Connect with us

SUA

Joe Biden a fost ales cel de-al 46-lea președinte al SUA, învingându-l pe Donald Trump într-o cursă istorică pentru Casa Albă

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Potrivit rezultatelor prezentate de mass-media americane, Biden, care a condus majoritatea cursei, a câștigat în state considerate cheie, precum Wisconsin, Georgia, Michigan și Pennsylvania, și a obținut peste 270 de electori din totalul celor 538 ai Colegiului Electoral, informează Associated Press. Informația este susținută de CNN, BBC, Reuters, NBC și CBS.

Potrivit proiecțiilor Fox News, care îl dau câștigător pe Biden și în statul Nevada, Biden a obținut deja 290 de electori. Potrivit CNN, care nu ia în calcul statele Nevada și Arizona, Biden a obținut 273 de voturi în Colegiul Electoral.

 

“America, sunt onorat că m-ai ales să conduc marea noastră țară. Munca care ne așteaptă va fi grea, dar vă promit acest lucru: voi fi președinte pentru toți americanii – indiferent dacă ați votat pentru mine sau nu”, a spus Biden, într-o primă declarație remisă presei, urmând a se adresa națiunii sâmbătă seară.

De asemenea, Biden a câștigat și votul popular, cu peste 75 milioane de voturi, fața de cele aproape 71  milioane ale lui Trump, devenind totodată cel mai votat candidat din istoria alegerilor prezidențiale americane.

Joseph Robinette Biden s-a născut pe data de 20 noiembrie 1942, în Scranton, Pennsylvania și este al 47-lea vicepreședinte al Statelor Unite în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama.

Alegerea lui Joe Biden înseamnă că Statele Unite vor fi conduse de la 20 ianuarie 2021 de cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, generând multiple premiere. Mai întâi, Biden va fi primul fost vicepreședinte de la George H.W. Bush, în 1989, care câștigă funcția supremă în stat. 

De asemenea, Biden (77 de ani) va deveni, în 2021, în momentul preluării funcției cel mai vârstă om politic din SUA care a preluat vreodată funcția de președinte. Nu în ultimul rând, partenera politică a lui Biden și candidata pentru funcția de vicepreședinte, Kamala Harris va deveni prima femeie vicepreședintă din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care va prelua această funcție.

Câștigarea funcției prezidențiale reprezintă un moment culminant pentru cariera politică a lui Biden, senator în Senatul SUA timp de 36 de ani în perioada 1973-2009 și vicepreședinte al SUA în perioada 2009-2017. În această ultimă calitate, Biden a vizitat de două ori România, în anii 2009 și 2014 și l-a primit pe președintele Klaus Iohannis, la Casa Albă, în 2015.

Înfrângerea lui Donald Trump îl transformă pe acesta în primul președinte în exercițiu care pierde alegerile pentru un al doilea mandat după republicanul George H.W. Bush în 1992.

Cetățenii Statelor Unite ale Americii s-au prezentat marți la urne pentru un scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale în care au fost chemați, pe fondul unei țări divizate, polarizate și cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19, să își aleagă președintele dintre cei doi contracandidați care își dispută fotoliul prezidențial din Biroul Oval, președintele în funcție Donald Trump (Partidul Republican) și fostul vicepreședinte Joe Biden (Partidul Democrat).

Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte țări, alegerile americane nu funcționează direct pe baza votului popular al cetățenilor.

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral. Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul “câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

Published

on

© The White House/ Flickr

SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Marea Britanie au lansat un grup informal care vizează stimularea legăturilor economice şi diplomatice cu naţiunile insulare din Pacific, a anunţat vineri Casa Albă, potrivit Reuters

Administrația Biden a promis să aloce mai multe resurse în zona Indo-Pacific, în timp ce China încearcă să stimuleze legăturile economice, militare şi poliţieneşti cu naţiunile insulare din Pacific, dornice de investiţii străine.

Grupul, denumit „Partners in the Blue Pacific” (PBP), va încerca să sprijine regionalismul din Pacific şi să consolideze legăturile economice dintre insulele din Pacific şi restul lumii.

„Suntem uniţi în hotărârea noastră comună de a sprijini o regiune care să fie în beneficiul popoarelor din Pacific. Suntem, de asemenea, uniţi în modul în care realizăm această viziune, în conformitate cu principiile regionalismului Pacificului, suveranităţii, transparenţei, responsabilităţii şi, mai presus de toate, conduşi şi ghidaţi de insulele din Pacific”, a declarat Casa Albă.

De asemenea, prin „Partners in the Blue Pacific”, cele cinci ţări se angajează să caute modalităţi mai eficiente de a face faţă „presiunii în creştere asupra ordinii internaţionale libere şi deschise, bazate pe reguli”, scrie Digi24.

Luna trecută, premierul japonez Fumio Kishida  a declarat că Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific.

De asemenea, preşedintele american Joe Biden a transmis pe 23 mai că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Coordonatorul Indo-Pacific al Casei Albe, Kurt Campbell, a transmis că se aşteaptă ca mai mulţi oficiali americani de nivel înalt să viziteze ţările insulare din Pacific, pe măsură ce Washingtonul îşi intensifică angajamentul pentru a contracara China în această regiune de importanţă strategică.

Statele Unite şi aliaţii lor, inclusiv Japonia, sunt alarmate de încercările Chinei de a-şi spori influenţa în Pacific prin iniţiative cum ar fi pactul de securitate încheiat în aprilie cu Insulele Solomon. Conform acestuia, Beijingul va putea trimite efective de poliţie, militari şi alte categorii de personal înarmat, iar navele chineze vor putea ancora în insule.

Continue Reading

SUA

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

Published

on

© The White House/ Flickr

Curtea Supremă a Statelor Unite, cu majoritate conservatoare, a luat vineri decizia istorică de a anula jurisprudenţa stabilită prin cazul emblematic “Roe v. Wade” din 1973, care garanta dreptul femeilor la avort şi legaliza la nivel naţional întreruperile de sarcină, informează AFP şi Reuters, iar BBC avertizează asupra unei “zi seismice” în SUA.

Decizia de vineri nu scoate în afara legii avorturile, dar trimite Statele Unite în situaţia în care se aflau înainte de ‘Roe v. Wade’, când fiecare stat al federaţiei era liber să le autorizeze sau nu, informează Agerpres.

Date fiind fracturile din ţară, o jumătate din statele americane, mai ales în sud şi centru mai conservatoare şi religioase, ar putea să interzică avorturile într-un termen mai lung sau mai scurt. Cu o majoritate de 6 la 3, Curtea Supremă a menţinut o lege din Mississippi, sprijinită de republicani, care interzice avortul după 15 săptămâni de sarcină.

Judecătorii au stabilit că decizia din cazul Roe v. Wade (care permitea avortul înainte ca fătul să fie viabil în afara uterului, adică între săptămâna a 24-a şi a 28-a de sarcină) a fost greşită întrucât Constituţia SUA nu face nicio menţiune specifică la dreptul la avort.

Decizia de vineri este încununarea a 50 de ani de luptă metodică dusă de dreapta religioasă, pentru care reprezintă o victorie enormă, dar nu şi finalul bătăliei: mişcarea va trebui să se mobilizeze în continuare pentru a face să basculeze cât mai multe state în tabăra sa ori pentru a obţine o interdicţie la nivel federal.

În cadrul unor declarații de presă, președintele Joe Biden a denunțat decizia Curții Supreme de Justiție de a anula dreptul constituțional la avort, avertizând că aceasta riscă sănătatea femeilor din întreaga țară.

“Curtea a făcut ceea ce nu a mai făcut niciodată până acum: a înlăturat în mod expres un drept constituțional care este atât de fundamental pentru atât de mulți americani”, a declarat Biden într-un discurs de la Casa Albă. “Este o zi tristă pentru instanță și pentru țară”, a spus el despre “o decizie care duce America cu 150 de ani înapoi”.

Decizia se înscrie de asemenea în bilanţul fostului preşedinte republican Donald Trump, care în mandatul său a remaniat profund Curtea Supremă, numind trei judecători conservatori (Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh şi Amy Coney Barrett), semnatari ai acestei hotărâri.

În schimb, cei trei judecători progresişti s-au disociat de majoritate, care, în opinia lor, “pune în pericol alte drepturi la viaţa privată, precum contracepţia şi căsătoriile homosexuale” şi “subminează legitimitatea Curţii”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 milioane de dolari

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor militar suplimentar de 450 de milioane de dolari, a anunţat joi John Kirby, oficial care coordonează comunicarea Casei Albe pe probleme strategice, transmite AFP, citat de Agerpres.

„Această autorizație va ridica totalul asistenței de securitate a SUA pentru Ucraina la peste 6,1 miliarde de dolari de când Rusia a lansat invazia brutală, neprovocată și la scară largă a Ucrainei la 24 februarie”, a afirmat Kerby, potrivit comunicatului oficial.

Această nouă componentă a asistenţei oferite Ucrainei prevede în special livrarea a patru sisteme Himars (High Mobility Artillery Rocket System), lansatoare de rachete puternice montate pe blindate uşoare.

„Fluxul constant de asistență de securitate din partea SUA continuă să consolideze apărarea Ucrainei, să îmbunătățească capacitatea acesteia de a-și apăra teritoriul și să obțină victorii pe câmpul de luptă. Am impus sancțiuni rapide și severe asupra economiei Rusiei și asupra regimului președintelui Putin. Am sporit capacitatea NATO de a descuraja și de a se apăra împotriva oricărei agresiuni din partea Rusiei pe flancul său estic. Și vom continua să livrăm capacități militare cruciale apărătorilor curajoși ai Ucrainei. Ucraina este puternică. Continuăm să rămânem uniți alături de Ucraina”, a subliniat John Kirby. 

John Kirby a mai spus că partea americană este „zilnic” în contact cu cea ucraineană cu privire la nevoile militare şi a precizat că Statele Unite îşi proporţionează şi îşi reconfigurează livrările de echipamente pentru ca ajutorul acordat să rămână „pertinent”.

Luna trecută, senatul american a aprobat, cu o majoritate covârșitoare, un nou ajutor de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, trimițând proiectul de lege care fusese anterior aprobat și în Camera Reprezentanților la Casa Albă pentru ca președintele Joe Biden să îl promulge.

Biden ceruse inițial Congresului 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar membrii Congresului au majorat suma la aproximativ 40 de miliarde de dolari, cu scopul de a finanța Ucraina pentru următoarele luni, mai arată sursa citată.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL52 mins ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G73 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA21 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO22 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending