Connect with us

INTERNAȚIONAL

Joe Biden apără ferm decizia retragerii din Afganistan: Sunt președintele SUA, iar răspunderea îmi aparține. Misiunea nu a fost construirea unei națiuni sau să luptăm la nesfârșit războiul civil al altora

Published

on

© The White House

Președintele american Joe Biden și-a apărat ferm și și-a justificat luni seară decizia de retragere a forțelor militare americane din Afganistan, pe care l-a numit din nou “cel mai lung război al Americii”, argumentând că misiunea SUA nu a fost niciodată construirea unei națiuni, ci aceea a combaterii terorismului.

Liderul de la Casa Albă a susținut un discurs mult așteptat în fața națiunii americane și a lumii întregi, după ce Afganistanul a intrat în colaps, instituțiile sale sprijinite de occidentali s-au prăbușit, iar talibanii au preluat puterea într-un ritm record, intrând duminică în capitala Kabul și ocupând palatul prezidențial, în timp ce președintele Ashraf Ghani părăsise țara.

Președintele a declarat că el și echipa sa de securitate națională au “monitorizat îndeaproape” situația de pe teren în Afganistan, chiar dacă Biden nu a mai făcut comentarii în fața camerei despre această problemă de câteva zile. Biden a recunoscut că lumea asistă în prezent la o “prăbușire rapidă” a guvernului afgan, dar a insistat că misiunea SUA în Afganistan “nu a fost niciodată menită să fie construirea unei națiuni”.

Misiunea noastră în Afganistan nu ar fi trebuit niciodată să fie construirea unei națiuni. Nu ar fi trebuit să fie crearea unei democrații unificate, centralizate. Singurul nostru interes național vital în Afganistan rămâne astăzi ceea ce a fost întotdeauna: prevenirea unui atac terorist asupra patriei americane“, a spus el, menționând că a efectuat mai multe vizite în această țară și subliniind că America și-a îndeplinit obiectivele în acest război în urmă cu un deceniu, prin înlăturarea celulelor Al-Qaeda și prin uciderea lui Osama Bin Laden, cel care a orchestrat atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.

“Am plecat în Afganistan acum aproape 20 de ani cu obiective clare: să-i prindem pe cei care ne-au atacat la 11 septembrie 2001 și să ne asigurăm că Al Qaeda nu poate folosi Afganistanul ca bază de unde să ne atace din nou. Am făcut acest lucru. Am degradat grav Al-Qaeda în Afganistan. Nu am renunțat niciodată la vânătoarea lui Osama bin Laden și l-am prins. Asta a fost acum un deceniu”, a adăugat el.

În apărarea deciziei sale, Biden a amintit că a avut de ales între a respecta înțelegerea încheiată de administrația Trump, cu retragerea militară la data de 1 mai 2021 și cu o forță redusă la 2.500 de soldați, sau să suplimenteze efectivele militare și să continue lupta.

Joe Biden a susținut că eșecul trupelor afgane de a-și apăra țara demonstrează de ce a fost corect să se avanseze cu retragerea trupelor americane.

Este greșit să se ordone trupelor americane să se intensifice atunci când forțele armate afgane nu ar face-o. Dacă forțele afgane nu se apără, încă un an în plus de prezență americană nu ar fi făcut nicio diferență“, a declarat Biden.

Ca un ecou al mesajului său de la începutul acestui an, când a anunțat retragerea planificată, Biden a adăugat: “Câte alte generații de fiice și fii ai Americii ați vrea să trimit să lupte în războiul civil din Afganistan, când trupele afgane nu o vor face?“.

Trupele americane nu pot și nu ar trebui să lupte și să moară într-un război în care forțele afgane nu sunt dispuse să lupte pentru ele însele. Am cheltuit peste un trilion de dolari. Am antrenat și echipat o forță militară afgană de aproximativ 300.000 de oameni – incredibil de bine echipată – o forță mai mare ca mărime decât forțele militare ale multora dintre aliații noștri din NATO“, a adăugat el.

Deși a recunoscut că evoluția din teren a depășit așteptările, cu talibanii care au preluat controlul țării în mai puțin de o lună, Biden a spus că nu regretă decizia luată și nu dă înapoi, explicând că nu poate cere soldaților americani să lupte la nesfârșit în războiul civil al altora.

“Am promis americanilor că voi fi mereu cinstit cu ei și adevărul este că lucrurile au evoluat mult mai rapid decât ne așteptam. Am făcut planuri pentru toate situațiile posibile. Ce s-a întâmplat?  Liderii afgani au renunțat la luptă și au fugit din țară, armata afgană s-a prăbușit. Le-am dat tot ce aveau nevoie pentru a-și face propriul viitor. Ce nu le-am putut da a fost voința de a lupta pentru acel viitor. Soldații americani nu ar trebui să lupte și moară într-un război pe care afganii au refuzat să îl poarte. Nu pot și nu voi cere trupelor noastre să lupte la nesfârșit în războiul civil al unei alte țări“, a continuat el.

Liderul american a menționat, pe de altă parte, că Rusiei și Chinei le-ar fi convenit ca SUA să rămână în Afganistan și să-și irosească resursele acolo.

“Nu voi repeta greșelile noastre din trecut. Nu putem rămâne pe termen nedefinit”, a arătat liderul american.

Președintele SUA a promis sprijin pentru poporul afgan, îndeosebi pentru femeile și fetele afgane, precizând că Washington-ul va face uz de instrumentele diplomatice, economice și umanitare de care dispune.

Îmi susțin cu tărie decizia. După 20 de ani, am învățat pe calea cea grea că nu a existat niciodată un moment bun pentru retragerea forțelor americane“, a mai spus el.

Sunt președintele Statelor Unite ale Americii, iar răspunderea îmi aparține“, a spus Biden, care a repetat de mai multe ori că nu va transmite această responsabilitate pe umerii unui al cincilea președinte, făcând referire la faptul că patru președinți – doi republicani (George W. Bush și Donald Trump) și doi democrați (Barack Obama și Joe Biden) – au avut de gestionat această responsabilitate.

Situația din Afganistan a căpătat proporțiile unei crize umanitare după ce retragerea trupelor americane și ale NATO din această țară a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere.

Gruparea islamistă radicală a asigurat că vrea să preia puterea printr-un “transfer paşnic” în zilele următoare și îndemnând misiunile diplomatice internaționale să își continue activitatea. Cu toate acestea, majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, un moment complicat pe care analiștii internaționali l-au comparat cu “căderera Saigonului”, eveniment care a pus capăt războiului din Vietnam și a marcat retragerea SUA.

“Căderea Kabulului” a fost consfințită prin plecarea din Afganistan a președintelui pro-occidental Ashraf Ghani și intrarea talibanilor în Palatul prezidențial de la Kabul, fiind așteptată proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului.

Mii de cetățeni afgani au luat cu asalt aeroportul din Kabul de duminică și până luni, încercând să se urce în avioanele americane care evacuau colaboratori și cetățeni, generând haos în încercarea de a fugi din calea talibanilor care au preluat controlul țării în câteva zile.

Într-o declarație, semnată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și de secretarul apărării, Lloyd Austin, administrația americană anunță că în următoarele 48 de ore își va extinde prezența de securitate la aproape 6.000 de soldați, cu o misiune axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili.

De asemenea, Statele Unite și alte peste 60 de state ale lumii, inclusiv 25 ale Uniunii Europene, semnând o declarație în care cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.

În acest context, NATO a avut vineri o reuniune de criză privind situația din Afganistan, atenționând că statele comunității internaționale nu vor recunoaște preluarea cu forța a puterii de către talibani, în timp ce Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgență luni. O reuniune similară, la nivelul miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, urmează să aibă loc marți, în format videoconferință, pentru a evalua situația din Afganistan și potențialele sale efecte, inclusiv riscul unui val de refugiați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO/ Flickr

Miniştrii de externe din cele 31 de state membre ale NATO vor încerca, cu ocazia unei reuniuni informale care va avea loc miercuri și joi la Oslo, capitala Norvegiei să depăşească divergenţele dintre ţările lor în legătură cu o viitoare aderare a Ucrainei la organizaţie, unele state aliate cerând ca la Summitul de la Vilnius din luna iulie să i se acorde Kievului o foaie de parcurs, și vor discuta, de asemenea, despre succesorul actualului secretar general al Alianței, relatează Reuters într-un material consacrat acestei reuniuni.

În pregătirea summitului de la Vilnius, miniștrii de externe din țările NATO se vor întruni în perioada 31 mai – 1 iunie, la Oslo, pentru o reuniune informală, format de întrevederi inaugurat anul trecut la Berlin și continuat, la finele lui 2022, la București, cu scopul de a îmbunătăți consultările politice transatlantice.

În prima vizită pe care a întreprins-o în Ucraina de când Rusia a invadat acest stat, la 20 aprilie, secretarul general al NATO a precizat că locul de drept al Ucrainei este în familia euro-atlantică și în NATO, dar a ținut să specifice că acest statut este imposibil de obținut atât timp cât există acest război declanșat de Federația Rusă. Germania a fost primul stat care a respins o decizie rapidă pentru aderarea Ucrainei la NATO.

De altfel, țări precum SUA şi Germania se tem că o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică printr-o procedură accelerată ar face ca NATO să se apropie de intrarea într-un război activ cu Rusia.

Totuşi, atât Kievul, cât şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Europa de Est fac presiuni pentru ca NATO să facă cel puţin unii paşi concreţi pentru a aduce Ucraina mai aproape de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice la Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, mai arată Reuters.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat clar că Ucraina nu va putea adera la Alianţă atât timp cât războiul contra Rusiei continuă.

“Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg, în cadrul participării sale la Brussels Forum, eveniment organizat de think tank-ul american German Marshall Fund of the United States și consacrat anul acesta tematicii “drumului către Vilnius”.

La precedenta reuniune a miniștrilor de externe aliați, care a avut loc în perioada 4-5 aprilie și a avut un caracter formal, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO si Ucraina și transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, cu competențe sporite față de actuala Comisie, care să susțină reformele necesare din Ucraina și creșterea interoperabilității cu NATO, precum și să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei.

În cadrul reuniunii de la Oslo, miniştrii de externe din NATO vor avea posibilitatea de a face un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, fostul premier britanic Boris Johnson, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței.

Continue Reading

SUA

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite și-au exprimat ”preocuparea” cu privire la adoptarea de către Polonia a unei legi ce face referire la crearea unei comisii de anchetă asupra influenței ruse, care ar putea ”interfera cu alegerile libere” din toamnă, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Guvernul Statelor Unite este îngrijorat de adoptarea de către guvernul polonez a unei noi legislații care ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte din Polonia. Împărtășim îngrijorarea exprimată de mulți observatori că această lege de creare a unei comisii de investigare a influenței rusești ar putea fi folosită pentru a bloca candidatura politicienilor din opoziție fără un tratament corect”, precizează Departamentul de Stat al SUA într-un comunicat.

SUA au lansat și un apel la adresa Varșoviei ”să se asigure că această lege nu împiedică posibilitatea alegătorilor de a vota pentru candidatul pe care îl doresc și că nu va fi invocată sau folosită în mod abuziv în moduri care ar putea afecta legitimitatea alegerilor”.

Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a dat undă verde luni creării acestei comisii de anchetă asupra ”influenţei ruse în Polonia”, o entitate calificată drept ”anticonstituţională” şi de ”tip stalinist” de către opoziţie şi numeroşi jurişti, înaintea alegerilor legislative din toamnă.

Alcătuită din nouă membri aleşi de o cameră inferioară a parlamentului dominată de tabăra naţionalistă populistă aflată la putere, comisia va putea decide dacă responsabili politici ai ţării au cedat sau nu influenţei ruse în perioada 2007-2022 şi îi va putea condamna, fără un control efectiv din partea justiţiei, avertizează observatorii.

Oricărei persoane găsite vinovate i se poate interzice să ocupe funcţii publice legate de accesul la finanţele publice şi la informaţii clasificate timp de 10 ani.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

În ajunul summitului CPE de la Chișinău, UE sancționează cinci persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a R. Moldova

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marți, la Bruxelles, prima listare de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, regim creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, care a salutat adoptarea acestei decizii, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia vine cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, în ajunul aceleiași reuniuni fiind anunțată și dublarea sprijinului macro-financiar al UE pentru Republica Moldova. După 150 de milioane de euro alocați în aprilie 2022, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023, procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023.

România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum.

Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova

Aprobarea listărilor constituie un pas important în sancționarea celor responsabili de acțiuni destabilizatoare, iar decizia are o importanță deosebită în contextul regional actual marcat de consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de presiunile hibride, ample și sistematice la adresa Republicii Moldova, care includ ingerințe în procesele politice interne și tentative de subminare a ordinii constituționale. România are un interes major în implementarea acestui regim de sancțiuni și a listărilor de persoane în baza acestuia, din considerente care privesc inclusiv asigurarea securității, rezilienței și stabilității în Vecinătatea Estică în ansamblul său, fiind, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României și a cetățenilor ei. România rămâne un susținător ferm al parcursului european al Republicii Moldova și continuăm să sprijinim activ ancorarea sa fermă și ireversibilă în valorile democrației și statului de drept’’, a declarat cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu.

În baza regimului de sancțiuni privind R. Moldova, au fost listate următoarele persoane:

Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova;

Igor Chaika: om de afaceri rus cu influență în spectrul politic de la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;

Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;

Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Încălcând măsurile dispuse de Parchetul Anticorupție, aceasta a folosit dispozitive de comunicare speciale pentru a transmite instrucțiuni directe privind recrutarea, transportul și remunerarea protestatarilor;

Vladimir Plahotniuc: fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.

Crearea acestui regim de sancțiuni se înscrie în seria de acțiuni politico-diplomatice inițiate de România în sprijinul Republicii Moldova, printre care sunt de amintit: obținerea, în 2022, prin demersuri la cel mai înalt nivel, a deciziei Consiliului European de acordare a statutului de candidat la aderarea la UE; crearea, în 2022, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la inițiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu împreună cu omologii săi din Germania și Franța, care a adunat deja fonduri substanțiale pentru Republica Moldova și acordă sprijin prin grupurile sale de lucru pentru procesul de reformă pentru aderare; crearea Misiunii de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) prin decizia Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023 și lansată la Consiliul Afaceri Externe din 22 mai 2023, MAE român obținând ca aceasta să fie condusă de un diplomat român – Misiunea civilă vizează sporirea rezilienței sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și acțiunile de dezinformare; și multe altele.

În baza regimului de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, UE poate lua măsuri restrictive pentru contracararea acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea acesteia.

Sancțiunile pot viza persoanele care subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, spre exemplu prin acte de violență. De asemenea, regimul de sancțiuni poate viza persoane care se angajează în abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influența serios activitățile autorităților statului. Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Regimul de sancțiuni este conform cu și implementează concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2022, în conformitate cu care UE va continua să sprijine Republica Moldova în acțiunile de combatere a consecințelor multiple ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El vine în completarea măsurilor restrictive implementate de SUA (octombrie 2022) și Regatul Unit (decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.3 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE3 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.4 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO5 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA5 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.5 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.5 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA6 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

În ajunul summitului CPE de la Chișinău, UE sancționează cinci persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a R. Moldova

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO5 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ5 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA6 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending