Miniștrii apărării din zece țări membre NATO au lansat vineri, al finalul unei reuniuni desfășurate în format virtual, o inițiativă de dezvoltare a capacităților terestre de apărare antiaeriană (Ground Based Air Defence, GBAD) cu rază de acţiune foarte scurtă, scurtă şi medie.

Potrivit unui comunicat al Alianței, miniştrii din Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Olanda, Regatul Unit, Slovenia, Spania şi Ungaria au semnat virtual, în timpul unei videoconferinţe, o scrisoare de intenţie în care propun o soluţie inovatoare împotriva unei game largi de atacuri aeriene şi cu rachete, potrivit Agerpres.

Prin acest proiect se urmărește implementarea unei abordări modulare sistematice, prin care NATO urmărește să echipeze aliații implicați cu soluții versatile, la scară variabilă, care le vor permite crearea unor forţe GBAD adaptate la necesităţi, care să acopere întreg spectrul de raze de acţiune de la foarte scurtă la medie. Modulele naţionale separate vor putea fi integrate în pachete GBAD multinaţionale.

”Această abordare inovatoare, modulară, va duce la o creştere dramatică a flexibilităţii operaţionale, scalabilității şi interoperabilităţii forţelor terestre antiaeriene”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Proiectul face parte din portofoliul în creştere de proiecte multinaţionale de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP) susţinut de NATO ca reacţie la principalele ameninţări la adresa Alianţei.

În cadrul aceleiași reuniuni mai sus amintite, miniștrii Apărării ai Germaniei, Greciei, Regatului Unit și Regatului Unit au lansat un nou proiect din seria multinaţională de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP), susţinut de NATO: arme împotriva rachetelor, proiectilelor de artilerie şi mortiere (Counter Rockets, Artillery and Mortar – C-RAM) care să poată fi desfăşurate rapid.

Conform unui comunicat al Alianței, experți din cele patru state aliate vor explora opțiunile de dezvoltare și achiziții multinaționale de capabilități din acest domeniu, cu aplecare spre soluții inovatoare cum ar fi cele bazate pe energie dirijată, potrivit Agerpres.

Cei patru miniștrii ai apărării au semnat virtual, din capitalele statelor participante, o scrisoare de intenție în acest sens.

Capacităţile C-RAM sunt vitale pentru gradul de pregătire al NATO. Dezvoltarea şi achiziţia de soluţii eficace pentru apărarea forţelor aliate împotriva rachetelor şi artileriei vor contribui la protecţia eficientă a personalului, instalaţiilor şi echipamentelor.

”Această iniţiativă C-RAM va creşte semnificativ capacităţile de efectuare a unor operaţiuni de mare intensitate, îmbunătăţind totodată protecţia personalului, instalaţiilor şi echipamentelor împotriva atacurilor cu rachete şi mortiere, precum şi a ameninţărilor aeriene convenţionale”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Iniţiativa multinaţională va furniza o soluţie mai ieftină şi mai fiabilă, crescând în acelaşi timp interoperabilitatea aliaţilor participanţi.

România susține consolidarea rolului central pe care Organizația Națiunilor Unite îl are în promovarea multilateralismului eficient și a ordinii internaționale bazate pe norme, dar și continuarea procesului de reformă a ONU, asastfel încât cooperarea multilaterală să devină mai adecvată provocărilor lumii contemporane, a transmis ministrul de externe, Bogdan Aurescu, cu prilejul marcării Zilei Organizației Națiunilor Unite și a 75 de ani de la intrarea în vigoare a Cartei ONU.

”Doresc să reafirm, o dată în plus, sprijinul ferm al ţării noastre pentru multilateralismul eficient şi pentru ordinea internaţională bazată pe norme. Susţinem consolidarea rolului central al ONU în acest sens, dar şi continuarea procesului de reformă a Organizaţiei, astfel încât cooperarea multilaterală să devină mai eficientă şi mai adecvată provocărilor lumii contemporane (…) Impactul ONU se resimte în toate colţurile lumii, iar România nu face excepţie”, a precizat oficialul român.

Conform ministrului de externe, ”atașamentul profund al țării noastre pentru multilateralism, respectul dreptului internațional și promovarea valorilor democratice reprezintă una dintre trăsăturile definitorii ale politicii externe a României, alături de pilonii fundamentali ai acesteia care sunt creșterea rolului și profilului României în UE și NATO, precum și de dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite”.

”În cei 65 de ani de apartenență la ONU, România a dezvoltat o tradiție îndelungată în consolidarea multilateralismului, iar ONU ne-a fost un partener constant în toată această perioadă. Aș menționa, ca exemple recente, cooperarea cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în vederea implementări eficiente, în plan intern, a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, precum și în ceea ce privește implementarea politicii țării noastre de cooperare pentru dezvoltare. De asemenea, UNICEF sau UNHCR rămân parteneri consecvenți de dialog, iar rezultatele activității derulate în țara noastră, în cooperare cu autoritățile române rămân de netăgăduit”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Oficialul român a amintit și de sprijinul României pentru ”importanța Curții Internaționale de Justiție, ca instrument cheie în ceea ce privește creșterea impactului justiției internaționale la nivelul comunității internaționale”.

În acest sens, ministrul de externe a dat drept exemplu ”Hotărârea CIJ din 3 februarie 2009, privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, prin care ţării noastre i-au revenit 9700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zone economice exclusive, adică aproape 80% din zona aflată în dispută”.

În mesaj se subliniază faptul că 2020 marchează o dublă aniversare – 75 de ani de la crearea ONU şi 65 de ani de la aderarea României la această organizaţie, context în care este important de evidenţiat semnificaţia ”profundă” a multilateralismului şi necesitatea cooperării şi solidarităţii internaţionale, acestea fiind reafirmate constant prin eforturile de gestionare a crizei pandemice.

”Comunitatea internațională a putut constata, o dată în plus, că problemele globale necesită soluții și răspunsuri coordonate, fundamentate pe un sistem solid de principii democratice și pe respectul pentru dreptul internațional, precum și un instrumentar adaptat provocărilor actuale. Am putut constata că un multilateralism eficient și pragmatic este cel care acționează în beneficiul direct al cetățenilor noștri”, a mai precizat Bogdan Aurescu.

La data de 21 septembrie 2020, a avut loc, în marja segmentului la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (UNGA), Summit-ul aniversar al Adunării Generale a ONU pentru marcarea celei de-a 75-a aniversări a Organizației Națiunilor Unite.

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au lansat vineri un canal de dialog pe probleme legate de China.

Potrivit unui comunicat al Serviciului European pentru Acțiune Externă remis CaleaEuropeană.ro, acest dialog bilateral se va desfășura la nivelul SEAE și Departamentul de Stat al SUA.

”Înaltul Reprezentant /vicepreşedintele Borrell şi secretarul de stat Pompeo au salutat începerea acestui dialog ca un forum dedicat experţilor UE şi SUA pentru a discuta întreaga paletă a aspectelor legate de China”, potrivit comunicatului mai sus citat.

Prima întâlnire la nivel înalt este programată pentru mijlocul lunii noiembrie între adjunctul secretarului de stat american şi secretarul general al SEAE.

Cei doi oficiali au convenit să organizeze întrevederi la nivel înalt și la nivel de experți pe teme precum ”drepturile omului, securitate și multilateralism”.

Situația din Belarus s-a numărat, de asemenea, printre temele discutate de Mike Pompeo și Josep Borrell, reiterând apelul lor la adresa autorităților de la Minsk de a se implica într-un ”dialog semnificativ cu reprezentanții de drept ai societății civile, cu precădere cu Consiliul de coordonare”, din care face parte și Svetlana Tihanovskaia, suliniind încă o dată ”sprijinul ferm pentru independența și suveranitatea Belarusului”.

Această nouă dovadă a funcționării parteneriatului transatlantic se înscrie în logica recentelor declarații ale președintelui Consiliului European, Charles Michel, care a declarat în cadrul unei intervenții în sistem de videoconferință în Adunarea Generală a ONU, că în competiția dintre marile puteri în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană este alături de Statele Unite și nu de China, fiind ”profund conectată cu SUA” împărtășind aceleași ”idealuri, valori și o afecțiune reciprocă, consolidate prin încercări ale istoriei”.