Connect with us

NATO

Joe Biden, anunț istoric la summitul NATO de la Madrid: SUA vor trimite încă 5.000 de militari în România. Prezența americană va crește la 7.000 de soldați în țara noastră

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar, ceea ce va crește prezența militară americană în țara noastră la 7.000 de militari. Astfel, liderul de la Casa Albă a făcut ”anunţuri precise” despre ”noile angajamente militare terestre, navale şi aeriene pe termen lung” în Europa, în special în estul continentului, definind acest summit cu “adevărat istoric“. Într-un document publicat de Casa Albă, deciziile anunțate de Biden cu privire la România stipulează “angajamentul de a menține o brigadă de luptă rotativă suplimentară în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenamente și exerciții pe flancul estic”.

“În acest an am trimis 20.000 de forțe americane suplimentare în Europa pentru a ne întări liniile și am răspuns la mișcarea agresivă a rușilor, aducând totalul forțelor noastre în Europa la 100.000. Vom continua să ne ajustăm posturile în funcție de amenințare, în strânsă consultare cu aliații noștri”.

Este vorba despre sporirea prezenței militare a SUA în Spania, Polonia, România, Marea Britanie, Germania și Italia. În Spania, la Baza de la Rota, SUA vor crește numărul distrugătoarelor staționate, de la 4 la 6, în Polonia va fi stabilit un cartier general permanent – Corpul 5 al Armatei SUA.

“O să menținem o brigadă rotațională suplimentară, care este de 3000 de soldați și încă 2000 de membri ai personalului de luptă aici în Europa, cu sediul în România“, a spus Biden, într-un anunț făcut în cadrul unor discuții cu secretarul general al NATO, care precizase anterior că “în cadrul summitului, ne vom consolida apărarea înaintată și grupurile de luptă din partea estică a Alianței până la nivel de brigadă“.

Liderul american a mai anunțat că SUA vor trimite două escadrile suplimentare de F-35 în Marea Britanie și apărare aeriană suplimentară în Germania și Italia. “Putin și-a dorit finlandizarea Europei, dar a obținut NATO-izarea Europei. Este exact ce nu și-a dorit, dar e ceea ce trebuie făcut pentru a garanta securitatea Europei”, a conchis Joe Biden.

Statele Unite și-au dublat prezența militară în țara noastră încă din luna februarie, de la 1.000 de soldați la aproape 2.000 de militari.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au plasat 8.500 de soldați în alertă și au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300). Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care ajunge la 2.000 de soldați.  

La summitul de la Madrid, unde va adopta noul său Concept Strategic, Alianța Nord-Atlantică va decide o “schimbare fundamentală” a posturii sale de apărare, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, unde a prefațat mizele reuniunii, între acestea regăsindu-se și consolidarea “apărării înaintate” solicitate de România, Polonia și restul aliaților de pe flancul estic, creșterea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de militari și planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe alocate în prealabil pentru a apăra anumiți aliați de pe flancul estic.

NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

În ceea ce privește România, președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară conduce grupul de luptă înființat pe teritoriul țării noastre, a precizat, în cadrul unei vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din apropierea Mării Negre, că prezența militară a NATO din România va fi suplimentată.

Grupul de luptă staționat în România va avea o componență de aproximativ 1150 de soldați, dintre care 550 de militari francezi, 248 de militari belgieni, 230 de militari polonezi și 120 de militari americani.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră

Published

on

© MAE

Marea Britanie și România au semnat joi, la Londra, prin miniștrii de externe James Cleverly și Bogdan Aurescu, Declarația Comună actualizată a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral româno-britanic pentru a construit un parteneriat mai puternic. Documentul, semnat la 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic, stipulează că Londra și Bucureștiul vor coopera, între altele, pentru a consolida poziția de apărare a NATO pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește întregul flanc estic și în Marea Neagră.

“Un moment istoric astăzi, la Londra: am semnat, împreună cu James Cleverly, Declarația comună reînnoită privind Parteneriatul Strategic România – Marea Britanie, care oferă un nou cadru solid, mai bine structurat și cu un caracter strategic mai profund, pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.

Conform Declarației actualizate, disponibilă pe site-ul MAE, cooperarea sub umbrela Parteneriatului Strategic se va desfășura cu prioritate în  șase domenii: afaceri externe; apărare și securitate; aplicarea legii, afaceri interne și cooperare în sfera justiției; legături inter-umane; securitate cibernetică, tehnologie și amenințări hibride; și promovarea comerțului, a investițiilor și a antreprenoriatului. Responsabilitatea generală a promovării cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic va aparține ministerelor afacerilor externe, care vor organiza anual reuniuni de evaluare a stadiului implementării obiectivelor stabilite în cadrul Parteneriatului și vor explora noi oportunități de colaborare.

Suntem angajați în apărarea colectivă prin intermediul NATO. Vom lucra împreună pentru a consolida relația transatlantică, coordonând politicile și inițiativele care promovează reziliența strategică. România și Regatul Unit vor consolida poziția de apărare pe termen lung a NATO, asigurându-se că aceasta dispune de o rețea largă de parteneriate pregătită să facă față tuturor amenințărilor la adresa securității euro-atlantice. Acțiunile agresive ale Rusiei în Marea Neagră, în special în Ucraina, începând din 2014, evidențiază importanța cooperării în ceea ce privește securitatea noastră reciprocă și apărarea colectivă. Ne vom aprofunda cooperarea diplomatică, de securitate și de apărare, consolidându-ne capacitatea de a depăși amenințările actuale și viitoare la adresa securității“, se arată în preambulul acestui document.

În ceea ce privește forumul bilateral, cei doi miniștrii de externe au deschis lucrările primei ediții, atât Aurescu, cât și Cleverly, așteptându-se ca aceste dezbateri să genereze noi idei și oportunități pentru parteneriatul bilateral, urmând să devină un forum anual.

Înainte de semnarea acestui document, Aurescu și Cleverly au avut consultări politice, după cum informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul discuțiilor, ministrul Aurescu și secretarul de stat Cleverly au abordat atât principalele aspecte ale relației bilaterale româno-britanice de Parteneriat Strategic, cu accent pe identificarea de noi oportunități pentru consolidarea acesteia, cât și evoluțiile regionale și internaționale, cu accent pe războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și contracararea efectelor acestuia.

În acest context, cu prilejul discuțiilor cu omologul său britanic, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat satisfacția față de cooperarea în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două state, având ca pilon principal colaborarea în domeniul securității.

De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat potențialul de aprofundare a colaborării pe dimensiunea economică, atât în privința schimburilor comerciale, care au totalizat aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2022, marcând o creștere importantă față de anul 2021, cât și în sfera investițiilor britanice în țara noastră.

Ministrul afacerilor externe a evocat  importanța comunității românești din Regatul Unit pentru relația bilaterală și prioritatea acordată de autoritățile române promovării intereselor și protejării drepturilor celor peste 1,2 milioane de cetățeni români din Marea Britanie, o comunitate vibrantă, foarte bine integrată din punct de vedere socio-economic, cu o contribuție substanțială la dezvoltarea societății britanice și a relației bilaterale.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat întâlnirea pe care a avut-o, în marja vizitei, cu reprezentanții comunității române din Regatul Unit, punând accentul pe interesele prioritare ale acestora – extinderea rețelei consulare a României, sporirea eforturilor pentru predarea limbii române pentru copii, precum și simplificarea procedurilor pentru obținerea statutului de rezident.

În acest sens, ministrul Cleverly a arătat întreaga deschidere a autorităților britanice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor și intereselor comunității românești, asigurând că cetățenii români sunt mai mult decât bineveniți în Regatul Unit, fiind apreciați pentru contribuția lor economică și reputația foarte bună.

Cu privire la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, cei doi miniștri au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale, ilegitime și neprovocate a Rusiei, cu impact asupra securității întregii regiuni, precum și asupra arhitecturii de securitate euroatlantice.

Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat importanța unității Aliate și a coordonării NATO-UE pentru susținerea eforturilor de apărare ale Ucrainei. Ambii miniștri au subliniat importanța continuării sprijinului și solidarității internaționale pentru Ucraina, pentru cât timp va fi necesar. Cu acest prilej, ministrul Aurescu a adresat omologului său invitația de a participa la Conferința privind Securitatea la Marea Neagră a Platformei Internaționale Crimeea, organizată la București în luna aprilie de către România împreună cu Ucraina.

Ministrul Bogdan Aurescu a mulțumit omologului său pentru excelenta colaborare în domeniul securității și apărării, atât bilateral și în cadrul NATO, apreciind misiunile de poliție aeriană ale UK în România și angajamentul partenerului britanic pentru creșterea securității la Marea Neagră și pe întreg Flancul Estic al NATO. În acest sens, ministrul Aurescu a evocat rezultatele foarte bune ale reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, găzduită în noiembrie 2022 de șeful diplomației la București, în pregătirea priorităților pentru Summitul NATO de la Vilnius din acest an.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu și omologul britanic au agreat necesitatea de a fi continuate eforturile pentru finalizarea procesului de aderare a Finlandei și Suediei la NATO.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea menținerii izolării internaționale și a presiunii asupra Rusiei, prin consolidarea regimului de sancțiuni, respectiv eficientizarea implementării măsurilor restrictive în vigoare, precum și prin tragerea la răspundere a celor vinovați pentru crimele de război comise în Ucraina. Secretarul de stat britanic a transmis aprecieri deosebite cu privire la modul în care România și-a exprimat solidaritatea în contextul crizei umanitare din Ucraina, acordând un sprijin consistent și multidimensional statului vecin. Ministrul Cleverly a adresat, în numele Guvernului Regatului Unit, mulțumiri pentru eforturile României în acest sens, aducând reală valoare adăugată eforturilor comunității internaționale de a sprijini Ucraina să facă față agresiunii ruse.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat o analiză cu privire la situația din Republica Moldova, în condițiile în care această țară se confruntă cu provocări politice, securitare, economice și umanitare fără precedent, pe fondul războiului din Ucraina. În context, șeful diplomației române a subliniat importanța sprijinului internațional pentru eforturile Republicii Moldova de a-și continua procesul complex de reformă asumat și de a-și întări progresiv reziliența și securitatea, mai ales în contextul acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse în acest stat. A menționat și relevanța crescută a Moldova Support Platform, format lansat anul trecut de ministrul Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța, și în cadrul căruia România și Regatul Unit co-prezidează Grupul de lucru privind combaterea corupției.

Totodată, cei doi oficiali au avut un schimb de vederi despre situația din Georgia și au fost de acord cu importanța menținerii parcursului european al acestei țări. În acest sens, ministrul Aurescu a prezentat eforturile pe care le face România la nivel bilateral și multilateral, inclusiv în cadrul NATO și al UE, cu referire inclusiv la contribuția la misiunea UE de monitorizare – EUMM Georgia.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a informat asupra faptului că România, prin președintele Klaus Iohannis, va găzdui în a doua parte a anului Summitul Inițiativei celor Trei Mări și Forumul de Afaceri al Inițiativei și a arătat convingerea că Regatul Unit va continua să participe și să sprijine acest format, care contribuie la dezvoltarea regională și creșterea interconectivității strategice, cu efecte pozitive inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară între nordul și sudul Flancului Estic al NATO.

Discuțiile au prilejuit, totodată, și abordarea celor mai importante aspecte ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ministrul Bogdan Aurescu salutând agrearea Cadrului Windsor, un instrument juridic menit să răspundă provocărilor referitoare la implementarea Protocolului privind Irlanda de Nord. În context, șeful diplomației române a exprimat încrederea că acordul asupra Cadrului va acționa ca un catalizator pentru deschiderea unui nou capitol în relațiile dintre UE și Regatul Unit și a pledat pentru implementarea rapidă a acestuia.

Continue Reading

NATO

Partenerii occidentali ai Ucrainei trebuie să se pregătească să sprijine Kievul mult timp pentru că Putin ”vrea mai mult război”, transmite secretarul general al NATO

Published

on

© NATO

Partenerii occidentali ai Ucrainei vor trebui să sprijine această țară invadată de Rusia încă mult timp, deoarece Putin ”nu intenționează să obțină pacea, ci vrea mai mult război”, a fost mesajul transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, printr-un interviu acordat publicației britanice The Guardian, conform DPA, citat de Agerpres.

Oficialul NATO a explicat ca Rusia apelează la o strategie bidirecțională pentru a-și suplimenta storurile militare: își sporește producția industrială și recurge la regimurile autoritare cu care are relații bune în încercarea de a obține mai multe arme.

Astfel stând situația, SUA, Marea Britanie, Germania și celelalte țări occidentale trebuie să se pregătească să sprijine Ucraina cu arme, muniție și piese de schimb pentru o perioadă lungă de timp.

”Nevoia va continua să existe, deoarece este vorba de un război de uzură. Este vorba de capacitatea industrială de a menţine sprijinul”, a spus el.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a anunțat luni un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, a cărui valoare se ridică la 350 de milioane de dolari, care cuprinde muniții, arme și alte echipamente necesare forțelor ucrainene în lupta cu Rusia.

Sprijinul american vine în completarea celui aprobat luni de miniștrii de externe din UE, de 2 miliarde de euro, pentru a spori livrările de muniție către această țară care a intrat deja în al doilea an de când este invadată de vecinul rus.

Astfel, 17 din cele 27 de țări membre UE, între care și România, cărora li se adaugă Norvegia, au convenit să cumpere în comun muniție de artilerie pentru Kiev.

Mai multe țări s-au oferit deja să se alăture acestei inițiative, după ce vor fi parcurs procedurile naționale.

În egală măsură, Japonia și-a exprimat intenția – prin vocea premierului său, Fumio Kishida, aflat zilele trecute într-o vizită la Kiev pentru a-i transmite președintelui Volodimir Zelenski admirația sa pentru curajul poporului ucrainean în fața invadatorilor ruși – de a contribui financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”.

Continue Reading

NATO

Parlamentul Suediei aprobă în avans aderarea țării la NATO, în pofida blocajului turco-ungar

Published

on

© NATO

Parlamentul Suediei a aprobat miercuri, în avans, aderarea țării nordice la NATO, în pofida blocării de către Turcia și Ungaria a acestui proces, anunță AFP, citat de Agerpres.

Textul care autorizează intrarea Suediei în alianța militară a fost adoptat de Riksdag a fost adoptat cu 269 de voturi ”pentru” și 37 ”împotrivă”.

”A fi membru al NATO este cel mai bun mijloc de a proteja securitatea Suediei şi a contribui la securitatea întregii zone euroatlantice”, a pledat ministrul suedez al afacerilor externe Tobias Billstrom în timpul dezbaterii ce a precedat votul.

Aprobarea, una aşteptată dată fiind susţinerea majorităţii partidelor, rămâne deocamdată fără efect pentru Suedia.

Finlanda vecină, care a înaintat candidatura în același timp cu Suedia, în luna mai, ca o consecință directă a invaziei declanșate de Rusia în Ucraina, este deja într-o poziție mai avansată privind aderarea la NATO.

Ungaria urmează să dea undă verde aderării sale luni, în vreme ce Turcia, prin președintele său, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat săptămâna trecută acordul Ankarei de a accepta Finlanda în NATO, cu un vot al parlamentului ce ar urma să aibă loc înainte de alegerile din 14 mai.

În cazul Suediei, Budapesta nu a fixat încă o dată, în vreme ce Turcia a reiterat din nou refuzul de a permite acestei țări nordice să devină al 32-lea membru al NATO.

Ankara acuză Suedia în special că primeşte pe teritoriul său militanţi ”terorişti” kurzi şi că refuză să-i extrădeze. În realitate, justiţia suedeză este cea care ultimul cuvânt în cazul acestor extrădări.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE3 hours ago

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Consiliul European: Klaus Iohannis a cerut sprijin suplimentar pentru R. Moldova și a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români

EVENIMENTE19 hours ago

Accelerarea transformărilor de mediu, sociale și de bună guvernare pentru societate și mediul de afaceri în România – dezbatere organizată de Global Shapers sub patronajul Ambasadei Elveției

SUA19 hours ago

Vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, începe un turneu în Africa pentru a contracara prezența tot mai are a Chinei și Rusiei pe acest continent considerat de Washington ”viitorul lumii”

CHINA20 hours ago

Înainte de vizita lui Macron la Beijing, China propune un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina

ROMÂNIA20 hours ago

Ambasadoarea SUA la București va depune eforturi pentru a ”extinde prezența companiilor și investițiilor americane” în țara noastră: Vom continua să sprijinim România în lupta împotriva corupției

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

SUA22 hours ago

Antony Blinken nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar reiterează: ”Sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA2 days ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO3 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

Team2Share

Trending