Statele Unite, atât prin vocea administrației în exercițiu, cât și prin cea a viitoarei administrații a președintelui Joe Biden, au condamnat duminică seară în termeni fermi arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, revenit la Moscova la aproape jumătate de an după tentativa de otrăvire a acestuia cu agent neurotoxic de tip Noviciok, perioadă în care a fost tratat și s-a recuperat la Berlin.

Liderul opoziţiei ruse arestat duminică la Moscova, Aleksei Navalnîi, “trebuie eliberat imediat”, a îndemnat Jake Sullivan, viitor consilier pentru securitate naţională al preşedintelui ales american, Joe Biden.

“Navalnîi trebuie eliberat imediat, iar autorii acestui scandalos atac la adresa vieţii lui trebuie să fie traşi la răspundere. Atacurile Kremlinului împotriva lui Navalnîi nu sunt numai o încălcare a drepturilor omului, dar şi un afront adus poporului rus care doreşte ca vocea lui să fie auzită”, a insistat Sullivan, pe Twitter.

Mr. Navalny should be immediately released, and the perpetrators of the outrageous attack on his life must be held accountable. The Kremlin’s attacks on Mr. Navalny are not just a violation of human rights, but an affront to the Russian people who want their voices heard.

— Jake Sullivan (@jakejsullivan) January 17, 2021

De asemenea, și secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a acuzat duminică Rusia că l-a arestat pe opozantul Alexei Navalnîi la sosirea la Moscova pentru a-l reduce la tăcere, transmite dpa.

“Statele Unite condamnă ferm decizia Rusiei de a-l aresta pe Alexei Navalnîi. Reţinem cu îngrijorare serioasă că închiderea acestuia este ultima dintr-o serie de încercări de a-i reduce la tăcere pe Navalnîi şi alte personalităţi din opoziţie şi voci independente critice la adresa autorităţilor ruse”, a comunicat Pompeo, conform Agerpres.

“Cerem guvernului rus să asigure condiţii egale pentru toate partidele politice şi candidaţii care doresc să concureze în procesul electoral”, a adăugat secretarul de stat, cerând “eliberarea necondiţionată a lui Navalnîi”.

Reacții de condamnare fermă a acțiunilor Rusiei și de solicitare a eliberării lui Navalnîi au venit și din partea liderilor instituțiilor UE, a țărilor baltice și a României, prin vocea miniștrilor de externe, precum și a prim-ministrului Poloniei și a șefului diplomației germane Heiko Maas.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Autoritatea penitenciară din Rusia (FSIN) a confirmat că agenţii l-au reţinut pe Navalnîi, cel mai cunoscut critic al preşedintelui Vladimir Putin.

Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Cursa aeriană a companiei Pobeda, cu care a sosit dizidentul, trebuia să aterizeze pe aeroportul Vnukovo, unde Navalnîi era aşteptat de un grup de susţinători care îi scandau numele. Poliţia a dispersat protestatarii şi i-a arestat pe câţiva dintre ei.

Avionul în care se afla Navalnîi a fost redirecţionat în ultimul moment spre Şeremetievo.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut duminică, la Bruxelles, o întrevedere cu Laura Codruța Kövesi, cu care a discutat despre posibilitatea unei relații de colaborare între Parchetul European și instituțiile de combatere a corupției din Republica Moldova.

“Am discutat despre nevoia de a impulsiona reformele din sistemul justiției în Republica Moldova. De asemenea, ne-am manifestat interesul reciproc de a stabili o relație de colaborare între Parchetul European și instituțiile de combatere a corupției din Republica Moldova. Este un prim pas pentru a iniția și a desfășura activități comune în ceea ce privește combaterea contrabandei și a spălării de bani”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

De altfel, în perioada în care era prim-ministru al Republicii Moldova, Maia Sandu a salutat numirea Laura Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef la Parchetul European.

Președintele Republicii Moldova va efectua luni o vizită de lucru la Bruxelles cu scopul de a reseta relațiile cu Uniunea Europeană, parțial înghețate în timpul mandatului prezidențial al pro-rusului Igor Dodon.

Anterior vizitei sale la Bruxelles, Maia Sandu a susținut un discurs online în faţa corpului diplomatic şi a angajaţilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în care a transmis că Republica Moldova a reuşit în ultimul timp să deblocheze relaţiile cu vecinii săi – România şi Ucraina – iar una dintre priorităţile următoare ar trebui să fie resetarea relaţiilor cu Uniunea Europeană.

“Vom depăşi aceste pagini ruşinoase din istoria diplomaţiei noastre. Peste câteva zile voi merge la Bruxelles. Vreau să relansez procesul de apropiere a Republicii Moldova de UE prin reforme democratice şi economice care să transforme ţara noastră într-un stat european”, a spus Sandu. Republica Moldova trebuie să fie un stat “cu instituţii europene, şcoli europene, spitale europene şi cu viitor european”, a subliniat ea, ulterior având și o întrevedere cu ambasadorul UE la Chișinău.

Cât privește combaterea corupției, Maia Sandu a spus la preluarea mandatului său că lupta împotriva acestui flagel este o prioritate și a abordat acest subiect și cu președintele Klaus Iohannis, în timpul vizitei la Chișinău a acestuia din urmă, la 29 decembrie.

Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E) a dat publicităţii primele concluzii ca urmare a analizei preliminare a evenimentului produs la nivel european în data de 8 ianuarie 2021 şi care a avut impact asupra zonei de nord-vest a României, informează Transelectrica într-un comunicat.

Astfel, ENTSO-E are în desfăşurare o anchetă amănunţită în vederea clarificării condiţiilor şi cauzelor care au condus la producerea acestui eveniment în reţeaua de interconectată de transport al energiei electrice. Un raport final urmează să fie prezentat imediat ce va fi realizată o radiografie completă a incidentului, în conformitate cu regulamentele şi normele europene.

Ancheta urmăreşte cadrul legal în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1485 al Comisiei din 2 august 2017 de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice prin care autorităţile naţionale de reglementare şi ACER sunt invitate să se alăture OTS-urilor în cadrul grupului de anchetă.

România, prin Transelectrica, face parte din grupurile de lucru specifice şi furnizează în permanenţă, alături de celelalte state europene, date care să contribuie la conturarea şi clarificarea condiţiilor în care s-a produs evenimentul.

Membră a asociaţiei ENTSO-E, România este parte integrantă a infrastructurii reţelei energetice europene, iar în acest sens, este urmărită o direcţie coordonată în infrastructura energetică europeană. În cazul producerii unor incidente care înglobează disfuncţionalităţi în reţeaua europeană de transport, expunerea la riscuri a statelor interconectate trebuie gestionată cu promptitudine.

”În situaţia din data de 8 ianuarie 2021, specialiştii din Transelectrica – atât din Dispecerul Energetic Naţional, cât şi din teritoriu – au acţionat cu profesionalism şi promptitudine pentru stabilizarea sistemului şi readucerea reţelei electrice naţionale de transport la condiţii normale de funcţionare într-un timp scurt, minimizând impactul evenimentului produs în reţeaua interconectată. Acest lucru a dovedit funcţionalitate şi viteză optimă de reacţie. La siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional, dar şi a sistemului european, contribuie sute de profesionişti capabili să gestioneze situaţii critice inevitabile, care îşi fac datoria cu excelenţă. În plus, obiectivele strategice ale Transelectrica pentru perioada următoare vizează realizarea unor proiecte de investiţii importante pentru consolidarea reţelei electrice de transport. Cel mai recent astfel de obiectiv atins a fost operaţionalizarea, în luna decembrie 2020, a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Oradea Sud – Nădab, finalizând astfel coridorul de transport Oradea Sud – Bekescsaba (HU)”, a declarat Cătălin Niţu, preşedintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA.

Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte analiza incidentului din reţeaua europeană interconectată, împreună cu celelalte state implicate, Transelectrica are o colaborare continuă cu organismele abilitate şi furnizează toate datele necesare şi participă activ în procesul de analiză stabilit.

”O astfel de investigaţie presupune analizarea unui volum imens de informaţii extrase din sistemele de conducere a proceselor, din sistemele de protecţii şi automatizări, atât a celor proprii, dar şi ale producătorilor de energie electrică şi ale operatorilor de distribuţie, precum şi de la toate instalaţiile electrice din toate statele implicate, cu participarea de specialişti din mai multe sectoare de activitate. Concluziile unei astfel de investigaţii vor conduce la implementarea unor măsuri pentru întărirea reţelei europene şi pentru prevenirea pe viitor a unor astfel de incidente”, a afirmat Cătălin Niţu.

Potrivit sursei citate, reţeaua europeană interconectată de transport al energiei electrice a fost separată în două zone din cauza întreruperilor survenite într-un timp foarte scurt.

Prin răspunsul automat şi eforturile coordonate întreprinse de Operatorii de Transport şi de Sistem din Europa continentală situaţia a fost stabilizată, în timp scurt revenindu-se la operaţiunile normale de funcţionare. Operatorii de Transport şi Sistem au colaborat şi s-au coordonat în mod eficient, pentru a reconecta cele două zone cât mai rapid.