Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual pentru 2022 privind situația drepturilor omului în România persistența unor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea guvernului; corupție oficială gravă și generalizată; lipsa de investigare și de răspundere pentru violența de gen, inclusiv, dar fără a se limita la aceasta, violența domestică și asupra partenerului de viață și violența sexuală și abuzuri care vizează persoanele cu handicap instituționalizate.
Instituția notează că executivul a luat măsuri pentru identificarea, investigarea, urmărirea penală și pedepsirea funcționarilor care au comis abuzuri, dar autoritățile nu au dispus de mecanisme eficiente în acest sens și au întârziat procedurile care implicau presupuse abuzuri din partea poliției și corupție, astfel că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitări. Impunitatea autorilor unor abuzuri împotriva drepturilor omului a reprezentat o problemă continuă.
Un exemplu oferit în acest sens de Departamentul de Stat al SUA este cel al fostul ministru român al turismului Elena Udrea, care a fost extrădată din Bulgaria în România în iunie, a fost condamnată în aprilie la şase ani de închisoare pentru corupţie în aşa-numitul dosar Gala Bute. Udrea, o apropiată a fostului preşedinte Traian Băsescu, a încercat să fugă din România înainte de verdictul aşteptat în cazul său, dar a fost reţinută de poliţia bulgară la graniţă, informează Agerpres.
Un alt exemplu reţinut în raportul american este condamnarea primarului Cristian Popescu-Piedone la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu în cazul eliberării autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Documentul american consemnează că executivul european a recomandat în raportul său din noiembrie privind Mecanismul de cooperare şi verificare, încetarea monitorizării obligatorii a cadrului statului de drept din România, ca formă de recunoaștere a progreselor înregistrate de țara noastră în acest sens.
În capitolul privind dreptul la un proces echitabil, Departamentul de Stat al SUA evidențiază că au existat relatări conform cărora independența justiției și a procuraturii a fost compromisă de organisme controlate politic, care au puterea de a disciplina sau de a exercita represalii împotriva judecătorilor și procurorilor pentru deciziile lor sau pentru presupusele înclinații politice.
Instituția dă exemplu cazul judecătorului Cristi Danileț, destituit de Consiliul Superior al Magistraturii pentru presupuse ”abateri pe rețelele de socializare”.
Societatea civilă și formatorii de opinie au relatat că Danileț a fost de fapt înlăturat pentru că a criticat în mod vocal modificările controversate și favorabile corupției aduse legilor justiției în timpul guvernării anterioare conduse de Partidul Social Democrat. Pe parcursul anului, CSM l-a exclus pe Danileț de încă două ori, în mai și în iulie. El a făcut apel la toate cele trei decizii la Înalta Curte, dar a rămas în continuare cu interdicția de a practica avocatura și nu va primi niciun salariu până la soluționarea cazurilor împotriva sa. În decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat prima decizie a CSM de excludere a lui Danileț și a înlocuit-o cu un avertisment.
Potrivit raportului anual al UE privind statul de drept, publicat în iulie, dispozițiile legale privind sancțiunile disciplinare și punerea în aplicare a acestora au continuat să ridice îngrijorări cu privire la independența sistemului judiciar. Competențele extinse și lipsa de responsabilitate a inspectorului judiciar șef au rămas un motiv de îngrijorare.
Departamentul de Stat al SUA mai notează în raport, citând Radio Europa Liberă, că în primele şapte luni ale anului, principalele două partide politice aflate la guvernare, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro (10,7 milioane de dolari) pentru contracte cu anumite instituţii media care au avut în principal o acoperire pro-guvernamentală şi au evitat subiecte de interes public care ar fi putut stânjeni guvernul, în majoritatea cazurilor fără să se menţioneze că era vorba de publicitate politică.
Presa independentă a relatat că astfel de practici au fost folosite în cursul anului, precum și în 2021, și că guvernul ar fi alocat peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pentru acoperirea unor cheltuieli media nedeclarate pe întreg anul 2021.
Reporterii independenți și ONG-urile de media au susținut că finanțarea a dus la cenzura și autocenzura guvernului și a avut ca efect oprirea criticilor din partea presei, dezinformarea publicului și afectarea gravă a pieței media prin concurență neloială.
Referitor la libertatea în mediul online, în raport este amintită situația din luna februarie a lui 2022, când guvernul a anunțat că a blocat accesul utilizatorilor la mai multe site-uri web care ar fi promovat propaganda rusă.
Mass-media și ONG-urile au protestat în mod public, deoarece guvernul nu a indicat temeiul juridic în baza căruia Autoritatea națională pentru gestionarea și reglementarea comunicațiilor a cerut furnizorilor de servicii de internet să blocheze accesul utilizatorilor la site-uri web.
Organismele de supraveghere a libertății presei au avertizat că restricțiile guvernamentale privind libertatea de exprimare fără justificare legală reprezintă un precedent periculos și au fost ineficiente în ceea ce privește blocarea propagandei rusești, care a continuat să fie răspândită prin intermediul site-urilor web nou create și paginilor de Facebook.
În egală măsură Departamentul de Stat al SUA face trimitere la luna mai, când cercetători, istorici, profesori universitari și activiști au publicat o scrisoare deschisă prin care îndeamnau instituțiile guvernamentale să permită accesul liber și nerestricționat la Arhivele Naționale.
Aceștia au acuzat Ministerul de Interne că folosește în mod regulat o lacună legală pentru a le limita accesul la informații clasificate despre regimurile dictatoriale anterioare ale țării, inclusiv cele din perioada comunistă, precum și despre crimele și deportările din timpul Holocaustului. În scrisoare se afirmă că cenzura pe aceste teme este ilegală, deoarece, conform legii, documentele sunt de interes public și se referă la crime împotriva umanității. Coaliția a susținut că ar trebui să se aplice normele NATO, care permit declasificarea informațiilor după 30 de ani.
Timp de aproape 50 de ani, Rapoartele de țară privind drepturile omului au reprezentat o resursă vitală pentru guverne, cercetători, grupuri de susținere, jurnaliști și voci ale conștiinței din întreaga lume care lucrează pentru a promova respectarea drepturilor omului și responsabilitatea pentru nedreptate.
Rapoartele individuale acoperă 198 de țări și teritorii, oferind informații factuale și obiective bazate pe relatări credibile ale evenimentelor care au avut loc pe parcursul anului 2022.
Aceste rapoarte sunt întocmite cu meticulozitate de către angajații Departamentului de Stat al SUA și de misiunile SUA de peste mări și țări din întreaga lume, care, în mod colectiv, petrec mii de ore pregătind rapoartele folosind informații credibile de la ambasadele și consulatele SUA din străinătate, oficiali guvernamentali străini, organizații neguvernamentale și internaționale, juriști și experți juridici, jurnaliști, cadre universitare, apărători ai drepturilor omului, activiști din domeniul muncii și rapoarte publicate.