Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului.
Întrebat despre pretențiile de securitate ale Moscovei – ca Ucraina să nu adere la NATO, ca SUA își mute toate armele nucleare din Europa și să nu mai aibă trupe în Europa de Est- Biden a răspuns că nu există o astfel de opțiune.
“Nu. Nu, nu există spațiu pentru asta. Nu vom staționa permanent. Dar ideea că nu vom… de fapt, vom crește prezența trupelor în Polonia, în România, etc., dacă, de fapt, va face o mișcare (n.r. – dacă Rusia va ataca Ucraina), deoarece avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări“, a spus liderul de la Casa Albă.
“Ele (n.r. – Polonia și România) fac parte din NATO. Nu avem această obligație în raport cu Ucraina, deși suntem foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ucraina“, și-a întărit Biden mesajul.
Poziția sa vine și după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România, în timp ce liderul de la Elysee a pledat și o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli care să fie negociată cu Rusia.
A treia oară în 40 de zile când SUA afirmă angajamentul de a apăra România și celelalte state de pe flancul estic
Totodată, prin aceste afirmații, Biden a consolidat angajamentul pe care Statele Unite l-au livrat către aliații de pe flancul estic. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.
Un astfel de moment a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO.
Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. Între timp, și Estonia a anunțat că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO.
Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.
Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.
De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.
Casa Albă se teme că Rusia ar putea ataca oricând Ucraina. Moscova neagă, în timp ce Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni la Geneva
De asemenea, Biden a făcut aceste remarci în timp ce secretarul de stat Antony Blinken se află în Europa, mai precis la Kiev – unde a reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei – și la Berlin – unde se va întâlni cu omologul german Annalena Baerbock, alături de care va participa la o reuniune “Transatlantic Quad” cu omologii lor britanic și francez, Liz Truss și Jean-Yves Le Drian.
Atât Casa Albă, cât și șeful diplomației SUA au avertizat că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”, deși Moscova a negat acest lucru prin vocea vice-ministrului de externe Serghei Ryabkov, cel care a condus discuțiile din partea rusă la întâlnirea de la Geneva de săptămâna trecută. Tot la Geneva se vor întâlni vineri și secretarul de stat american Antony Blinken și omologul său rus Serghei Lavrov pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză.
Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia unde aliații au transmis că nu vor renunța la prezența lor militară pe flancul estic al NATO, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.
