Președintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv pentru “a refuza Rusiei șansa de a profita de pe urma încălcărilor flagrante ale dreptului internațional”, într-o primă măsură adoptată de Washington după decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.
“Continuăm să ne consultăm îndeaproape cu aliații și partenerii, inclusiv cu Ucraina, cu privire la pașii următori”, a spus Biden.
Anterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care ar trebui să se întâlnească joi, la Geneva, cu omologul rus Serghei Lavrov, a precizat că ordinul executiv semnat de Biden interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina.
“Ordinul executiv este menit să împiedice Rusia să profite de pe urma acestei încălcări flagrante a dreptului internațional. Acesta nu este îndreptat împotriva poporului ucrainean sau a guvernului ucrainean și va permite continuarea activităților umanitare și a altor activități conexe în aceste regiuni”, a precizat Blinken, conform unei declarații publicate de Departamentul de Stat.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.
Printre primele reacții internaționale cu privire la decizia de la Kremlin a venit din partea premierului britanic Boris Johnson, care a anunțat sancțiuni, dar și a președintelui Klaus Iohannis, care a spus că această decizie a lui Vladimir Putin “este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, care trebuie să atragă cel mai sever răspuns al comunității internaționale”. Șeful statului a publicat ulterior o declarație in extenso în care a cerut sancțiuni ferme la adresa Rusiei și a asigurat că România va acționa în coordonare cu partenerii și aliații. Din partea României, și premierul Nicolae Ciucă a acuzat Rusia de o “abordare revizionistă“, iar din partea Republicii Moldova, președinta Maia Sandu a condamnat cu fermitate recunoașterea de către Rusia a zonelor separatiste din regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina.
O reacție coordonată a venit din partea președintelui Consiliului European Charles Michel și președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care au asigurat că “Uniunea va reacționa prin sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal”.
De asemenea, secretarul general al NATO a îndemnat Rusia să aleagă calea diplomației, reafirmând sprijinul Alianței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Nu în ultimul rând, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei şi a cerut “sancţiuni europene ţintite” la adresa Moscovei.
Șeful statului francez, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, a cerut “o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite”, denunţând “o încălcare unilaterală a angajamentelor internaţionale ale Rusiei şi un atac la suveranitatea Ucrainei”.
Reacția lui Macron a venit după discuții cu președintele american Joe Biden și cu cancelarul german Olaf Scholz, liderul francez fiind informat anterior de Vladimir Putin i-ar fi despre această decizie și exprimându-și ”decepţia”.
În ce-l privește pe liderul francez, acesta a depus numeroase eforturi diplomatice în ultima perioadă pentru a preveni o escaladare a tensiunilor, inclusiv printr-o vizită la Moscova și discuții de șase ore cu Vladimir Putin, multiple convorbiri telefonice cu liderul rus, dintre care trei în ultimele 24 de ore.
În urma celei mai recente dintre acestea, Vladimir Putin şi Joe Biden au “acceptat principiul” de a se întâlni în cadrul unui summit propus de omologul lor francez Emmanuel Macron, însă noile evoluții ar putea îngusta această perspectivă.