Connect with us

INTERNAȚIONAL

Joe Biden a semnat primele sancțiuni SUA după ce Rusia a recunoscut independența regiunilor Donețk și Lugansk

Published

on

© President Biden/ Twitter

Președintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv pentru “a refuza Rusiei șansa de a profita de pe urma încălcărilor flagrante ale dreptului internațional”, într-o primă măsură adoptată de Washington după decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.

“Continuăm să ne consultăm îndeaproape cu aliații și partenerii, inclusiv cu Ucraina, cu privire la pașii următori”, a spus Biden.

Anterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care ar trebui să se întâlnească joi, la Geneva, cu omologul rus Serghei Lavrov, a precizat că ordinul executiv semnat de Biden interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina. 

“Ordinul executiv este menit să împiedice Rusia să profite de pe urma acestei încălcări flagrante a dreptului internațional. Acesta nu este îndreptat împotriva poporului ucrainean sau a guvernului ucrainean și va permite continuarea activităților umanitare și a altor activități conexe în aceste regiuni”, a precizat Blinken, conform unei declarații publicate de Departamentul de Stat.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

Printre primele reacții internaționale cu privire la decizia de la Kremlin a venit din partea premierului britanic Boris Johnson, care a anunțat sancțiuni, dar și a președintelui Klaus Iohannis, care a spus că această decizie a lui Vladimir Putin “este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, care trebuie să atragă cel mai sever răspuns al comunității internaționale”. Șeful statului a publicat ulterior o declarație in extenso în care a cerut sancțiuni ferme la adresa Rusiei și a asigurat că România va acționa în coordonare cu partenerii și aliații. Din partea României, și premierul Nicolae Ciucă a acuzat Rusia de o “abordare revizionistă“, iar din partea Republicii Moldova, președinta Maia Sandu a condamnat cu fermitate recunoașterea de către Rusia a zonelor separatiste din regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina.

O reacție coordonată a venit din partea președintelui Consiliului European Charles Michel și președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen, care au asigurat că “Uniunea va reacționa prin sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal”.

De asemenea, secretarul general al NATO a îndemnat Rusia să aleagă calea diplomației, reafirmând sprijinul Alianței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Nu în ultimul rând, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat decizia omologului său rus Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk din estul Ucrainei şi a cerut “sancţiuni europene ţintite” la adresa Moscovei.

Șeful statului francez, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, a cerut “o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite”, denunţând “o încălcare unilaterală a angajamentelor internaţionale ale Rusiei şi un atac la suveranitatea Ucrainei”.

Reacția lui Macron a venit după discuții cu președintele american Joe Biden și cu cancelarul german Olaf Scholz, liderul francez fiind informat anterior de Vladimir Putin i-ar fi despre această decizie și exprimându-și ”decepţia”.

În ce-l privește pe liderul francez, acesta a depus numeroase eforturi diplomatice în ultima perioadă pentru a preveni o escaladare a tensiunilor, inclusiv printr-o vizită la Moscova și discuții de șase ore cu Vladimir Putin, multiple convorbiri telefonice cu liderul rus, dintre care trei în ultimele 24 de ore.

În urma celei mai recente dintre acestea, Vladimir Putin şi Joe Biden au “acceptat principiul” de a se întâlni în cadrul unui summit propus de omologul lor francez Emmanuel Macron, însă noile evoluții ar putea îngusta această perspectivă.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SECURITATE

Black Sea Defense 2025. Ministrul Bogdan Ivan: România își propune să devină un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică

Published

on

© Bogdan Ivan - Facebook

Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării și Antreprenoriatului, Bogdan Ivan, prezent la Black Sea Defense 2025, a reiterat angajamentul ferm pentru „securitate, inovație și reconstrucția capabilităților strategice ale României.”

„Industria de apărare este o prioritate națională: investim peste 1 miliard de lei pentru a consolida capacitățile interne și pentru a susține interoperabilitatea cu aliații noștri din NATO. (…) România își propune să devină un pol regional al industriei de apărare, un hub de tehnologie strategică și un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică. Împreună, consolidăm securitatea regiunii Mării Negre și contribuim activ la stabilitatea Europei”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Astăzi, Cercul Militar Național a găzduit cea de-a IV-a ediție a Black Sea Defense Conference, reuniune de top în domeniul securității și industriei de apărare, cu peste 425 de participanți din 31 de țări – reprezentanți NATO, ambasadori, atașați militari și lideri strategici.

De asemenea, ministrul Bogdan Ivan a trecut în revistă principalele proiecte-cheie ale industriei naționale de apărare: prima dronă românească – în producție la CARFIL Brașov, în parteneriat cu Periscope Aviation (SUA); Pirochim Victoria – prima fabrică de pulberi construită după 1989, cu investiție românească de 550 mil. lei și cofinanțare europeană; fabrica de pulberi Făgăraș – reluarea producției de TNT și modernizarea liniei de producție pentru RDX, cu 125 mil. lei investiți.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorii UE au aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Ursula von der Leyen: „Acest război trebuie să se încheie”

Published

on

© European Union, 2025

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat miercuri cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Kremlinului care vizează, printre altele, aproximativ 200 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, scrie Politico Europe.

Aprobarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni, miercuri, a avut loc în contextul în care liderii europeni intensifică presiunile asupra președintelui rus pentru a se așeza la masa negocierilor și a pune capăt războiului declanșat în Ucraina în februarie 2022, pachetul fiind adoptat și în contextul unor posibile negocieri la Istanbul, programate pentru joi, între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.

Miniștrii apărării urmează să își dea acordul final pe 20 mai. Două țări ale Uniunii Europene vor trebui să obțină aprobarea parlamentelor naționale, a declarat un diplomat european.

„Salut acordul privind cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Continuăm să restricționăm accesul la tehnologia utilizată pe câmpul de luptă. Am adăugat, de asemenea, încă 189 de nave din „flota fantomă” pe lista de sancțiuni, pentru a viza exporturile energetice ale Rusiei. Acest război trebuie să se încheie. Vom menține presiunea ridicată asupra Kremlinului”, a scris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe X.

UE va interzice, de asemenea, companiilor sale să mai facă afaceri cu aproximativ 30 de entități care eludează sancțiunile prin intermediul unor țări terțe. În plus, 75 de persoane și companii au fost incluse pe listă pentru implicarea lor în mașinăria de război a Rusiei.

În final, Uniunea Europeană extinde și cadrul legal care permite sancționarea navelor implicate în distrugerea infrastructurii subacvatice, a canalelor de propagandă și a finanțatorilor războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Noul cancelar german, Friedrich Merz, a propus intensificarea presiunii sancționatorii în cazul în care Kremlinul va continua atacurile asupra Ucrainei după un posibil armistițiu propus începând de luni. El a sugerat, totodată, confiscarea activelor rusești înghețate.

Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus Vladimir Putin o întrevedere “în persoană”, joi, la Istanbul, o premieră de la declanșarea invaziei Ucrainei în februarie 2022. Kremlinul nu a răspuns ofertei, deși și-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri “directe” ca răspuns la cererea de încetare a focului adresată de Kiev și aliații săi europeni.

Ucraina și liderii europeni au convenit sâmbătă asupra unei încetări necondiționate a focului pentru 30 de zile începând cu 12 mai, cu sprijinul președintelui american Donald Trump, amenințându-l pe președintele Vladimir Putin cu noi sancțiuni “masive” dacă nu se conformează.

Șeful cabinetului președintelui Ucrainei, Andriy Yermak, a declarat marți că, dacă președintele rus Vladimir Putin refuză negocierile în Turcia, acest gest va reprezenta semnalul final că Rusia nu are intenția de a pune capăt războiului declanșat în Ucraina. În paralel, Mihailo Podoliak, consilierul pentru politică externă al președintelui Ucrainei, a precizat că Volodimir Zelenski nu va accepta să se întâlnească joi în Turcia cu niciun alt reprezentant al Rusiei în afară de șeful statului rus.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas: Nu cred că Rusia este interesată de pace. Dacă ar fi cu adevărat interesată, ar opri atacurile chiar acum

Published

on

© European Union, 2025

Uniunea Europeană lucrează în mod constant la noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, în efortul de a intensifica presiunea economică menită să pună capăt războiului, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit unui comunicat de presă.

„Pregătim în mod constant diferite pachete, pentru că trebuie să intensificăm presiunea asupra Rusiei pentru a opri acest război. Avem la dispoziție instrumente – instrumente economice – pentru a exercita această presiune”, a transmis Kallas, la Summitul democrației de la Copenhaga.

Întrebată dacă Rusia este cu adevărat interesată de negocieri de pace, Kaja Kallas, a răspuns că nu crede în disponibilitatea Moscovei de a opri conflictul, atâta timp cât continuă să bombardeze Ucraina.

„Nu cred că Rusia este interesată de pace. Și de ce spun asta? Pentru că încă bombardează Ucraina. Dacă ar fi cu adevărat interesată de pace, ar putea opri atacurile chiar acum. Au trecut peste două luni de când Ucraina a acceptat un armistițiu necondiționat, iar din partea Rusiei nu am văzut decât jocuri. Este evident că Moscova încearcă să câștige timp, sperând că acest lucru va lucra în favoarea sa. Nu am observat niciun efort real sau vreun semn de bună credință din partea lor”,  a avertizat șefa diplomației UE. 

Totodată, în discursul său, Kaja Kallas a avertizat că autocrațiile se află într-o ascensiune alarmantă.

„Dacă luăm exemplul Ucrainei, Rusia nu a pornit războiul pentru că se temea cu adevărat că Ucraina ar putea invada Rusia. L-au declanșat pentru că au văzut cum democrația se extindea spre Ucraina – ceea ce însemna, implicit, apropierea de granițele lor. De ce se teme Putin de acest lucru? Pentru că, într-o democrație, liderii sunt trași la răspundere pentru deciziile lor. Într-o democrație, nu poți obține votul cetățenilor pentru a ataca o țară vecină”, a subliniat aceasta.

România, prin ministrul afacerilor externe, a susținut vineri, 9 mai, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE (CAE), adoptarea celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a reiterat importanța avansării negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus Vladimir Putin o întrevedere “în persoană”, joi, la Istanbul, o premieră de la declanșarea invaziei Ucrainei în februarie 2022. Kremlinul nu a răspuns ofertei, deși și-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri “directe” ca răspuns la cererea de încetare a focului adresată de Kiev și aliații săi europeni.

Ucraina și liderii europeni au convenit sâmbătă asupra unei încetări necondiționate a focului pentru 30 de zile începând cu 12 mai, cu sprijinul președintelui american Donald Trump, amenințându-l pe președintele Vladimir Putin cu noi sancțiuni “masive” dacă nu se conformează

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
POLITICĂ1 hour ago

Donald Tusk, mesaj de susținere în română pentru Nicușor Dan, rememorând un discurs din 2019 la București: Mănușile cu care Duckadam a apărat la Sevilla trebuie primite de Nicușor Dan pentru a apăra România, Europa și libertatea

U.E.7 hours ago

Merz promite să retransforme Germania într-o „locomotivă a creșterii”, dotată cu „cea mai puternică armată din Europa”

POLITICĂ8 hours ago

George Simion, primit la Varșovia de președintele Poloniei cu patru zile înainte de alegeri. Discuțiile, axate pe “relația bilaterală dintre Polonia și România”

ROMÂNIA8 hours ago

Comunitatea de business avertizează asupra deteriorării accelerate a climatului de afaceri și cere decizii politice stabile și coerente pentru menținerea României pe traiectoria euro-atlantică

BUSINESS9 hours ago

Atragerea de noi investiții străine directe este vitală pentru progresul economic al României, semnalează Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în cea de-a 15-a ediție a Cărții Albe

U.E.9 hours ago

Ungaria: Lege propusă împotriva ONG-urilor cu finanțare externă și considerate o amenințare la adresa suveranității naționale

ROMÂNIA9 hours ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA10 hours ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA10 hours ago

BNR: Investițiile străine directe în România au scăzut cu peste 32% în primul trimestru din 2025

ROMÂNIA10 hours ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA9 hours ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA10 hours ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA10 hours ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.5 days ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA6 days ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

ROMÂNIA2 weeks ago

Elena Lasconi: Am votat cu gândul și credința că sistemul poate fi resetat și că în sfârșit se va face dreptate pentru România

ROMÂNIA3 weeks ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Trending