperare strânsă pentru ca “democrațiile, și nu autocrațiile, să stabilească regulile”și a subliniat că o Uniune Europeană puternică este în interesul SUA.
Vizita lui Biden în Europa, a treia din acest prim an de mandat, reprezintă o premieră pentru un președinte american să efectueze primele sale vizite externe numai pe continentul european, după summit-urile G7, NATO, UE – SUA, SUA – Rusia, G20 și COP26 de anul trecut, care au avut loc la Carbis Bay, Bruxelles, Geneva, Roma și Glasgow.
