Connect with us

INTERNAȚIONAL

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

Published

on

© The White House/ Flickr

Statele Unite resping fără echivoc “încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă, au declarat vineri, la unison, președintele SUA Joe Biden și secretarul său de stat, Antony Blinken, în prima reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Statele Unite condamnă încercarea frauduloasă a Rusiei de astăzi de a anexa teritoriul ucrainean suveran. Rusia încalcă dreptul internațional, călcând în picioare Carta Națiunilor Unite și arătându-și disprețul față de națiunile pașnice de pretutindeni”, a spus Biden, într-o declarație difuzată de Casa Albă.

Preşedintele american a mai asigurat că SUA “vor continua să sprijine eforturile Ucrainei pentru a recâştiga controlul asupra teritoriului său” și a Îi îndemnat pe toți membrii comunității internaționale să respingă încercările ilegale de anexare ale Rusiei și să fie alături de poporul ucrainean atâta timp cât va fi nevoie.

Într-un avertisment sever, SUA au anunţat de asemenea că vor sancţiona – în acord cu ţările din G7 – “orice ţară, individ sau entitate” care va acorda sprijin politic sau economic tentativelor Rusiei de a-şi însuşi “ilegal” teritorii în Ucraina.

Emitem de asemenea un avertisment clar susţinut de liderii G7: vom cere socoteală oricărui individ, entitate sau ţară care acordă sprijin politic sau economic tentativelor ilegale ale Rusiei de a schimba statutul unor teritorii în Ucraina“, a afirmat secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat separat al Departamentului de Stat.

Noile sancţiuni anunţate vineri, care se adaugă unei serii deja importante de sancţiuni ce vizează toate sectoarele în Rusia, vizează în principal responsabili ruşi şi industria apărării, potrivit comunicatelor Casei Albe, Departamentului de Stat şi Trezoreriei americane. Acestea au drept ţintă în special unii parlamentari din Dumă – camera inferioară a parlamentului rus – responsabili guvernamentali şi furnizori ai armatei ruse, punctează Agerpres.

Departamentul de Stat ia măsuri pentru a impune restricții de viză pentru 910 persoane, inclusiv membri ai armatei Federației Ruse, oficiali militari belaruși și reprezentanți ai Rusiei pentru încălcarea suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a Ucrainei. În plus, Biroul de control al activelor străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei desemnează alți 109 membri ai Dumei de Stat și 169 de membri ai Consiliului Federației din cadrul Adunării Federale a Federației Ruse pe lista sancțiunilor În continuarea angajamentului nostru de a bloca accesul Rusiei la tehnologia esențială pentru armata sa, OFAC desemnează 14 persoane, inclusiv furnizori internaționali, care au sprijinit sectorul de apărare al Rusiei. În cele din urmă, Departamentul de Comerț adaugă 57 de entități situate în Rusia și în regiunea ucraineană Crimeea la lista entităților sancționate, ridicând numărul total la 392.

În același timp, consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a discutat la telefon cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. despre preocuparea comună față de încercările nelegitime ale Rusiei de a anexa teritoriul ucrainean prin referendumuri false și și-au exprimat angajamentul ferm față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea NATO, a miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că războiul din Ucraina ar putea continua mai mulți ani

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Cancelarul german Olaf Scholz crede că războiul din Ucraina ar putea continua timp de mai mulţi ani, poate chiar cinci ani, a declarat el în cadrul unui eveniment din oraşul german Chemnitz, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Nimeni nu ar putea spune dacă acest război nu va dura încă 5 ani, de exemplu”, a spus cancelarul german.

Mai mult, Olaf Scholz a apărat sprijinul militar al Germaniei pentru Ucraina. „În plus, diplomaţia trebuie cultivată”, a adăugat el.

„De la începutul războiului însă, preşedintele rus Vladimir Putin nu a dat semne de mişcare. O pace dictată este inacceptabilă. Nu trebuie să i se permită să scape cu asta”, a sublinait cancelarul german.

Scholz a fost vineri seară invitatul unui panel de discuţii organizat de ziarul Freie Presse cu titlul „Germania sub presiune. Cum poate acţiona coaliţia de guvernare în noile condiţii?”.

Săptămâna trecută, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit , la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete, cu cancelarul german Olaf Scholz solicitându-le europenilor să urmeze exemplul Germaniei, care a anunţat trimiterea unui sistem suplimentar de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina, și cu președintele român Klaus Iohannis pledând pentru  că intensificarea eforturilor coordonate la nivel european “pe palierul de sprijin militar” pentru Ucraina.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron l-a asigurat pe premierul libanez că Franța va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni creșterea violențelor între Liban și Israel

Published

on

© Najib Mikati official website

Emmanuel Macron i-a dat asigurări vineri premierului libanez, Najib Mikati, primit la Paris, în legătură cu „angajamentul Franţei de a face tot ce îi stă în putere pentru a preveni creşterea violenţelor între Liban şi Israel”, a raportat Palatul Elysée, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Preşedintele francez, care s-a întâlnit şi cu şeful armatei libaneze, Joseph Aoun, „şi-a exprimat hotărârea de a continua să ofere forţelor armate libaneze sprijinul de care au nevoie”, au adăugat serviciile sale într-un comunicat.

Potrivit Palatului Elysée, Emmanuel Macron „continuă să acţioneze pentru stabilitatea Libanului în aşa fel încât să fie protejat de riscurile legate de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu”.

„În acest context, el a reamintit angajamentul Franţei în cadrul Forţei Interimare a Naţiunilor Unite în Liban (UNIFIL) şi a subliniat responsabilitatea tuturor faţă de aceasta, astfel încât să îşi poată exercita pe deplin responsabilităţile”, a adăugat textul.

Potrivit comunicatului, Franţa va acţiona în acest sens cu toţi cei care sunt gata să îşi asume un angajament mai mare, în special partenerii săi europeni, în urma concluziilor Consiliului European extraordinar, care a avut loc miercuri şi joi la Bruxelles.

Şeful statului francez, care a discutat la telefon cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Nabih Berri, a cerut din nou „liderilor politici să găsească în sfârşit o cale de ieşire din criza instituţională care slăbeşte Libanul”.

Najib Mikati, în fruntea unui guvern demisionar cu puteri reduse, conduce de facto Libanul, care se teme să nu fie angrenat într-un conflict de mare amploare cu Israelul.

Preşedintele Macron, după ce a încercat de două ori să facă să se mişte lucrurile deplasându-se el însuşi la Beirut, a încredinţat în 2023 o misiune în acest sens fostului său ministru de externe Jean-Yves Le Drian.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat vineri preocuparea privind situaţia din Orientul Mijlociu după lovitura aeriană atribuită Israelului asupra Iranului, relatează dpa, potrivit Agerpres.

„Este vital ca conflictul să nu scape de sub control şi de aceea facem apel la toate părţile să dea dovadă de reţinere”, a afirmat Stoltenberg vineri, la Bruxelles.

„Nimeni nu are de câştigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu”, a adăugat el.

Tensiunile în Orientul Mijlociu par să crească după ce Iranul a atacat direct Israelul cu drone și rachete la mijlocul acestei luni, ca formă de retorsiune față de bombardamentele asupra unui consultat iranian din Damasc, deși Israelul a negat orice formă de implicare în această acțiune. 

Conform AFP, citat de Agerpres, vineri dimineața, Iranul a raportat „explozii puternice” în provincia Isfahan (centru) și trei explozii în apropierea unei baze militare şi doborârea unor drone, deși domnește confuzia în jurul autorului.

Miniștrii de externe din G7 și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell au condamnat „în cei mai puternici termeni atacul direct și fără precedent al Iranului asupra Israelului”, din 13-14 aprilie, și au anunțat că sunt pregătiți „să adopte noi sancțiuni sau să adopte alte măsuri” contra Teheranului, ca răspuns la inițiativele curente sau viitoare ale acestuia de stabilizare a regiunii.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
Corina Crețu27 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026

ROMÂNIA1 hour ago

Gabriela Firea: 6 din 10 români sunt interesați de alegerile europarlamentare. Românii au înțeles care sunt beneficiile că suntem membrii cu drepturi egale în UE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că războiul din Ucraina ar putea continua mai mulți ani

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Emmanuel Macron l-a asigurat pe premierul libanez că Franța va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni creșterea violențelor între Liban și Israel

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

NATO18 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.1 day ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G71 day ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending