Corespondență din Bulboaca

Dacă europenii nu vor reuși să ajute Ucraina și Republica Moldova înseamnă că Europa a pierdut, a avertizat joi președintele Klaus Iohannis, la finalul participării sale la cel mai important eveniment internațional găzduit de Republica Moldova în istoria sa, summitul Comunității Politice Europene.

Șeful statului a susținut declarații de presă în urma participării la summit, a participării sale la grupul de lucru privind securitatea și întrevederilor sale cu premierul Belgiei, președintele Muntenegrului și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu acesta din urmă adoptând și o declarație comună privind susținerea integrării euro-atlantice a Ucrainei și disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO.

Întrebat despre poziția României cu privire la eventuale garanții de securitate pentru Ucraina înainte de aderarea la NATO, privind o eventuală foaie de parcurs în această direcție, Klaus Iohannis a răspuns că la “summitul NATO se vor discuta variantele care sunt posibile”.

“Un așa-numit road map sau un calendar vom vedea dacă este util sau nu sau dacă mai degrabă ar induce niște reacții nedorite din altă parte“, a punctat șeful statului, subliniind că acest subiect a fost discutat și în cadrul grupului de lucru privind securitatea din cadrul summitului CPE la care a participat alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de președintele francez Emmanuel Macron.

“Vom lua o decizie până la Summit. Dar pot să vă spun ce am spus și acolo, important este să se simtă Ucraina cu garanții din partea noastră că o ajutăm până când învinge și ucrainenii să fie convinși și după Summitul NATO că noi îi considerăm că sunt alături de noi și noi alături de ei”, a insistat el, în timp ce, la Oslo, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a anunțat că aliații vor discuta un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei.

Întrebat în același timp și despre sprijinul pentru Republica Moldova, pentru ca această țară să fie inclusă în schema unor garanții de securitate în paralel cu eforturile de începere a negocierilor de aderare la UE, Iohannis a precizat că “ar fi greșit să ne concentrăm doar pe aspectul de integrare europeană.

“Securitatea are multe fațete. Mă gândesc nu neapărat la securitatea militară în acest sens, fiindcă Moldova s-a declarat neutră, dar vorbim, de exemplu, de securitate energetică, de stabilitatea statului și așa mai departe, și este interesul nostru, al tuturor, ca Moldova să fie și să rămână stabilă”, a precizat președintele.

“Dacă noi, europenii, nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut. Atât de simplu este. Dar acesta nu este singurul motiv pentru care ajutăm Ucraina și Moldova. O facem fiindcă așa este corect, fiindcă, după părerea noastră, ei sunt parte din Europa democratică, ei sunt o parte din comunitatea noastră și aici deja putem să ne dăm seama care este plus-valoarea acestui format european și de aceea am subliniat în deschidere, statele europene democratice – fiindcă mai este cineva, dar nu este democratic și nu a fost invitat -, deci Moldova și Ucraina sunt dintre ai noștri”, a explicat șeful statului.

Republica Moldova a găzduit joi, 1 iunie 2023, cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.

Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.

La acest summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat pentru includerea țării sale în UE și NATO.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încheiat joi, 1 iunie, o reuniune informală a miniștrilor de externe la Oslo (Norvegia), calificând-o drept ‘„o oportunitate de a discuta chestiuni-cheie în timp ce ne pregătim pentru summitul nostru de la Vilnius din iulie”.

Acesta a precizat că, în cadrul summit-ului, „vom lua decizii pentru a ne consolida în continuare descurajarea și apărarea”. „Vom conveni asupra unui nou angajament de investiții în domeniul apărării, cu un minim de 2% din PIB pentru apărare. Și vom conveni să ne aprofundăm parteneriatele cu partenerii noștri din regiunea Indo-Pacific”, a declarat secretarul general. Stoltenberg a precizat însă, că accentul reuniunii de astăzi „a fost pus pe modul în care putem aduce Ucraina mai aproape de NATO, acolo unde îi este locul”, menționând că Alianța lucrează la un pachet de sprijin multianual cu o finanțare solidă.

Miniștrii de externe au discutat, de asemenea, despre transformarea actualei Comisii NATO-Ucraina într-un nou Consiliu NATO-Ucraina. „Acesta ar fi un pas semnificativ, pentru a stabili un forum consultativ comun cu Ucraina, pentru a discuta, de la egal la egal, probleme-cheie pentru securitatea noastră”, a declarat Stoltenberg. 

Acesta a reiterat că ușa NATO rămâne deschisă și că deciziile privind aderarea sunt de competența exclusivă a Aliaților și a Ucrainei. De asemenea, oficialul a menționat necesitatea unor garanții de securitate postbelice pentru această țară.

„Toți Aliații sunt de acord ca Ucraina să devină membră a Alianței. Nu este treaba Moscovei să aibă un drept de veto împotriva extinderii NATO”, a subliniat secretarul general, adăugând că momentan „toți Aliații sunt de acord că cea mai urgentă și importantă sarcină acum este de a se asigura că Ucraina se impune ca națiune independentă și suverană”. „Nu știm când se termină războiul, dar trebuie să ne asigurăm că, atunci când se va termina, vom avea aranjamente credibile pentru a garanta securitatea Ucrainei în viitor și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei”, a mai declarat Stoltenberg.

Secretarul general a declarat, de asemenea, că depune eforturi pentru a se asigura că aderarea Suediei la NATO este finalizată cât mai curând posibil și că se va deplasa în Turcia în viitorul apropiat. În context, acesta a salutat faptul că noile legi antiterorism ale Suediei au intrat astăzi în vigoare. „Acest lucru arată că Suedia și-a respectat angajamentele asumate în cadrul Memorandumului trilateral încheiat anul trecut la Madrid. Și demonstrează că aderarea rapidă a Suediei va contribui la securitatea Alianței”, a concluzionat Jens Stoltenberg.

NATO este pregătită să desfășoare mai multe trupe în Kosovo pentru a reprima violențele din nordul polarizat etnic, a declarat joi secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, adăugând că primele 700 de trupe de întărire sunt pe drum, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„NATO va rămâne vigilentă. Vom fi acolo pentru a asigura un mediu sigur și securizat și, de asemenea, pentru a calma și reduce tensiunile”, a declarat el reporterilor în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe ai NATO la Oslo.

Tulburările din nordul Kosovo s-au intensificat de când primari de etnie albaneză au preluat funcțiile în zona cu majoritate sârbă din regiune, după alegerile din aprilie boicotate de sârbi, o mișcare care a determinat SUA și aliații săi să facă reproșuri la adresa Pristinei.

NATO a decis să suplimenteze cu 700 de soldați misiunea sa de 4.000 de soldați în regiune, după ce 30 dintre forțele sale de menținere a păcii KFOR și 52 de protestatari de etnie sârbă au fost răniți luni.

Stoltenberg a calificat violențele împotriva trupelor NATO ca fiind „total inacceptabile” și a declarat că Aliații pregătesc mai multe trupe în cazul în care NATO va trebui să trimită întăriri suplimentare în regiune.

„Mesajul nostru atât pentru Belgrad, cât și pentru Pristina este că trebuie să se angajeze cu bună credință în dialogul facilitat de UE”, a adăugat acesta.