Uniunea Europeană intenționează să facă presiuni asupra președintelui american Donald Trump pentru a garanta că acordul său de încetare a focului în Orientul Mijlociu nu va submina viitorul unui stat palestinian, potrivit unui plan preliminar consultat de Politico.

Documentul, redactat de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și întins pe patru pagini, a fost obținut înaintea reuniunilor miniștrilor de externe și liderilor europeni de săptămâna viitoare. El arată că oficialii europeni încearcă să maximizeze influența Uniunii în implementarea acordului intermediat de Washington, pentru a garanta „o pace durabilă”.

Pe fondul numărului tot mai mare de guverne europene care recunosc statul palestinian, documentul subliniază nevoia de a „consolida un discurs pozitiv privind soluția celor două state, inclusiv prin evidențierea rolului UE”.

Brațul diplomatic al Uniunii, SEAE, propune „activarea suplimentară a canalelor diplomatice către SUA” pentru a se asigura că acordul este aplicat într-un mod care să nu „submineze viabilitatea Autorității Palestiniene”.

Președintele Trump a anunțat săptămâna trecută un armistițiu negociat între Hamas și guvernul premierului Benjamin Netanyahu, care deschide calea pentru eliberarea tuturor ostaticilor israelieni rămași în viață și pentru retragerea trupelor israeliene din Gaza.

Potrivit planului, SEAE urmărește acum obținerea sprijinului statelor membre pentru eliminarea barierelor economice și financiare care împiedică funcționarea instituțiilor palestiniene și pentru sporirea presiunii asupra coloniștilor israelieni care anexează ilegal teritorii în Cisiordania. De asemenea, se propune menținerea dialogului cu guvernul israelian, Egipt, Qatar și Turcia, „pentru a continua exercitarea presiunii asupra Hamas în vederea implementării integrale a planului”.

Până la finalul anului, documentul recomandă asigurarea unui „flux semnificativ de ajutor în și prin Fâșia Gaza”, precum și reactivarea misiunii civile EUBAM Rafah, ca prezență terță parte care să monitorizeze trecerea persoanelor prin punctul de frontieră. Dacă statele membre își vor da acordul, Uniunea ar putea „explora posibilitatea monitorizării și consilierii privind transferul de bunuri”.

Bruxelles-ul speră, de asemenea, să convingă Israelul să ridice restricțiile impuse ONG-urilor umanitare care operează pe teritoriile palestiniene.

Pe termen lung, UE își propune să joace un rol în înlăturarea minelor, reconstrucția Fâșiei Gaza devastate de război, investiții și facilitarea comerțului. Potrivit documentului, Uniunea intenționează să folosească programul Erasmus+ — schema de schimb educațional din care anterior încercase să excludă Israelul — ca instrument pentru „construirea încrederii între comunități”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțase în septembrie că va propune sancțiuni împotriva unor miniștri israelieni și reducerea cooperării economice cu Israelul, ca reacție la criza umanitară din Gaza.

Totuși, Politico notează că aceste planuri ar putea fi înghețate în urma acordului intermediat de Washington, întrucât mai multe capitale europene și-au exprimat scepticismul cu privire la necesitatea unor măsuri suplimentare în noul context geopolitic.

Câteva state membre care pledaseră anterior pentru o poziție mai fermă a Uniunii și-au manifestat frustrarea față de cât de mult a întârziat Bruxelles-ul să înainteze aceste propuneri.

China și Statele Unite vor avea săptămâna viitoare un nou rând de discuții comerciale, în încercarea de a evita o nouă confruntare tarifară între cele mai mari două economii ale lumii. Anunțul vine în contextul în care președintele american Donald Trump a declarat că tarifele impuse de SUA bunurilor chinezești sunt „nesustenabile”, relatează DW.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat vineri că urmează să se întâlnească cu vicepremierul chinez He Lifeng în Malaezia, în cursul săptămânii viitoare.

Tot vineri, postul Fox Business a difuzat fragmente dintr-un interviu cu președintele Trump, în care liderul american a confirmat că intenționează să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping în cadrul summitului APEC, programat să aibă loc în Coreea de Sud, în luna noiembrie.

Întrebat dacă rata cumulată de 157% a tarifelor asupra bunurilor chineze este sustenabilă, Trump și-a susținut decizia, dar a recunoscut efectul posibil asupra economiei americane: „Nu este sustenabilă, dar asta este cifra… M-au forțat să fac asta”, a spus președintele american.

Săptămâna trecută, China a extins controalele la export asupra industriei sale de pământuri rare, esențiale pentru producția tehnologică globală. Mișcarea Beijingului l-a determinat pe Trump să amenințe cu impunerea unor tarife de 100% asupra importurilor din China, ca măsură de represalii. 

Trump a avertizat, de asemenea, că ar putea impune noi controale la export din partea SUA, care ar opri livrările oricăror programe esențiale de software.

Agenția de presă chineză Xinhua a relatat că Bessent și He au avut sâmbătă dimineață „schimburi sincere, profunde și constructive” în cadrul unei convorbiri video. Potrivit aceleiași surse, ambele părți au convenit să organizeze o nouă rundă de negocieri comerciale „cât mai curând posibil”.

La discuție a participat și Jamieson Greer, reprezentantul SUA pentru comerț, la începutul săptămânii, restricțiile impuse de China, calificând decizia drept „o amenințare la adresa lanțurilor globale de aprovizionare”.

Bessent a scris pe platforma X că discuția a fost „sinceră și detaliată”, adăugând că cei doi oficiali de rang înalt se vor întâlni „personal săptămâna viitoare” pentru a „continua discuțiile”.

În ultimele șase luni, echipele americane și chineze s-au întâlnit în patru orașe europene pentru a stabili un „armistițiu tarifar”, care a redus taxele vamale de la niveluri cu trei cifre pentru fiecare parte. Acordul actual este programat să expire la 10 noiembrie.

Președintele american Donald Trump a cerut vineri Kievului și Moscovei să „se oprească acolo unde sunt” și să pună capăt războiului brutal, după o lungă întâlnire la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a primit pentru a treia oară la Casa Albă în decurs de opt luni și cu care a avut-o cea de-a șasea întâlnire de la preluarea mandatului de președinte, relatează Associated Press, The Guardian și Kyiv Independent. În cadrul discuțiilor de peste două ore, liderii au abordat furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina, dar au convenit să nu comenteze public aceste discuții. În timp ce Zelenski a calificat conversația drept „productivă” și a spus că prioritatea principală este asigurarea unui armistițiu, Trump a subliniat că atât Rusia, cât și Ucraina ar trebui să pună capăt războiului „chiar acum, pe linia de luptă”. Liderul de la Casa Albă intenționează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta pentru discuții bilaterale și a asigurat că „păstra legătura” cu Zelenski.

Frustrarea lui Trump față de conflict a ieșit la iveală în mod repetat în cele nouă luni de când a revenit la Casa Albă, însă, prin cele mai recente comentarii, el s-a apropiat din nou de ideea de a presa Ucraina să renunțe la recucerirea teritoriilor pierdute în fața Rusiei.

„S-a vărsat destul sânge, iar liniile de frontieră au fost definite de război și curaj. Ar trebui să se oprească acolo unde sunt. Să revendice amândoi victoria, să decidă istoria!”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social, la scurt timp după ce i-a găzduit pe Zelenski și echipa sa pentru mai mult de două ore de discuții.

Mai târziu, la scurt timp după sosirea în Florida, unde își petrece weekendul, Trump a îndemnat ambele părți să „oprească imediat războiul” și a sugerat că Moscova ar trebui să păstreze teritoriile cucerite de la Kiev.

„Mergeți pe linia de luptă, oriunde ar fi ea – altfel este prea complicat. Vă opriți la linia de luptă și ambele părți ar trebui să se întoarcă acasă, la familiile lor, să oprească uciderile, și asta ar trebui să fie tot”, a declarat Trump, la West Palm Beach.

Rusia ocupă în prezent aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei.

Președintele Volodimir Zelenski. a sosit la Casa Albă pe 17 octombrie pentru discuții cu președintele american Donald Trump, pe fondul speculațiilor tot mai intense că Washingtonul ar putea autoriza livrarea de rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune către Ucraina.

Cei doi lideri au răspuns la întrebările reporterilor în timpul unui prânz bilateral, înainte de a purta discuții cu ușile închise timp de peste două ore.

Înainte de a se întâlni în privat cu Zelenski, Trump a declarat că speră ca rachetele Tomahawk să nu fie necesare în eforturile de pace, deși nu a exclus furnizarea de arme cu rază lungă de acțiune către Ucraina.

„Știți, avem nevoie de rachete Tomahawk și avem nevoie de multe alte arme pe care le trimitem în Ucraina… Sperăm că vom putea încheia războiul fără a ne gândi la rachetele Tomahawk”, a spus el.

Întâlnirea, a șasea de la revenirea lui Trump la putere, a avut loc la o zi după convorbirea telefonică dintre Trump și președintele rus Vladimir Putin și anunțul privind summitul planificat în Ungaria.

După întâlnirea cu Trump, Zelenski a ținut o conferință telefonică cu mai mulți lideri europeni, printre care secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul britanic Keir Starmer și prim-ministrul italian Giorgia Meloni.

Cuvinte calde, puține promisiuni

Zelenski și Trump și-au lăudat reciproc leadershipul la începutul declarațiilor făcute în fața presei..

Trump a complimentat chiar și jacheta lui Zelenski, o referire clară la întâlnirea dezastruoasă din februarie de la Biroul Oval, când unde una dintre plângerile lui Trump a fost lipsa ținuta similară celei de război a liderului ucrainean, pe care președintele american o consideră inadecvată.

„Arată foarte bine în jacheta lui. Sper că oamenii observă… este de fapt foarte elegantă”, a subliniat, vorbind în termeni elogioși despre caracterul lui Zelenski și despre relația pozitivă dintre ei.

„Este o onoare să fiu alături de un lider foarte puternic, un om care a trecut prin multe și pe care am ajuns să-l cunosc foarte bine, și ne-am înțeles foarte bine”, a declarat Trump reporterilor.

Zelenski și-a exprimat optimismul prudent cu privire la perspectivele de încheiere a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, subliniind atât urgența păcii, cât și recentele succese ale Ucrainei pe câmpul de luptă.

„Înțelegem că Putin nu este pregătit. Cred că nu este pregătit, dar sunt încrezător că, cu ajutorul dumneavoastră, putem opri acest război. Vedem că nu au înregistrat succese pe câmpul de luptă, și asta e bine. Cred că armata lor este slabă acum și că au suferit multe pierderi”, a declarat liderul ucrainean.

Înaintea întâlnirii cu Trump, delegația ucraineană spera că SUA erau pregătite să ia măsuri mai decisive împotriva Rusiei. După discuția cu Zelenski la New York, pe 23 septembrie, liderul american a declarat că Ucraina, cu sprijinul Europei, poate recupera toate teritoriile ocupate de Rusia – o remarcă care a alimentat speculațiile privind o schimbare a politicii SUA.

Zelenski a menționat apoi că a purtat ceea ce a numit „conversații telefonice productive” cu Trump pe 11 și 12 octombrie, concentrându-se pe apărarea aeriană și capacitățile de atac la distanță. Trump a declarat pe 15 octombrie că Ucraina dorește să „treacă la ofensivă”, fără a oferi detalii, și că va decide dacă va aproba un astfel de plan după întâlnirea cu Zelenski la Washington.

După discuțiile din 17 octombrie, Zelenski a declarat că conversația cu Trump a fost „productivă”, în timp ce liderul american descris-o ca fiind „interesantă” și „cordială”. În ciuda tonului cald al liderilor, întâlnirea s-a încheiat fără promisiuni concrete.

Tomahawk 

Trump nu s-a angajat să furnizeze rachete Tomahawk pentru Ucraina, declarând reporterilor înaintea întâlnirii cu ușile închise că SUA trebuie să își mențină propriul stoc de rachete, dar a oferit un semnal de deschidere față de un acord privind armamentul cu Kievul, care ar putea include rachete fabricate în SUA și drone ucrainene.

După convorbirea telefonică de joi cu Putin, Trump a început să diminueze perspectivele ca Ucraina să obțină rachetele, care au o rază de acțiune de aproximativ 1.600 kilometri și care ar modifica dramatic capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri la distanță mare.

Putin l-a avertizat pe Trump în timpul convorbirii telefonice că furnizarea de rachete Tomahawk către Kiev „nu va schimba situația de pe câmpul de luptă, dar ar provoca daune substanțiale relației dintre țările noastre”, potrivit lui Yuri Ushakov, consilierul de politică externă al lui Putin.

Zelenski a sugerat că furnizarea de rachete Tomahawk de către Washington ar putea face parte dintr-un parteneriat de apărare reciproc avantajos, în cadrul căruia Kievul ar putea ajuta SUA să obțină un avantaj în domeniul tehnologiei dronelor.

„Dacă vrei să vizezi un obiectiv militar, ai nevoie de mii de drone. Acestea merg mână în mână cu astfel de rachete. Statele Unite au rachete Tomahawk și alte rachete, rachete foarte puternice, dar pot avea miile noastre de drone. Aici putem colabora”, a spus președintele ucrainean, susținând că potențialul unor astfel de atacuri cu rachete Tomahawk l-ar ajuta să-l convingă pe Putin să ia mai în serios apelurile lui Trump la negocieri directe pentru a pune capăt războiului.

În context, Trump a declarat că este deschis la un acord privind armamentul cu Ucraina. „Ei produc drone foarte bune”, a spus el.

Înainte de a pleca în SUA, Zelenski a declarat că o parte din agenda călătoriei includea discuții despre așa-numitul „Mega Deal” al Kievului – un acord important privind achiziționarea de arme americane – și un „Drone Deal”, un plan de vânzare a sistemelor ucrainene fără pilot către SUA. Acordul a fost inițial estimat la o valoare de până la 90 de miliarde de dolari.

Ce urmează pentru Trump și Putin

Summitul planificat de Trump cu Putin la Budapesta ar fi a doua întâlnire între liderii SUA și Rusia din 2022, ridicând întrebări la Kiev și în Europa cu privire la modul în care diplomația lui Trump ar putea modifica cursul războiului.

Președintele SUA a declarat că întâlnirea cu Putin „va fi cel mai probabil una bilaterală”.

„Va fi o întâlnire bilaterală, dar vom ține legătura cu președintele Zelenski. Există multă animozitate între cei doi președinți”, a adăugat președintele SUA, fără a da mai multe detalii.

Trump și Putin s-au întâlnit și în Alaska, pe 15 august, pentru a discuta perspectivele unui acord de pace și ale cooperării bilaterale, prima lor întâlnire de la revenirea lui Trump la putere, în ianuarie. În ciuda discuțiilor, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește încheierea războiului.

În timp ce Zelenski a declarat reporterilor că Putin „se teme de rachetele Tomahawk”, liderul american nu a atribuit rachetelor Tomahawk meritul de a-l fi adus pe Putin înapoi la masa negocierilor.

Trump, revenind la campania sa din 2024, a insistat că va pune rapid capăt războiului, dar eforturile sale de pace par să fi stagnat după o serie de acțiuni diplomatice intense în luna august, când a organizat un summit cu Putin în Alaska și o întâlnire la Casa Albă cu Zelenski și aliații europeni.

Președintele SUA a ieșit din aceste întâlniri convins că era pe cale să organizeze discuții directe între Zelenski și Putin. Însă liderul rus nu a manifestat niciun interes în a se întâlni cu Zelenski, iar Moscova nu a făcut decât să intensifice bombardamentele asupra Ucrainei.