Aliații europeni trebuie să intervină pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva Rusiei, a declarat premierul britanic Keir Starmer, pe fondul îngrijorărilor că Donald Trump va reduce sprijinul oferit de SUA când se va întoarce la Casa Albă săptămâna viitoare, informează Politico.

Într-un interviu pentru Politico, liderul britanic s-a angajat să joace „un rol deplin” în orice inițiativă de pace care va apărea odată cu revenirea lui Trump — inclusiv prin posibilitatea de a desfășura trupe britanice într-un rol de menținere a păcii.

Starmer a spus că este vital ca toți ceilalți aliați ai Ucrainei să mărească sprijinul militar și să-l pună pe președintele Volodimir Zelenski în „cea mai puternică poziție posibilă” pentru negocierile cu Rusia. Pentru națiunile europene, asta înseamnă să compenseze lipsa de sprijin despre care mulți se tem că ar putea apărea sub conducerea lui Trump, după aproape trei ani de susținere militară americană oferită de președintele în exercițiu, Joe Biden.

Keir Starmer a sosit joi dimineață la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski și a semna un „parteneriat istoric pe 100 de ani” cu Ucraina pentru „a aprofunda legăturile de securitate și a consolida parteneriatul pentru generațiile viitoare”.

„Parteneriatul nostru de 100 de ani este o promisiune că suntem alături de voi, nu doar astăzi sau mâine, ci pentru o sută de ani – mult după ce acest război se va încheia și Ucraina va fi din nou liberă și prosperă”, a spus Keir Starmer.

Întrebat dacă revenirea lui Trump ar însemna că Europa ar trebui să ofere mult mai mult Ucrainei, Starmer a spus: „Da, cred că, la nivel colectiv, trebuie să facem mai mult. Cred că acest lucru este recunoscut în toată Europa.” El a insistat că nu le spune altor țări „ce ar trebui sau nu ar trebui să facă” — subliniind că este „un colaborator politic” — dar a precizat că „trăim acum într-un context diferit în ceea ce privește conflictele din întreaga lume.”

Trump urmează să fie învestit luni, după victoria sa în alegerile din noiembrie, și a alarmat aliații Ucrainei sugerând că va pune capăt războiului într-o singură zi. Chiar dacă acest termen nu va fi respectat, echipa lui Trump crede că el va găsi rapid o modalitate de a insista asupra negocierilor de pace.

Săptămâna aceasta, senatorul republican Marco Rubio, cel desemnat de Donald Trump pentru funcția de secretar de stat, a declarat că atât Moscova, cât și Kievul vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

O astfel de retorică a atras inevitabil atenția liderilor europeni asupra modului în care va arăta pacea. O idee propusă de președintele francez Emmanuel Macron este desfășurarea unei forțe multinaționale de menținere a păcii.

Premierul britanic Keir Starmer dorește să se așeze la masa negocierilor și să încheie un acord comercial imediat după ce Donald Trump se va întoarce la Casa Albă.

Starmer dorește ca discuțiile cu echipa lui Trump să înceapă săptămânile următoare, a declarat el pentru Politico într-un interviu acordat joi. Premierul și Trump au discutat deja despre o întâlnire în SUA luna viitoare, după inaugurarea președintelui ales.

Vorbind în timp ce călătorea în Ucraina, Starmer a minimalizat amenințarea planului radical al lui Trump privind tarifele americane. ”Încă nu a avut loc inaugurarea, așa că să vedem care sunt deciziile atunci când ajungem la acea etapă”, a spus el.

”Am fost clar că am dori să purtăm discuții despre un acord comercial cu SUA, că nu acceptăm argumentul că există o alegere binară între o resetare cu UE și un acord cu SUA și, evident, momentul pentru aceste decizii va fi în săptămânile și lunile următoare”, a menționat Starmer.

În timp ce viitoarea administrație Trump încă își formulează politica comercială, președintele ales a amenințat cu taxe de până la 20 % asupra tuturor importurilor globale în SUA.

Unii experți în comerț și parlamentari conservatori din opoziție susțin că Regatul Unit va trebui să se distanțeze de standardele UE pentru a scăpa de măsurile punitive ale lui Trump.

Oficialii din cadrul Departamentului pentru afaceri și comerț din Regatul Unit se pregătesc deja pentru o serie de situații neprevăzute în primele săptămâni ale mandatului lui Trump. Experții au ales sectoarele auto și farmaceutic ca fiind potențial vulnerabile.

La o reuniune a cabinetului de la începutul acestei săptămâni, Starmer a prezentat obiectivele guvernului său în cadrul celei de-a doua administrații Trump.

”Prim-ministrul a vorbit despre hotărârea sa de a urmări un parteneriat cu SUA pentru secolul XXI, care ar proteja securitatea, ar promova creșterea noastră economică și ar valorifica oportunitatea noilor tehnologii”, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street. Abordarea laburiștilor față de Trump va fi ghidată de ”pragmatismul condus de interesul național”.

Lituania se angajează să aloce între 5% și 6% din PIB pentru apărare în perioada 2026 – 2030, a anunțat vineri ministrul de externe al republicii baltice, Kęstutis Budrys, făcând un apel la aliații din NATO să urmeze acest exemplu.

Decizia anunțată de Budrys a fost luată vineri în cadrul Consiliului de Stat pentru Apărare, în timp ce Lituania a găzduit în aceeași zi reuniunea informală Snow Meeting, pe teme de politică externă și securitate, un eveniment tradițional care reunește miniștri de externe din state UE şi NATO, inclusiv ministrul român de externe Emil Hurezeanu.

“Vremurile dificile necesită decizii îndrăznețe și leadership. Facem apel la aliații noștri să urmeze acest exemplu. Epoca strategiilor pasive de tipul “stăm și așteptăm” a luat sfârșit“, a spus șeful diplomației de la Vilnius.

Lithuania commits to allocating between 5% and 6% of its GDP to defense from 2026 to 2030. The decision was made today at the State Defense Council. Difficult times require bold decisions& leadership. We call on our allies to follow this lead. The era of passive “sit-and-wait”…

— Kęstutis Budrys (@BudrysKestutis) January 17, 2025

Lituania este doua țară europeană din NATO și de pe flancul estic, după Polonia, care răspunde apelului președintelui ales al SUA, Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre. În ceea ce o privește, Varșovia a luat încă de anul trecut decizia de a aloca un buget impresionant pentru apărare, după ce în 2024 a investit 4,12% din PIB în bugetul militar, dar Polonia și-a reiterat susținerea pentru poziția lui Trump

Anunțul Vilniusului vine cu trei zile înainte de inaugurarea lui Trump la Casa Albă, pentru un al doilea mandat după o pauză de patru ani.

În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor. Solicitarea s-a izbit de un refuz din partea cancelarului german Olaf Scholz.

Ulterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a adresat Comisiei pentru afaceri externe și Subcomisiei pentru securitate și apărare ale Parlamentului European, unde a pledat ca statele europene membre ale Alianței Nord-Atlantice să investească în domeniul apărării “o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, pentru a garanta securitatea generațiilor viitoare. 

“Suntem în siguranță acum, dar nu și peste patru sau cinci ani”, a spus el, adăugând ulterior că, dacă cheltuielile nu vor crește, europenii ar trebui “să se apuce de cursuri de limba rusă sau să meargă în Noua Zeelandă”. “Sunt profund îngrijorat de situația securității în Europa. Nu suntem în război, dar nici nu suntem în timp de pace… Aceasta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capacități. Acest lucru nu poate aștepta”, a continuat Rutte.

Obiectivul final al cheltuielilor NATO, le-a spus el europarlamentarilor, ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB. 

La finele anului trecut, Mark Rutte le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.