Connect with us

SUA

Joe Biden a salutat noile legături americane în materie de securitate: SUA nu au un aliat mai apropiat sau mai de încredere decât Australia

Published

on

© President Biden/Twitter

Președintele american Joe Biden și premierul australian Scott Morrison au salutat noile lor legături în materie de securitate, după anunțul de săptămâna trecută conform căruia Washingtonul va furniza Canberrei tehnologie avansată pentru submarinele cu propulsie nucleară în cadrul unui acord trilateral cu Marea Britanie (AUKUS).

„Statele Unite nu au un aliat mai apropiat sau mai de încredere decât Australia”, a declarat marți Biden înaintea unei întâlniri bilaterale cu Morrison în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York.

Președintele american, care anterior a declarat la Națiunile Unite că Washingtonul se concentrează pe construirea de alianțe și pe diplomație după ce a pus capăt războiului eșuat de 20 de ani din Afganistan, a declarat că situația geopolitică necesită o monitorizare atentă.

„Statele Unite și Australia lucrează cot la cot”, a spus el. „Democrația și stabilirea regulilor de conduită pentru secolul 21 – mă refer la ceea ce am spus: ne aflăm într-un punct de inflexiune. Lucrurile se schimbă”.

Cu toate acestea, Biden nu a făcut nicio referire directă la noul și controversatul pact de securitate, în cadrul căruia SUA au acceptat să împărtășească tehnologia de propulsie nucleară pentru submarine, într-o acțiune menită să îngrădească China, dar care a stârnit furia Franței și indignarea Uniunii Europene. 

La rândul său, Morrison a subliniat faptul că țara sa are „mai mult de 100 de ani de parteneriat (cu SUA, n.r.), în care am fost împreună în cele mai dificile perioade și în cele mai prospere perioade”. Totuși, premierul australian a declarat că aceasta nu este o relație exclusivă și că valorile americano-australiene sunt împărtășite cu „atât de multe alte state”.

De altfel, nici Morrison nu a menționat furia continuă a Franței în legătură cu pierderea unui contract de vânzare a submarinelor convenționale Australiei în urma deciziei guvernului Morrison de a lucra cu Statele Unite la construirea unei flote de submarine cu propulsie nucleară.

Ulterior întâlnirii dintre Biden și Morrison, șeful de la Casa Albă a transmis pe Twitter că „a fost o plăcere să mă întâlnesc astăzi la New York cu prim-ministrul australian” și a reiterat intenția SUA și a Australiei de a coopera pentru securitatea și stabilitatea regiunii Indo-Pacific. „Națiunile noastre au fost unite timp de peste 70 de ani – și ne-am angajat să lucrăm împreună pentru a asigura o regiune Indo-Pacific liberă și deschisă și pentru a aborda provocările comune cu care ne confruntăm”, a adăugat președintele american.

Cei doi lideri se vor întâlni din nou vineri la Casa Albă, la prima sesiune în persoană a liderilor din grupul Quad – Australia, India, Japonia și Statele Unite – care este, de asemenea, dedicat păstrării stabilității în regiunea Indo-Pacific.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că „acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept „inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de „lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra, iar Emmanuel Macron este așteptat să discute cu Joe Biden în zilele următoare.

Între timp, Ministerul francez al Apărării a anunțat că au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea acestui mega-contract.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

Published

on

© Joe Biden / Twitter

Preşedintele SUA, Joe Biden, ar putea să efectueze o vizită în Europa Centrală cel mai probabil în luna februarie, a anunţat miercuri Poloniei, Andrzej Duda, adăugând că nu ştie deocamdată care dintre ţările din regiune ar fi incluse ca destinaţii în cadrul acestei vizite a lui Joe Biden, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

“Cel mai probabil, preşedintele va veni în partea noastră de Europă în luna februarie”, a afirmat Duda în cursul unei conferinţe de presă susţinute la Riga, în Letonia, unde se află într-o vizită de lucru.

“Partea noastră de Europă înseamnă Europa Centrală … aceasta este o zonă care se întinde din România până în Estonia”, a mai spus preşedintele polonez, indicând că pe moment este dificil de spus concret care sunt ţările pe care Joe Biden le va vizita cu acest prilej. Deocamdată, “nu avem astfel de informaţii”, a adăugat el.

Anterior, publicaţia poloneză Dziennik Gazeta Prawna lăsase să se înţeleagă că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar putea să aibă o întâlnire cu preşedintele Joe Biden la sfârşitul lunii februarie, când şeful Casei Albe este aşteptat să efectueze o vizită în Polonia, potrivit ediţiei de miercuri a Ukrainska Pravda.

Conform ziarului polonez, pentru această întrevedere sunt luate în considerare două oraşe din Polonia – capitala Varşovia şi Rzeszów, din sud-estul ţării.

“Preşedintele ucrainean va prezenta un plan de pace şi va lansa un apel la organizarea unei conferinţe internaţionale privind Ucraina”, a declarat pentru publicaţia poloneză o sursă diplomatică de la Kiev, familiară cu acest subiect.

Cu această ocazie, Zelenski va ridica din nou problema garanţiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului declanşat de Rusia, conform interlocutorului Dziennik Gazeta Prawna.

La ora actuală, Casa Albă nu ia în considerare o vizită a preşedintelui Joe Biden în Ucraina, potrivit media citate.

Însă, presa americană relata săptămâna trecută că președintele SUA ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022. La doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a anului trecut, Biden a făcut o călătorie planificată în grabă la Bruxelles și în Polonia, într-o încercare timpurie de a arăta că SUA vor fi unite cu Ucraina și cu aliații Americii împotriva Rusiei.

Citiți și Joe Biden, discurs epocal la Varșovia: Suntem într-o mare și lungă bătălie între democrație și autocrație. Este sarcina generației noastre să apere democrația în fața unui dictator. Acest om nu mai poate rămâne la putere

De atunci, SUA și Europa au rămas în mare parte unit cu un răspuns menit să-l izoleze pe președintele rus Vladimir Putin și să lovească economia Rusiei prin sancțiuni economice. Dar niciunul dintre acești pași nu a constrâns Rusia să se retragă în Ucraina, în timp ce Putin continuă să vizeze zone civile și infrastructura ucraineană.

O vizită în Europa i-ar permite lui Biden să se angajeze într-o diplomație personală cu liderii cheie de pe continent, în timp ce se străduiește să mențină unitatea în cadrul alianței americano-europene pe fondul războiului care continuă.

Continue Reading

ROMÂNIA

Rolul strategic al României și sprijinul acordat de țara noastră Ucrainei, apreciat de parlamentarii americani, într-un eveniment organizat în premieră în Congresul SUA de Ambasada României la Washington

Published

on

© Ambasada României în SUA

Sprijinul acordat de România Ucrainei începând din februarie 2022, când a debutat războiul de agresiune al Rusiei, a fost subiectul unei mese rotunde organizate în Congresul american, cu participarea unor membri ai Congresului și a unei delegații parlamentare române, informează Ambasada României în SUA într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul, intitulat „Romania’s support to Ukraine in counteracting the Russian aggression”, a fost organizat de Ambasada României la Washington.

Reprezentanții Congresului american au subliniat importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, a cărui soliditate a fost reconfirmată de cooperarea celor două state în contextul invaziei ruse în Ucraina. Au prezentat sprijinul bipartizan pe care Congresul american îl oferă Ucrainei, continuarea eforturilor în acest sens fiind esențială pentru prezervarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Oficialii americani au recunoscut rolul proeminent asumat de România în gestionarea unei crize umanitare și de securitate cu reverberații puternice în regiune și la nivel global.

Au fost prezenți membri democrați și republicani ai Congresului, parte din Comisiile de Informații, Forțe Armate, Securitate internă, Juridică și Comisia Helsinki: Bill Huizenga, Jason Crow, Sylvia Garcia, Eric Swalwell, Victoria Spartz, Linda Sanchez, Joe Wilson, Steve Cohen, Jim Costa, Robert Aderholt.

 Alături de ambasadorul Andrei Muraru, din România au fost prezenți senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă a Senatului, ministrul culturii, Lucian Romașcanu, și deputații Ben-Oni Ardelean, Alexandru Muraru, Pavel Popescu, Dan Cristian Popescu.

Partea română a prezentat o sinteză a contribuției României în gestionarea crizei refugiaților, asistența umanitară oferită încă de la debutul invaziei, rolul României în facilitarea exportului de cereale ucrainene, în consolidarea rezilienței energetice a Ucrainei și Republicii Moldova și în condamnarea acțiunilor Rusiei în forurile europene și internaționale. De asemenea, delegația Parlamentului României a argumentat importanța constituirii unui tribunal internațional pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.

Continue Reading

SUA

Joe Biden exclude trimiterea de avioane de vânătoare în Ucraina

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele american Joe Biden a exclus trimiterea de avioane de luptă F-16 în Ucraina, în ciuda apelurilor din partea oficialilor ucraineni pentru sprijin aerian, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Întrebat luni de un reporter dacă SUA vor furniza avioanele, Biden a răspuns cu un simplu și categoric „nu”.

Comentariul său vine la o zi după ce liderul Germaniei a exclus, de asemenea, trimiterea de avioane de luptă.

Ucraina a declarat că are nevoie de avioane pentru a prelua controlul asupra spațiului său aerian în războiul pe care îl poartă cu Rusia.

Avioanele de luptă F-16 Fighting Falcon sunt considerate pe scară largă drept unul dintre cele mai fiabile avioane de luptă din lume și sunt folosite de alte țări, precum Belgia și Pakistan. Acestea ar reprezenta un upgrade semnificativ față de avioanele de luptă din epoca sovietică pe care le folosește în prezent Ucraina, care au fost fabricate înainte ca țara să-și declare independența față de URSS, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Cu toate acestea, Biden a respins în repetate rânduri cererile Ucrainei pentru avioane, concentrându-se în schimb pe furnizarea de sprijin militar în alte domenii.

Săptămâna trecută, SUA au anunțat că vor furniza Kievului 31 de tancuri M1 Abrams, iar Marea Britanie și Germania au promis, de asemenea, un sprijin similar, prin furnizarea de tancuri de luptă Challenger 2 și Leopard 2.

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Melnyk, a salutat acest anunț, dar a cerut aliaților crearea unei „coaliții de avioane de luptă” care să furnizeze Ucrainei și avioane Eurofighter, Tornado, Rafale franceze și avioane Gripen suedeze.

De asemenea, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Berlinului și Washingtonului pentru această decizie, considerată un progres în eforturile de sprijinire a țării devastate de război. Însă, liderul de la Kiev a subliniat imediat că Ucraina are nevoie de mai multe arme grele de la aliații NATO pentru a respinge trupele rusești, inclusiv avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.

Într-un interviu acordat duminică pentru ziarul german Tagesspiegel, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că „ar părea neserios” față de populație să se discute despre trimiterea altor ajutoare militare Ucrainei când Germania abia s-a angajat să trimită tancuri Leopard 2.

Olaf Scholz a reiterat, de asemenea, că NATO nu se află în război cu Rusia și că „nu va permite o astfel de escaladare”.

Moscova a acuzat NATO că este un agresor prin proxy, iar membrii Alianței, inclusiv SUA și Germania, au fost reticenți în a trimite ajutor militar care ar putea duce la escaladarea conflictului.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a reluat luni acest mesaj – spunând că, deși „nimic nu este exclus” când vine vorba de acordarea de sprijin Ucrainei, acesta nu trebuie nici să inflameze și mai mult situația, nici să limiteze capacitatea Franței de a se apăra.

Alte țări din UE, inclusiv Olanda, nu au dat încă un răspuns definitiv cu privire la trimiterea de avioane de luptă.

Cu toate acestea, Polonia a indicat că ar fi pregătită să furnizeze avioane de vânătoare în coordonare cu NATO.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE5 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO6 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ6 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE6 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu6 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO6 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE7 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE5 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending