Connect with us

NATO

Joe Biden anunță că SUA vor “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina: Avem o obligație sacră de a apăra aceste țări

Published

on

© NATO

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului.

Întrebat despre pretențiile de securitate ale Moscovei – ca Ucraina să nu adere la NATO, ca SUA își mute toate armele nucleare din Europa și să nu mai aibă trupe în Europa de Est- Biden a răspuns că nu există o astfel de opțiune.

Nu. Nu, nu există spațiu pentru asta. Nu vom staționa permanent. Dar ideea că nu vom… de fapt, vom crește prezența trupelor în Polonia, în România, etc., dacă, de fapt, va face o mișcare (n.r. – dacă Rusia va ataca Ucraina), deoarece avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări“, a spus liderul de la Casa Albă.

Ele (n.r. – Polonia și România) fac parte din NATO. Nu avem această obligație în raport cu Ucraina, deși suntem foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ucraina“, și-a întărit Biden mesajul.

 

Poziția sa vine și după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța este dispusă să participe cu o prezență militară a NATO în România, în timp ce liderul de la Elysee a pledat și o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli care să fie negociată cu Rusia.

A treia oară în 40 de zile când SUA afirmă angajamentul de a apăra România și celelalte state de pe flancul estic

Totodată, prin aceste afirmații, Biden a consolidat angajamentul pe care Statele Unite l-au livrat către aliații de pe flancul estic. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. Între timp, și Estonia a anunțat că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO.

Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Casa Albă se teme că Rusia ar putea ataca oricând Ucraina. Moscova neagă, în timp ce Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni la Geneva

De asemenea, Biden a făcut aceste remarci în timp ce secretarul de stat Antony Blinken se află în Europa, mai precis la Kiev – unde a reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei – și la Berlin – unde se va întâlni cu omologul german Annalena Baerbock, alături de care va participa la o reuniune “Transatlantic Quad” cu omologii lor britanic și francez, Liz Truss și Jean-Yves Le Drian.

Atât Casa Albă, cât și șeful diplomației SUA au avertizat că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”, deși Moscova a negat acest lucru prin vocea vice-ministrului de externe Serghei Ryabkov, cel care a condus discuțiile din partea rusă la întâlnirea de la Geneva de săptămâna trecută. Tot la Geneva se vor întâlni vineri și secretarul de stat american Antony Blinken și omologul său rus Serghei Lavrov pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia unde aliații au transmis că nu vor renunța la prezența lor militară pe flancul estic al NATO, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Drept urmare, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat marți, de la Berlin, o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Mark Rutte dă asigurări că statele europene membre NATO vor găsi bani pentru a cumpăra arme americane pentru Ucraina

Published

on

© NATO

Statele europene membre NATO care doresc să achiziționeze arme și muniție din SUA pentru a le transfera Ucrainei vor beneficia de sprijin financiar, a dat asigurări marți secretarul general al Alianței, Mark Rutte. El a avertizat totodată că țări precum Brazilia, China sau India riscă să fie grav afectate de sancțiuni secundare americane, dacă își mențin relațiile comerciale cu Rusia, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

„Încurajarea mea pentru aceste trei țări în special este aceea ca, dacă locuiți acum la Beijing, la Delhi sau sunteți președintele Braziliei, să analizați acest lucru, întrucât v-ar putea afecta foarte mult”, a indicat în fața presei secretarul general al NATO, Mark Rutte, vorbind după o întâlnire cu congresmeni americani, ce a urmat întrevederii sale de luni cu Trump.

„Așadar, vă rog să-l sunați pe Vladimir Putin și să-i spuneți că trebuie să ia în serios discuțiile de pace, pentru că altfel acest lucru se va întoarce masiv împotriva Braziliei, Indiei și Chinei”, a adăugat Rutte.

Președintele Donald Trump, sub conducerea căruia Statele Unite nu au mai aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, dar au continuat livrările de arme și muniții către Kiev în baza fondurilor în acest scop aprobate de predecesorul său democrat Joe Biden, a anunțat luni un plan prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului.

Președintele american Donald Trump și-a exprimat luni dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.

În context, el a anunțat trimiterea de arme către Alianța Nord-Atlantică pentru a sprijini Ucraina în războiul său împotriva Rusiei.

„Vom produce arme de top și acestea vor fi trimise către NATO”, a declarat Trump, adăugând că costul armelor va fi acoperit de Alianță, și nu de contribuabilii americani.

Rutte a asigurat că statele NATO vor găsi bani pentru a cumpăra din SUA arme și muniții pe care apoi să le ofere Ucrainei, conform planului dorit de Trump și în baza căruia Statele Unite vor furniza acum „masiv” Ucrainei arme „nu doar pentru apărare aeriană, ci și rachete, dar și muniție plătită de europeni”.

Întrebat dacă se discută despre rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina, Rutte a răspuns: „Este vorba atât de arme defensive cât și ofensive. Așadar, sunt multe tipuri de arme, dar nu am discutat în detaliu ieri cu președintele. Despre acestea discută acum Pentagonul, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, împreună cu ucrainenii”.

Mai multe state membre ale NATO s-au declarat deja dispuse să contribuie financiar pentru aceste achiziții, printre ele numărându-se Danemarca, Țările de Jos și Suedia, cărora li s-ar adăuga, potrivit lui Rutte, Germania, Canada, Norvegia, Finlanda și Regatul Unit.

Continue Reading

NATO

Noi pași pentru întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia, stabiliți de miniștrii de externe Oana Țoiu și Radoslaw Sikorski

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski, discuțiile relevând nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia şi a componentelor comerciale şi de apărare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali și-au arătat determinarea de a continua coordonarea pe dimensiunea securității regionale, cu accent pe întărirea Flancului Estic al NATO, şi au mulțumit pentru contribuția militarilor români, prin detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul prezenței înaintate din Polonia, și a militarilor polonezi din cadrul brigăzii multinaționale de la Craiova.

În ceea ce privește consolidarea securității europene, cei doi oficiali au punctat nevoia de a continua sprijinul multidimensional în regiune și de a crește presiunea la adresa Federației Ruse. În acest sens, au reiterat susținerea pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană.

 

Ministrul român a subliniat angajamentul comun al celor două state de a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din energie, prin utilizarea plafonului prețului petrolului, sancționarea suplimentară a navelor „flotei fantomă” a Rusiei și a actorilor implicați și prin măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat interesul pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene pentru a participa, în mod coordonat, la reconstrucția Ucrainei, și parteneriatele potențiale între companiile din România și cele din Polonia. Oficialii au agreat linii viitoare de lucru privind integrarea mediului de afaceri în proiecte strategice comune, pornind de la un schimb de bune practici în asigurarea și garantarea investițiilor mediului privat în vecinătatea Uniunii Europene. În plan mai extins, ministrul român a punctat valoarea adăugată a băncilor naționale de dezvoltare în mai buna utilizare a instrumentelor financiare europene, sens în care a propus inițierea unui dialog pe această temă.

A fost, totodată, reiterat interesul comun pentru promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, ca instrument de combatere a utilizării de către Rusia de narative maligne, cu inițiative concrete de cooperare, precum susținerea finanțării europene destinate unor proiecte cu impact tangibil, la nivelul populației (spre exemplu mass-media în limba română ca parte a unui efort mai amplu al Poloniei).

Alte elemente de calendar și invitații către delegații din Polonia menționate în întâlnire de partea română: summit-ul NATO pentru industrie din noiembrie, găzduit de România la București, și summit-ul orașelor, pentru extinderea UE, din septembrie, de la Timișoara. De asemenea, cei doi miniștri și-au exprimat interesul pentru o nouă reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia până la finalul acestui an.

Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Trump nu mai consideră NATO o alianță învechită și afirmă că n-a terminat-o cu Putin. Zelenski, discuții cu Trump și Rutte despre baterii Patriot și alte livrări de arme

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele american Donald Trump și cel ucrainean Volodimir Zelenski au avut luni o convorbire telefonică în care liderul de la Kiev s-a arătat recunoscător pentru că Statele Unite și-au arătat disponibilitatea de a proteja viețile ucrainenilor prin ajutor militar suplimentar care să fie achiziționat de celelalte țări membre ale NATO. Totodată, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cel care s-a aflat alături de Trump la Casa Albă când liderul american și-a exprimat dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.

“Am vorbit cu președintele SUA. A fost o conversație foarte bună. Vă mulțumesc pentru dorința de a sprijini Ucraina și de a continua să lucrăm împreună pentru a opri crimele și a stabili o pace durabilă și justă. Președintele Trump a împărtășit detalii despre întâlnirea sa cu secretarul general al NATO. Este important că avem o relație atât de bună și că țările Alianței lucrează pentru a crește cheltuielile de apărare. Am discutat cu președintele despre mijloacele și soluțiile necesare pentru a oferi o mai bună protecție oamenilor împotriva atacurilor rusești și pentru a ne consolida pozițiile. Suntem pregătiți să lucrăm cât mai productiv posibil pentru a obține pacea. Am convenit să vorbim mai des la telefon și să ne coordonăm pașii și în viitor. Vă mulțumim, domnule președinte! Mulțumesc, America!”, a scris Zelenski, pe rețeaua socială X.

Potrivit lui Zelenski, secretarul general al NATO Mark Rutte l-a informat într-o conversație ulterioară despre întâlnirea de la Washington cu președintele Trump și despre detaliile cooperării dintre Europa și SUA pentru a continua și consolida sprijinul pentru Ucraina.

“Apreciem disponibilitatea de a furniza Patriots suplimentare, iar SUA, Germania și Norvegia lucrează deja împreună în acest sens. Vor exista, de asemenea, livrări de alte arme pentru a proteja viețile poporului nostru și pentru a respinge atacurile rusești. Este important să sporim presiunea asupra Rusiei de dragul păcii și pentru a salva vieți”, a subliniat liderul ucrainean.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru BBC după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat discuțiile cu Vladimir Putin.

Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”.

Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile.

Într-un interviu acordat din Biroul Oval, președintele a susținut, de asemenea, NATO, pe care a descris-o la un moment dat ca fiind învechită, și și-a afirmat sprijinul pentru principiul apărării comune al organizației.

Când a fost întrebat de BBC dacă a terminat-o cu Putin, președintele a răspuns: “Sunt dezamăgit de el, dar nu am terminat cu el. Dar sunt dezamăgit de el”.

Presat cu privire la modul în care Trump îl va convinge pe Putin să „oprească vărsarea de sânge”, președintele american a răspuns sarcastic și iritat.

„Lucrăm la asta. Vom avea o conversație grozavă. Voi spune: „Asta e bine, cred că suntem aproape de a obține acest lucru”, iar apoi el va dărâma o clădire din Kiev”, a continuat el.

Conversația a trecut la NATO, pe care Trump a criticat-o anterior ca fiind „depășită”.

Întrebat dacă mai crede că NATO este o alianță învechită, el a răspuns: “Nu. Nu. Cred că NATO devine acum opusul acestui lucru”, deoarece alianța „își plătește propriile facturi”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană propune până la 100 de miliarde de euro pentru Ucraina în viitorul buget UE, “pentru redresarea și reconstrucția partenerului nostru cel mai strategic”

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, “o înghețare a investițiilor”, avertizează eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

„Un buget pentru o nouă epocă”: Comisia Europeană propune un buget de 2.000 miliarde de euro pentru 2028–2034 cu trei piloni – coeziune și agricultură comasate în planuri naționale și regionale, competitivitate și Europa globală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE, Siegfried Mureșan, critică propunerea Comisiei Europene pentru 2028-2034: Vom respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Două rapoarte adoptate în Comisia TRAN din Parlamentul European, cu amendamente cheie propuse de eurodeputatul Gheorghe Falcă în sprijinul României și al UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Franța conduce un grup de state care susțin activarea celui mai puternic instrument comercial al UE împotriva SUA dacă nu se ajunge la un acord cu Trump

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Dan Motreanu, despre protecția minorilor în mediul digital: Statele din UE vor putea lansa aplicații locale de verificare a vârstei online până în 2026

POLITICĂ11 hours ago

Nicușor Dan, la gala Ministerului Afacerilor Interne: Statul român trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

ROMÂNIA11 hours ago

Al doilea contingent de pompieri români a sosit în sudul Franței pentru a sprijini autoritățile locale în lupta împotriva incendiilor de pădure

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

MAREA BRITANIE6 days ago

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

CHINA1 week ago

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

ROMÂNIA4 weeks ago

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 weeks ago

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

ROMÂNIA4 weeks ago

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

U.E.4 weeks ago

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

INTERNAȚIONAL1 month ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL1 month ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Trending