Connect with us

INTERNAȚIONAL

Joe Biden a semnat primele sancțiuni SUA după ce Rusia a recunoscut independența regiunilor Donețk și Lugansk

Published

on

© President Biden/ Twitter

Președintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv pentru “a refuza Rusiei șansa de a profita de pe urma încălcărilor flagrante ale dreptului internațional”, într-o primă măsură adoptată de Washington după decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.

“Continuăm să ne consultăm îndeaproape cu aliații și partenerii, inclusiv cu Ucraina, cu privire la pașii următori”, a spus Biden.

Anterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care ar trebui să se întâlnească joi, la Geneva, cu omologul rus Serghei Lavrov, a precizat că ordinul executiv semnat de Biden interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina. 

“Ordinul executiv este menit să împiedice Rusia să profite de pe urma acestei încălcări flagrante a dreptului internațional. Acesta nu este îndreptat împotriva poporului ucrainean sau a guvernului ucrainean și va permite continuarea activităților umanitare și a altor activități conexe în aceste regiuni”, a precizat Blinken, conform unei declarații publicate de Departamentul de Stat.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

Printre primele reacții internaționale cu privire la decizia de la Kremlin a venit din partea premierului britanic Boris Johnson, care a anunțat sancțiuni, dar și a președintelui Klaus Iohannis, care a spus că această decizie a lui Vladimir Putin “este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, care trebuie să atragă cel mai sever răspuns al comunității internaționale”. Șeful statului a publicat ulterior o declarație in extenso în care a cerut sancțiuni ferme la adresa Rusiei și a asigurat că România va acționa în coordonare cu partenerii și aliații. Din partea României, și premierul Nicolae Ciucă a acuzat Rusia de o “abordare revizionistă“, iar din partea Republicii Moldova, președinta Maia Sandu a condamnat cu fermitate recunoașterea de către Rusia a zonelor separatiste din regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina.

O reacție coordonată a venit din partea președintelui Consiliului European Charles Michel și președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care au asigurat că “Uniunea va reacționa prin sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal”.

De asemenea, secretarul general al NATO a îndemnat Rusia să aleagă calea diplomației, reafirmând sprijinul Alianței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Nu în ultimul rând, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei şi a cerut “sancţiuni europene ţintite” la adresa Moscovei.

Șeful statului francez, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, a cerut “o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite”, denunţând “o încălcare unilaterală a angajamentelor internaţionale ale Rusiei şi un atac la suveranitatea Ucrainei”.

Reacția lui Macron a venit după discuții cu președintele american Joe Biden și cu cancelarul german Olaf Scholz, liderul francez fiind informat anterior de Vladimir Putin i-ar fi despre această decizie și exprimându-și ”decepţia”.

În ce-l privește pe liderul francez, acesta a depus numeroase eforturi diplomatice în ultima perioadă pentru a preveni o escaladare a tensiunilor, inclusiv printr-o vizită la Moscova și discuții de șase ore cu Vladimir Putin, multiple convorbiri telefonice cu liderul rus, dintre care trei în ultimele 24 de ore.

În urma celei mai recente dintre acestea, Vladimir Putin şi Joe Biden au “acceptat principiul” de a se întâlni în cadrul unui summit propus de omologul lor francez Emmanuel Macron, însă noile evoluții ar putea îngusta această perspectivă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Olanda „ia serios în considerare” trimiterea de avioane F-16 Ucrainei

Published

on

© Володимир Зеленський - Facebook

Premierul olandez, Mark Rutte, a declarat vineri, 26 mai, că statul său nu a decis încă să furnizeze avioane de luptă F-16 Ucrainei, dar că „ia serios în considerare” o astfel de opțiune, informează Reuters, preluat de Agerpres.

În timpul unei conferințe de presă, Rutte a fost întrebat dacă Olanda va trimite avioane de luptă în Ucraina, el răspunzând că nu a fost luată nicio decizie finală, dar a adăugat că „dacă începi să antrenezi [piloți – n.r.] este evident că este un lucru pe care îl iei serios în considerare”.

Potrivit premierului olandez, orice decizie privind trimiterea de avioane F-16 ar trebui să fie aprobată mai întâi de SUA. El a adăugat că Olanda își retrage în prezent treptat avioanele F-16, ceea ce înseamnă că țara ar avea potențiale avioane de luptă pe care să le transmită.

Potrivit cifrelor Ministerului olandez al Apărării, Olanda are în prezent 24 de avioane F-16 operaționale, care vor fi scoase din uz până la jumătatea anului 2024. Alte 18 avioane sunt disponibile în prezent pentru vânzare, dintre care 12 au fost vândute provizoriu.

Cu o zi înainte, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a anunțat că Danemarca și Olanda vor conduce o coaliție europeană pentru a efectua antrenamente pentru piloții ucraineni pe avioane de luptă F-16, iar Norvegia, Belgia, Portugalia și Polonia s-au oferit, de asemenea, să contribuie la exerciții. Austin a mai declarat că speră ca antrenamentul piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16 de fabricație americană să înceapă în următoarele săptămâni, sprijinind Ucraina pe termen lung, dar nu neapărat ca parte a unei contraofensive anticipate în primăvară împotriva Rusiei.

Țările europene au declarat că poartă discuții cu privire la țările care ar putea avea la dispoziție o parte din avioanele F-16. Statele Unite au ezitat mult timp să furnizeze avioanele avansate Ucrainei și abia la sfârșitul săptămânii trecute președintele Joe Biden a fost de acord să permită altor națiuni să trimită propriile avioane fabricate în SUA la Kiev. Șeful de la Casa Albă a primit asigurări personale din partea lui Volodimir Zelenski că aceste aeronave nu vor fi folosite pe teritoriul Rusiei.

Generalul de brigadă al Forțelor Aeriene Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului, a declarat săptămâna aceasta că decizia SUA privind F-16 face parte dintr-un angajament mai larg pe termen lung de a satisface viitoarele nevoi militare ale Ucrainei. El a spus că avioanele nu vor fi relevante în nicio contraofensivă care ar trebui să înceapă în curând.

Continue Reading

NATO

NATO: Germania își relochează sistemul de apărare antirachetă Patriot din Slovacia în Lituania în vederea summit-ului de la Vilnius

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Germania își va muta sistemul de apărare antirachetă Patriot, staționat în prezent în Slovacia, în Lituania, pentru a proteja summit-ul NATO programat pentru luna iulie la Vilnius, a anunțat Ministerul Apărării din această țară într-un comunicat, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Germania a staționat două unități Patriot în Slovacia și trei în Polonia.

„Pentru apărarea aeriană terestră (la summitul NATO), vom muta unitățile noastre Patriot din Slovacia și elementele de sprijin din Polonia în Lituania”, a declarat Ministerul Apărării, adăugând că astfel se va pune capăt desfășurării în Slovacia.

Un purtător de cuvânt al ministerului a refuzat să dea detalii despre ce elemente din misiunea din Polonia va cuprinde desfășurarea.

Germania a avut 36 de unități Patriot atunci când era stat de linia întâi a NATO în timpul Războiului Rece. Astăzi, forțele germane au rămas cu 11 unități Patriot.

Sistemul Patriot este folosit pentru a contracara avioanele inamice, rachetele balistice și rachetele de croazieră și este considerat unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare dezvoltate de SUA.

Continue Reading

NATO

Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că summit-ul NATO de la Vilnius se va concentra pe sprijinirea concretă a Ucrainei

Published

on

© Bundesregierung

Cu o lună și jumătate înainte de summitul NATO de la Vilnius, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că liderii Alianței vor discuta despre un sprijin concret pentru Ucraina în timpul războiului, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Summitul va fi „în primul rând despre organizarea unui sprijin concret pentru Ucraina în această situație”, a declarat Scholz după o întâlnire cu reprezentanții statelor baltice, ca răspuns la o întrebare despre dorința Kievului de a primi o invitație oficială de aderare la NATO la summitul din iulie.

Potrivit acestuia, principala întrebare acum este „cum putem îmbunătăți cooperarea în situația specifică a atacului rusesc asupra Ucrainei și cum putem arăta clar că vom oferi acest sprijin atât timp cât va fi necesar”.

Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a recunoscut că membrii Alianţei sunt împărţiţi cu privire la problema apartenenţei Ucrainei la NATO, subiect care va fi pe ordinea de zi a summitului de la Vilnius.

„În această chestiune, există puncte de vedere diferite în cadrul Alianţei”, a recunoscut Jens Stoltenberg în timpul unei intervenţii în faţa German Marshall Fund la Bruxelles, unde a amintit că „luarea deciziilor la NATO se face prin consens”.„Nimeni nu vă poate spune exact care va fi decizia finală la summitul de la Vilnius cu privire la această problemă”, a adăugat acesta. 

Totodată, secretarul general a eliminat varianta aderării Ucrainei la NATO în timpul războiului cu Rusia. „Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg. În acest sens, a precizat, din nou, că toți aliații NATO sunt de acord că Ucraina va deveni stat membru al NATO, făcând trimitere la recunoașterea aspirațiilor euro-atlantice ale acestei țări prin intermediul declarației Summitului de la București din 2008 și reconfirmarea acestui lucru la summit-ul de la Madrid de anul trecut.

Continue Reading

Facebook

NATO15 hours ago

Olanda „ia serios în considerare” trimiterea de avioane F-16 Ucrainei

NATO15 hours ago

NATO: Germania își relochează sistemul de apărare antirachetă Patriot din Slovacia în Lituania în vederea summit-ului de la Vilnius

NATO17 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că summit-ul NATO de la Vilnius se va concentra pe sprijinirea concretă a Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Estoniei, înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău: Vom transmite un mesaj puternic că Moldova nu este singură

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Olaf Scholz: La 1 iunie, familia europeană se reunește în R. Moldova, o țară care are tot sprijinul nostru și nu este singură

U.E.2 days ago

Ursula von der Leyen a vizitat zonele din Italia afectate de inundații: ”Europa este cu voi”

NATO2 days ago

Mircea Geoană: Buna guvernare, transparența și combaterea corupției sunt importante pentru ca România să-și atingă potențialul strategic, economic și uman

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană și compania BioNTech-Pfizer modifică termenii contractului privind livrarea de vaccinuri împotriva COVID-19, reducând numărul de doze și prelungind termenul de livrare

ROMÂNIA2 days ago

MCID și ADR fac un nou pas spre digitalizarea României prin lansarea aplicației mobile ROeID, care asigură identitatea digitală a tuturor cetățenilor români

CONSILIUL UE2 days ago

Ungaria contestă un demers al Parlamentului European care îi pune la îndoială capacitatea de a exercita președinția semestrială a Consiliului UE, ce urmează să o preia la jumătatea lui 2024

NATO3 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ3 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA4 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

NATO1 week ago

Black Sea and Balkans Security Forum: Premierul Nicolae Ciucă evidențiază importanța revizuirii planurilor de apărare în contextul în care o ”putere ca Rusia merge spre un război de uzură”

Team2Share

Trending