Connect with us

SUA

Joe Biden a fost ales cel de-al 46-lea președinte al SUA, învingându-l pe Donald Trump într-o cursă istorică pentru Casa Albă

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Potrivit rezultatelor prezentate de mass-media americane, Biden, care a condus majoritatea cursei, a câștigat în state considerate cheie, precum Wisconsin, Georgia, Michigan și Pennsylvania, și a obținut peste 270 de electori din totalul celor 538 ai Colegiului Electoral, informează Associated Press. Informația este susținută de CNN, BBC, Reuters, NBC și CBS.

Potrivit proiecțiilor Fox News, care îl dau câștigător pe Biden și în statul Nevada, Biden a obținut deja 290 de electori. Potrivit CNN, care nu ia în calcul statele Nevada și Arizona, Biden a obținut 273 de voturi în Colegiul Electoral.

 

“America, sunt onorat că m-ai ales să conduc marea noastră țară. Munca care ne așteaptă va fi grea, dar vă promit acest lucru: voi fi președinte pentru toți americanii – indiferent dacă ați votat pentru mine sau nu”, a spus Biden, într-o primă declarație remisă presei, urmând a se adresa națiunii sâmbătă seară.

De asemenea, Biden a câștigat și votul popular, cu peste 75 milioane de voturi, fața de cele aproape 71  milioane ale lui Trump, devenind totodată cel mai votat candidat din istoria alegerilor prezidențiale americane.

Joseph Robinette Biden s-a născut pe data de 20 noiembrie 1942, în Scranton, Pennsylvania și este al 47-lea vicepreședinte al Statelor Unite în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama.

Alegerea lui Joe Biden înseamnă că Statele Unite vor fi conduse de la 20 ianuarie 2021 de cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, generând multiple premiere. Mai întâi, Biden va fi primul fost vicepreședinte de la George H.W. Bush, în 1989, care câștigă funcția supremă în stat. 

De asemenea, Biden (77 de ani) va deveni, în 2021, în momentul preluării funcției cel mai vârstă om politic din SUA care a preluat vreodată funcția de președinte. Nu în ultimul rând, partenera politică a lui Biden și candidata pentru funcția de vicepreședinte, Kamala Harris va deveni prima femeie vicepreședintă din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care va prelua această funcție.

Câștigarea funcției prezidențiale reprezintă un moment culminant pentru cariera politică a lui Biden, senator în Senatul SUA timp de 36 de ani în perioada 1973-2009 și vicepreședinte al SUA în perioada 2009-2017. În această ultimă calitate, Biden a vizitat de două ori România, în anii 2009 și 2014 și l-a primit pe președintele Klaus Iohannis, la Casa Albă, în 2015.

Înfrângerea lui Donald Trump îl transformă pe acesta în primul președinte în exercițiu care pierde alegerile pentru un al doilea mandat după republicanul George H.W. Bush în 1992.

Cetățenii Statelor Unite ale Americii s-au prezentat marți la urne pentru un scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale în care au fost chemați, pe fondul unei țări divizate, polarizate și cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19, să își aleagă președintele dintre cei doi contracandidați care își dispută fotoliul prezidențial din Biroul Oval, președintele în funcție Donald Trump (Partidul Republican) și fostul vicepreședinte Joe Biden (Partidul Democrat).

Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte țări, alegerile americane nu funcționează direct pe baza votului popular al cetățenilor.

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral. Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul “câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

SUA: Trump semnează un ordin executiv pentru o politică externă „unitară”, cu accent pe prioritizarea agendei „America First”

Published

on

© The White House

Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv care consolidează o „voce unitară” pentru politica externă a SUA, punând accent pe prioritizarea agendei „America First”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.

Ordinul executiv subliniază responsabilitatea Departamentului de Stat de a susține prioritățile administrației Trump și stabilește mecanisme clare prin care „ofițerii și angajații implementează cu fidelitate politicile președintelui”, conform unei fișe informative publicate de Casa Albă.

În plus, ordinul îi cere secretarului de stat Marco Rubio să implementeze reforme privind recrutarea, evaluarea, performanța și criteriile de retenție, pentru a asigura că Departamentul de Stat angajează „cei mai calificați indivizi” pentru a reprezenta SUA. Rubio are, de asemenea, autoritatea de a actualiza Manualul privind Afacerile Externe și alte documente procedurale relevante pentru serviciul diplomatic.

„Președintele Trump este hotărât să protejeze integritatea politicii externe a SUA, asigurând că interesele Americii sunt prioritizate printr-o voce diplomatică unitară, iar personalul implicat este responsabil pentru viziunea președintelui”, se arată în comunicatul Casei Albe.

„America nu va mai fi exploatată de națiuni străine sau de actori ostili care subminează suveranitatea și securitatea noastră.”

Ordinul executiv extinde politica „America First”, adoptată oficial de Trump după inaugurarea sa, care afirmă că „politica externă a Statelor Unite trebuie să apere interesele fundamentale ale Americii”.

În timpul celui de-al doilea mandat, administrația Trump a promovat inițiative radicale în politica externă, inclusiv un efort de desființare a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), organizație care oferă ajutor umanitar și sprijin pentru dezvoltare.

Rubio, actualul director interimar al agenției, a declarat pe 3 februarie că USAID „nu funcționează” și că organizația „nu este o organizație caritabilă globală”.

Continue Reading

SUA

Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului

Published

on

© NATO

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că discuțiile președintelui Donald Trump cu liderul rus Vladimir Putin, pentru a începe negocierea încheierii războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului, relatează The Guardian.

„Nu există nicio trădare acolo. Există o recunoaștere a faptului că întreaga lume și Statele Unite au investit și sunt interesate de pace, de o pace negociată, așa cum a spus președintele Trump, de oprirea crimelor. Și, prin urmare, acest lucru va necesita ca ambele părți să recunoască lucruri pe care nu doresc să le recunoască”, a declarat Hegseth jurnaliștilor înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării din cadrul NATO.

Hegseth a mai afirmat, în context, că „lumea este norocoasă să-l aibă pe președintele Trump”, „cel mai bun negociator”, singurul care poate aduce la masa de negociere părțile implicate.

Noul șef al Pentagonului a subliniat că agresiunea rusă asupra Ucrainei a reprezentat „o resetare la setările din fabrică pentru NATO” și un moment de „realizare a faptului că această alianță trebuie să fie robustă, puternică și reală”. Hegseth a continuat ideea afirmând că a face față agresiunii ruse este „o responsabilitate europeană importantă” și și-a reiterat apelul către țările membre de a-și mări alocarea pentru apărare ca procent din PIB, care ar trebui să ajungă în cele din urmă la 5%.

„Acesta este motivul pentru care președintele Trump a solicitat creșterea cheltuielilor de apărare la nivel general pentru NATO, pentru ca țările europene să recunoască că aceasta este o amenințare urgentă și reală la adresa continentului, iar această agresiune trebuie să fie un semnal de alarmă”, a spus el.

În deschiderea reuniunii de joi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că creșterea cheltuielilor pentru apărare „va fi prioritatea numărul unu”, deoarece „trebuie să cheltuim mult mai mult, în special în Europa și Canada”, relatează The Guardian.

El recunoaște că membrii și-au crescut cheltuielile în ultimii ani, dar „totuși, este departe de a fi suficient – trebuie să facem mult, mult mai mult”.

El a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a crește producția de apărare și despre un răspuns unit la „campaniile rusești de destabilizare împotriva țărilor noastre”.

Subiectul Ucraina va fi discutat la prânz, în cadrul unei reuniuni la care se vor alătura miniștrilor NATO ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, și șefa diplomației UE, Kaja Kallas.

Trump a luat prin surprindere Ucraina și aliații europeni ai Washingtonului miercuri, după ce a anunțat pe social media că a vorbit telefonic cu Vladimir Putin timp de 90 de minute miercuri și informând că va începe „imediat” negocieri directe cu președintele rus pentru a salva „milioane de vieți”. De asemenea, el a precizat că au fost făcute invitații reciproce pentru a avea întrevederi față în față atât la Washington, cât și la Moscova. Ulterior, i-a telefonat președintelui ucrainean Voldomir Zelenski pentru a-l informa de convorbirea avută cu omologul rus.

La scurt timp, În cadrul declarațiilor de presă din Biroul Oval, Trump a declarat că prima sa întâlnire în persoană cu Putin va avea loc în Arabia Saudită într-un „viitor nu prea îndepărtat”. Șeful de la Casa Albă a mai precizat că eforturile Ucrainei de a adera la NATO sunt irealizabile. „Nu cred că este fezabil”, a răspuns Trump când a fost întrebat de ziariști despre aspirațiile Ucrainei de a adera la Alianța Nord-Atlantică.

Poziția sa a venit după intervenția noului secretar american al apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei întâlniri cu aliații europeni la sediul NATO, care a afirmat că o revenire la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 este nerealistă și că administrația americană nu vede aderarea Kievului la NATO ca parte a unei soluții la război.

În context, aliații europeni ai SUA și-au semnalat îngrijorarea cu privire la apelul telefonic dintre președintele american și Vladimir Putin și au făcut front comun pentru susținerea Ucrainei.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a reacționat, afirmând că este „regretabil” faptul că Washingtonul a făcut „concesii” Rusiei înainte ca negocierile de pace să înceapă.

„În opinia mea, ar fi fost mai bine să se discute despre o posibilă aderare a Ucrainei la NATO sau despre posibile pierderi teritoriale la masa negocierilor”, a declarat Pistorius.

Într-o declarație comună de miercuri, miniștrii de externe ai principalelor puteri europene, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au subliniat că „Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.

De la începutul invaziei totale a Rusiei asupra Ucrainei în 2022, o poziție constantă a puterilor occidentale a fost că nu ar trebui luate decizii privind viitorul Ucrainei fără implicarea Kievului.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat joi că este esențial ca „Ucraina să fie implicată îndeaproape” în orice discuții despre situația din țară.

Mesajul a fost întărit și de ministrul britanic al apărării, John Healey, care a avertizat că „nu poate exista nicio negociere despre Ucraina fără Ucraina, iar vocea Ucrainei trebuie să fie în centrul oricăror discuții”.

De asemenea, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat cu fermitate rolul central pe care trebuie să-l aibă Europa în cadrul unor negocieri vizând conflictul ruso-ucrainean, precum și faptul că „independența și integritatea teritorială a Ucrainei sunt necondiționate”.

„Prioritatea noastră trebuie să fie acum consolidarea Ucrainei și furnizarea de garanții solide de securitate. În orice negociere, Europa trebuie să aibă un rol central”, a transmis aceasta într-o declarație pe X.

Într-o abordare optimistă după ce aliații europeni au reacționat cu surprindere și prudență la apelul telefonic Trump – Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut „o conversație semnificativă” cu președintele Statelor Unite și că sunt încrezători că puterea Americii, împreună cu Ucraina și cu toți partenerii noștri, este suficientă pentru a împinge Rusia spre pace”. Totuși, liderul ucrainean a subliniat că nicio decizie privind Ucraina nu poate fi luată fără Kiev și fără participarea europenilor.

Continue Reading

SUA

În prima vizită la Kiev, secretarul Trezoreriei SUA a discutat cu Zelenski despre potențialul pe care îl are Ucraina în materie de resurse, convenind ”pregătirea unui document privind parteneriatul economic”

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Secretarul american al Trezoreriei Scott Bessent s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, în cadrul primei vizite pe care oficialul american a efectuat-o din această calitate, ce i-a oferit prilejul de a discuta despre ”protențialul de resurse din Ucraina” și despre ”pregătirea unui document privind parteneriatul economic între Ucraina și Statele Unite”, citat de The Kyiev Independent.

Zilele trecute, președintele american Donald Trump declara că dorește pământuri rare din partea Ucrainei în valoare de 500 de miliarde de dolari pentru a continua sprijinul american pentru Kiev, în speranța că va câștiga cursa globală pentru resurse, lăsând China în urmă.

”Vom analiza acest document și vom face tot posibilul pentru a ne asigura că echipele noastre ajung la un acord foarte rapid. Suntem dornici să facem acest lucru deoarece Statele Unite sunt partenerul nostru strategic. Vom face totul pentru a trece în revistă toate detaliile”, a subliniat președintele, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Potrivit lui Scott Bessent, acest acord ar trebui să servească drept un semnal important de sprijin pentru Ucraina din partea Statelor Unite.

”Cred că acest document este important din perspectiva președintelui Trump în rezolvarea acestui conflict cât mai curând posibil. Vom oferi garanții de asistență americană pentru poporul ucrainean. Cred că acesta este un semnal foarte puternic pentru Rusia cu privire la intențiile noastre”, a declarat el.

Detaliile abordate de liderul ucrainean cu secretarul american al Trezoreriei au fost prezentate de Zelenski și în cadrul convorbirii telefonice pe care a avut-o cu președintele american Donald Trump, după ce acesta din urmă a vorbit telefonic, la rândul său, cu Vladimir Putin, cei doi convenind ”începerea imediată a negocierilor” de pace Rusia-Ucraina.

Ulterior, Donald Trump a dezvăluit că o întâlnire cu Putin va avea loc “probabil în Arabia Saudită” și că aderarea Ucrainei la NATO este irealizabilă.

Declarațiile sale au venit să confirme mesajul cu care a fost însărcinat noul secretar american al Apărării, Pete Hegseth, în cadrul unei întâlniri cu aliații europeni la sediul NATO, care a afirmat că o revenire la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 este nerealistă și că administrația americană nu vede aderarea Kievului la NATO ca parte a unei soluții la război.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EUROBAROMETRU2 minutes ago

67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a asigura transparența la locul de muncă, arată un Eurobarometru. Roxana Mînzatu: Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute

COMISIA EUROPEANA31 minutes ago

UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale

U.E.1 hour ago

Informații ”otrăvite pe calea undelor radio”. UE demontează dezinformarea Rusiei: Posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime ale țărilor membre în presupuse agresiuni occidentale

ROMÂNIA1 hour ago

Direcția Generală Anticorupție, prezentă la Viena la reuniunea Comitetului Director al GlobE. Reprezentanți din 15 state au stabilit direcțiile pentru 2025

ENERGIE2 hours ago

Ministrul Cseke Attila: Prin lansarea Programului ”Eficiență energetică și energie regenerabilă” sprijinim protejarea mediului

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu amenință cu demiteri în rândul miniștrilor care nu pot ține ritmul cu reformele din PNRR

SUA2 hours ago

SUA: Trump semnează un ordin executiv pentru o politică externă „unitară”, cu accent pe prioritizarea agendei „America First”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ2 weeks ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.2 weeks ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

Trending