Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a avut o întrevedere luni, 7 iulie, cu asistentul special al Președintelui Trump și director senior pentru Europa și Rusia în cadrul Consiliului Securității Naționale, Charles McLaughlin, informează Ambasada României la Washington.

Discuția s-a concentrat asupra perspectivelor de cooperare bilaterală între România și Statele Unite, cu accent asupra rolului României în plan regional, a securității și apărării (inclusiv postura militară a SUA), a eforturilor României în direcția creșterii bugetului apărării potrivit deciziilor Summitului NATO de la Haga și consolidării infrastructurii militare. De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domeniul energiei.

Cu acest prilej, ambasadorul Muraru a pledat pentru admiterea României în programul Visa Waiver, după decizia din mai a Departamentul de Securitate Internă al SUA (DHS) de a anula desemnarea României pentru a proteja integritatea programului și pentru a asigura securitatea frontierelor și a imigrației. Administrația Biden desemnase România ca țară VWP la 9 ianuarie 2025,  în ciuda preocupărilor legate de securitate. La 25 martie 2025, însă, DHS a suspendat punerea în aplicare a VWP pentru a efectua o revizuire a desemnării României.

În cadrul dialogului, ambasadorul român și reprezentantul președintelui SUA au mai abordat situația regională de securitate, conflictul din Ucraina și rolul României în procesul de reconstrucție post-conflict, precum și sprijinul acordat Republicii Moldova.

Statele Unite au reluat livrările de armament către Ucraina, trimițând obuze de artilerie de 155 mm și rachete ghidate GMLRS, au declarat miercuri pentru Reuters doi oficiali americani sub protecția anonimatului, relatează Agerpres. Decizia vine la câteva zile după ce administrația Trump a suspendat o parte dintre livrările de arme considerate esențiale pentru Kiev.

Potrivit surselor, suspendarea temporară a fost determinată de îngrijorările legate de nivelul scăzut al stocurilor militare ale SUA. De atunci, Donald Trump s-a distanțat de decizie, afirmând că nu este clar cine a ordonat oprirea transporturilor și că intenționează să trimită noi arme, în special cu rol defensiv, pentru a sprijini Ucraina în fața intensificării atacurilor rusești.

Nu este clar câte unități de muniție sunt trimise și dacă livrarea este deja finalizată. De asemenea, nu s-a precizat dacă vor fi reluate și alte livrări din pachetul suspendat, care includea 30 de rachete de apărare antiaeriană Patriot, peste 8.500 de obuze de 155 mm, aproximativ 250 de rachete de precizie GMLRS și 142 de rachete Hellfire.

Ucraina continuă să solicite sisteme de apărare antiaeriană, în contextul intensificării atacurilor aeriene din partea Rusiei, în special cu drone și rachete. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a ordonat extinderea contactelor diplomatice cu Statele Unite pentru a asigura livrarea urgentă a acestor echipamente.

Donald Trump a indicat că va lua în considerare trimiterea de sisteme Patriot, dar nu a oferit un termen concret privind această decizie.

Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat miercuri impunerea de noi sancțiuni împotriva unei înalte oficiale a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, acuzând-o că a condus o „campanie de război politic și economic împotriva Statelor Unite și Israelului”, relatează Politico.

Este vorba despre Francesca Albanese, Raportor Special al ONU pentru drepturile omului în teritoriile palestiniene ocupate, care a criticat în mod repetat ofensiva Israelului în Gaza. Săptămâna trecută, Albanese a cerut ca „directorii și/sau entitățile corporative” care colaborează cu guvernul israelian să fie „investigați și urmăriți penal” de către Curtea Penală Internațională (CPI) pentru presupuse crime de război comise în timpul conflictului cu Hamas.

Într-un raport intitulat „De la o economie a ocupației la o economie a genocidului”, Albanese a identificat 48 de companii – de la producători de armament la instituții financiare – pe care le acuză că profită de pe urma colaborării cu statul israelian.

Într-o declarație oficială, Marco Rubio a calificat demersurile lui Albanese drept „nelegitime și rușinoase”. „Statele Unite vor continua să ia toate măsurile pe care le consideră necesare pentru a răspunde la războiul juridic, pentru a controla și preveni abuzurile și excesele ilegitime ale CPI și pentru a proteja suveranitatea noastră și a aliaților noștri,” a transmis Rubio.

Citiți și 

Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant pentru ”crime împotriva umanității și crime de război” în Gaza

SUA sancționează patru judecători ai Curții Penale Internaționale pentru investigarea Israelului și acuză instanța de politizare și abuz de putere

Washingtonul condamnă sancțiunile impuse de aliații occidentali la adresa a doi miniștri israelieni acuzați de incitare la violență extremistă împotriva palestinienilor

ONU acuză Israelul de crime de război și „exterminare” în Fâșia Gaza ca parte a unei „campanii concertate pentru a șterge viața palestiniană” din enclavă

UNICEF denunță „războiul împotriva copiilor” din Gaza: Riscă să moară de sete din cauza secetei provocate de om. Negarea a devenit politică

Gaza: Secretarul general al ONU cere o anchetă independentă asupra uciderii a zeci de palestinieni în apropierea unui punct de distribuție a ajutoarelor umanitare

„Statele Unite au condamnat și s-au opus în repetate rânduri activităților părtinitoare și răuvoitoare ale lui Albanese, care o fac de mult timp nepotrivită pentru funcția de Raportor Special. Albanese a exprimat cu nerușinare idei antisemite, și-a manifestat sprijinul pentru terorism și disprețul față de Statele Unite, Israel și Occident. Această părtinire a fost evidentă pe tot parcursul carierei sale, inclusiv prin recomandarea ca CPI, fără o bază legitimă, să emită mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și a fostului ministru al apărării Yoav Gallant. Recent, ea a intensificat aceste eforturi prin trimiterea de scrisori amenințătoare către zeci de entități din întreaga lume, inclusiv mari companii americane din domeniile finanțelor, tehnologiei, apărării, energiei și ospitalității, formulând acuzații extreme și nefondate și recomandând CPI să ancheteze și să urmărească penal aceste companii și pe directorii lor. Nu vom tolera aceste campanii de război politic și economic, care amenință interesele și suveranitatea națională”, se transmite în declarație.

Francesca Albanese, cercetătoare italiană numită în funcție în 2022, a cerut de mai multe ori impunerea de sancțiuni și un embargou asupra armelor destinate Israelului, mai ales după începerea invaziei la scară largă în Fâșia Gaza în octombrie 2023.

În februarie 2024, guvernul israelian i-a interzis accesul în Israel, după ce aceasta a declarat public că „victimele masacrului din 7 octombrie nu au fost ucise din cauza faptului că erau evrei, ci ca reacție la opresiunea israeliană.”

Mai devreme în acest an, Forța Operativă a Departamentului Justiției SUA pentru Combaterea Antisemitismului a cerut oficial Organizației Națiunilor Unite să o demită pe Albanese, invocând „tăcerea și indignarea selectivă” din partea acesteia.

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului nu a răspuns deocamdată solicitărilor de comentarii.