Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, și-a exprimat vineri dorința de a întoarce pagina în criza franco-americană care a dus la o răcire a relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Europeană și a salutat o cooperare transatlantică consolidată, informează AFP, citat de Agerpres.

”Nu o să fim masochişti şi să tot insistăm asupra problemelor noastre, trebuie să le depăşim şi să privim spre viitor. A fost un incident, au existat unele neînţelegeri, a existat o lipsă de comunicare, toate acestea au fost deja spuse”, a declarat Josep Borrell reporterilor la o zi după întâlnirea cu omologul său american Antony Blinken, în cadrul căreia cei doi au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică, o dovadă a depășirii crizei submarinelor.

Citiți și:

Antony Blinken și Josep Borrell au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Dovadă a detensionării situației stă faptul că Parisul a luat hotărârea ca ambasadorul francez la Canberra să revină la post, anunț salutat de guvernul australian, chiar dacă nu a fost specificat la ce dată va reveni ambasadorul Jean-Pierre Thébault. 

Pregătind terenul pentru discuțiile viitoare, secretarul de stat american Antony Blinken a avut o întrevedere cu președintele Emmanuel Macron și cu omologul francez, Jean-Yves Le Drian, pentru a ”contribui la restabilirea încrederii între Franţa şi Statele Unite”, state membre NATO între care s-a iscat un diferend care nu ar trebui ”să provoace o fractură în cadrul Alianţei, nici să submineze forţa legăturii transatlantice“, potrivit sfaturilor secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul unei reuniuni cu consilierii pe probleme de securitate națională ai celor 30 de ţări. 

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut în această lună, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma, ce va avea loc pe 30-31 octombrie. 

Miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, declarația, consfințită la finalul evenimentului ”Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Evenimentul privind combaterea fenomenului ransomware s-a desfășurat în format videoteleconferință, pe parcursul a două zile. În cadrul acestuia, participanții au evaluat diferite formule de consolidare a cooperării, a schimbului de experiență, informații și bune practici în vederea prevenirii, detectării, gestionării și răspunsului la astfel de acțiuni.

Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat în cadrul segmentului plenar al reuniunii de către secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice, Cornel Feruță. În cadrul panelului tematic dedicat securității rețelelor și rezilienței, a participat Gl.bg. Anton Rog, directorul Centrului Național Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informații.

România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au convenit joi, la Washington, să lanseze un dialog privind securitatea și apărarea și un mecanism de consultări la nivel înalt privind regiunea Indo-Pacifică, punând astfel capăt tensiunilor declanșate de anunțul surprinzător al formării alianței de apărare SUA – Marea Britanie – Australia, un pact de securitate care exclude Europa, care anulează un contract de submarine convenționale franceze pentru Australia în detrimentul unora nucleare americane și care a fost lansat în aceeași zi în care UE și-a oficializat Strategia pentru Indo-Pacific.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, Antony Blinken a salutat “strategia Indo-Pacific a UE, iar el și Înaltul Reprezentant au convenit să lanseze consultări la nivel înalt privind Indo-Pacificul la sfârșitul anului 2021”.

“Înaltul Reprezentant și secretarul Blinken au convenit să lanseze consultări UE-SUA cu privire la Indo-Pacific, cu scopul de a intensifica cooperarea transatlantică și angajamentul comun în regiune. Aceștia au convenit să organizeze o primă reuniune la nivel înalt în acest an“, se arată și într-un comunicat separat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Conform surselor menționate, cei doi șefi ai diplomațiilor americană și europeană au salutat activitatea desfășurată în cadrul dialogului UE-SUA privind China și au convenit să organizeze următoarea reuniune la nivel înalt în decembrie.

De asemenea, au convenit să lanseze dialogul la nivel înalt privind Rusia, prima reuniune fiind planificată să aibă loc înainte de sfârșitul acestui an.

Josep Borrell și Antony Blinken s-au întâlnit, în principal, pentru a depăși divergențele precum pactul AUKUS.

Pactul AUKUS, anunțat în aceeași zi în care Uniunea Europeană își lansa Strategia pentru Indo-Pacific, exclude Europa și prevede achiziția de submarine cu propulsie nucleară americane de către Australia, în detrimentul unui “contract al secolului” cu Franța, fapt care a iritat profund Parisul.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra, o decizie fără precedent între aliați, și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Criza diplomatică și-a găsit rezoluțiunea printr-o declarație comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS. În același context, Joe Biden a reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”.

Atât Blinken, cât și Borrell au subliniat importanța consolidării parteneriatului strategic dintre UE și SUA pentru a aborda provocările în materie de politică externă și securitate.

În acest context, ambii au salutat rezultatele primei reuniuni a Consiliului UE-SUA pentru Comerț și Tehnologie și și-au anunțat “intenția de a lansa un dialog privind securitatea și apărarea până la sfârșitul anului”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.