Connect with us

INTERNAȚIONAL

Joe Biden face apel la unitatea americanilor după victoria din Colegiul Electoral: Nici o pandemie sau un abuz de putere nu poate stinge flacăra democrației

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Preşedintele ales, Joe Biden, a criticat luni în mod ferm refuzul preşedintelui în exerciţiu Donald Trump de a-şi recunoaşte înfrângerea în alegerile prezidenţiale din SUA, inclusiv prin procesele intentate pentru a contesta rezultatul scrutinului, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Este o poziţie extremă pe care nu am mai văzut-o până acum”, a declarat Joe Biden în timpul unui discurs pronunţat în fieful său Wilmington din statul Delaware.

“O poziţie care a refuzat să respecte voinţa poporului, să respecte statul de drept şi a refuzat să onoreze Constituţia noastră”, a adăugat el, într-un discurs susținut după ce victoria sa la alegerile prezidenţiale a fost aprobată luni de Colegiul Electoral american.

Colegiul Electoral a aprobat luni victoria lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale desfăşurate pe 3 noiembrie. Preşedintele SUA este ales prin vot universal indirect. În general, fiecare stat îşi atribuie marii săi electori candidatului ieşit pe primul loc în plan local. Deşi s-a întâmplat în trecut ca o parte foarte redusă din marii electori să se abată de la această regulă, aceasta nu a schimbat niciodată rezultatul alegerilor. Rezultatele certificate confirmă avansul confortabil al lui Joe Biden, anunţat pe 7 noiembrie de mass-media. Candidatul democrat a obţinut votul a 306 mari electori faţă de 232, cât a obţinut Donald Trump.

“Integritatea alegerilor noastre a fost păstrată. Acum este timpul să întoarcem foaia. Pentru a ne strânge împreună”, i-a îndemnat pe americani viitorul preşedinte al SUA, care va prelua oficial această funcţie pe 20 ianuarie.

Flacăra democraţiei a fost aprinsă cu mult timp în urmă în această ţară. Şi acum ştim că nimic, nici măcar o pandemie sau un abuz de putere, nu poate stinge această flacără“, a conchis el.

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american.

În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care va prelua această funcție.

Biden a primit 81.282.896 de voturi, cel mai mare număr de voturi primit vreodată de un candidat aflat în cursa pentru Casa Albă, obținând 51,3% din totalul votului popular. Pe 14 decembrie, Biden este așteptat a fi declarat câștigător de Colegiul Electoral, cel mai probabil cu 306 voturi la 232 pentru Donald Trump.

Joseph Robinette Biden s-a născut pe data de 20 noiembrie 1942, în Scranton, Pennsylvania și este al 47-lea vicepreședinte al Statelor Unite în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama.

Alegerea lui Joe Biden înseamnă că Statele Unite vor fi conduse de la 20 ianuarie 2021 de cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, generând multiple premiere. Mai întâi, Biden va fi primul fost vicepreședinte de la George H.W. Bush, în 1989, care câștigă funcția supremă în stat. 

De asemenea, Biden (78 de ani) va deveni, în 2021, în momentul preluării funcției cel mai vârstă om politic din SUA care a preluat vreodată funcția de președinte.

Câștigarea funcției prezidențiale reprezintă un moment culminant pentru cariera politică a lui Biden, senator în Senatul SUA timp de 36 de ani în perioada 1973-2009 și vicepreședinte al SUA în perioada 2009-2017. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Flickr

Fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, nominalizat de președintele american Joe Biden pentru funcția de ambasador al SUA la Uniunea Europeană, a fost audiat marți în Senatul american, context în care a dat asigurări că va continua să promoveze valorile susținute și în misiunea sa de ambasador în România, pentru ca SUA să acționeze în UE pentru construcția de piețe libere și “ca bastion împotriva autocrației.”

„Sunt profund onorat de nominalizarea președintelui Biden”, a spus Mark Gitenstein, conform Radio Europa Liberă, în cadrul unor intervenții în care a subliniat că obiectivul său va fi revitalizarea și ridicarea nivelului în relația SUA-UE și susținerea în profunzime a relației de cooperare dintre Statele Unite și UE pe toate nivelurile, inclusiv între Congres și Parlamentul European.

“Nu pot să mă gândesc la un privilegiu mai mare decât să fac parte din ceea ce președintele Biden numește provocarea generației noastre: dovedirea faptului că democrația și instituțiile independente puternice sunt cea mai bună formă de guvernanță. Ele sunt, într-adevăr, cea mai scurtă și mai sigură cale către „căutarea fericirii”. Știu din experiența mea din România că a fi ambasador este o mare provocare, dar și unul dintre cele mai bune locuri de muncă din guvern. Dacă voi fi confirmat, voi folosi această poziție pentru a consolida relațiile SUA-UE și voi susține politica externă a Administrației în interesul americanilor”, a spus Gitenstein.

Colaborator al președintelui Biden încă de la începuturile carierei sale politice, Gitenstein s-a alăturat echipei de la Senat a actualului președinte încă din anii 70, pentru ca patruzeci de ani mai târziu să devină ambasador al SUA în România, în timpul administrației Obama-Biden, între 2009 și 2012.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

De altfel, fostul ambasador a invocat această experiență pe care a avut-o în România în mai multe rânduri, atât în declarația sa de marți în fața Senatului american cât și în întrebările care i-au fost adresate cu privire la provocările funcției la care aspiră.

Întrebat cum va administra presiunile permanente ale Kremlinului, Gitenstein a spus că activitatea “malignă” a Rusiei asupra UE și în Europa nu este de neînfrânt, detalii pe care le cunoaște din activitatea sa de ambasador în România și de circa zece ani pe continental european.

Eforturile acestora sunt necontenite și sunt destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA. Acest lucru este extrem de periculos și extrem de perfid. Am observat acest lucru în timp, ca ambasador pe teritoriul României, și în special în privința problemelor legate de energie. Sunt de părere că primul pas în ceea ce privește această situație este să avem o poziție unită față de problemele legate de energie, dar și față de multe alte lucruri legate de Europa și plănuiesc să lucrez din greu față de acest scop. Și, într-adevăr, unul din motivele principale pentru care îmi doresc această misiune – și am discutat cu președintele și cu secretarul de stat – a fost faptul că am observat puterea pe care Uniunea Europeană o poate avea atunci când vine vorba de anticorupție și securitatea energetică. Trebuie să lucrăm împreună cu UE, în special Europa Centrală și de Est, țări care sunt la frontiera UE și în mare parte, ținte ale acestor acțiuni. Vreau să lucrez în mod direct cu acestea și cu liderii acestor țări, acesta fiind motivul pentru care vreau să fiu ambasadorul Statelor Unite la UE”, a conchis el.

Joe Biden a promis că va consolida relaţiile cu aliaţii Statelor Unite şi a fost întotdeauna un susţinător entuziast al Uniunii Europene. Inclusiv în discursurile sale de politică externă, precum și în cadrul summitului UE-SUA din 15 iunie de la Bruxelles, președintele american a reafirmat obiectivul său către o Europă unită, liberă și care să trăiască în pace.

Totodată, criza anulării contractului submarinelor franceze pentru Australia, provocată recent după înființarea alianței de securitate Australia – Regatul Unit – SUA l-a determinat pe Joe Biden să-l asigure pe președintele francez Emmanuel Macron de importanța strategică pe care Washington-ul o acordă relațiilor cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

SUA

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

Published

on

© US Embassy Zagreb/ Facebook

Statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetăţenii acestei ţări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile, a anunţat marţi şeful Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), Alejandro Mayorkas.

Conform unui comunicat al DHS, Mayorkas, în coordonare cu secretarul de stat Antony Blinken, a desemnat Croația ca nou participant la Programul de Visa Waiver (VWP).

Începând cel târziu de la 1 decembrie 2021, Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA) va fi actualizat pentru a permite cetățenilor și resortisanților Croației să solicite să călătorească în Statele Unite în scop turistic sau de afaceri pentru o perioadă de până la 90 de zile fără a obține o viză americană.

Desemnarea Croației ca participant la VWP reprezintă un pas important în direcția consolidării în continuare a cooperării economice și de securitate de lungă durată dintre Statele Unite și Croația, arată sursa citată.

“Desemnarea de astăzi a Croației ca nou participant la Programul Visa Waiver este o recunoaștere importantă a intereselor economice și de securitate comune ale țărilor noastre. Felicit Croația pentru că a devenit cel de-al 40-lea membru al VWP, după ce a îndeplinit cerințe stricte, și aștept cu nerăbdare să continuăm să cooperăm îndeaproape în ceea ce privește prioritățile-cheie”, a declarat secretarul Mayorkas.

Prim-ministrul croat Andrej Plenković a confirmat săptămâna trecută faptul că cetățenii croați pot călători fără viză pentru SUA și că o decizie ar trebui să fie luată în următoarele câteva zile.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat la începutul lunii august nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. Includerea Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

După desemnarea Croației, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză. Acest acord între Zagreb și Washington a fost anunțat în contextul unei rezoluții pe care votate de Parlamentul European, care a interpelat Comisia Europeană cu privire la motivele pentru care nu a propus reintroducerea obligativității vizei pentru cetățenii americani, având în vedere faptul că SUA continuă să ceară ca resortisanții din Bulgaria, Croația, Cipru și România să dețină viză pentru a intra pe teritoriul său.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

VWP este un parteneriat de securitate cuprinzător între Statele Unite și țările desemnate, care facilitează călătoriile internaționale în Statele Unite pentru afaceri sau turism fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile, protejând în același timp securitatea națională.

Pentru a participa la VWP, o țară trebuie să îndeplinească în permanență cerințe legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, aplicarea legii privind imigrația, securitatea documentelor și gestionarea frontierelor. Aceste cerințe includ o rată de refuzuri de vize pentru neimigranți mai mică de trei procente, emiterea de documente de călătorie sigure și colaborarea strânsă cu autoritățile americane de aplicare a legii și de combatere a terorismului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

Published

on

© European Union 2020

Președintele francez, Emmanuel Macron, le-a cerut europenilor să înceteze să mai fie „naivi” și să tragă toate învăţămintele replierii strategice a SUA în faţa Chinei, ceea ce, în opinia sa, înseamnă în primul rând asumarea propriei lor protecţii, informează Agerpres.

„Europenii trebuie să înceteze să mai fie naivi. Când ne aflăm sub presiunea puterilor, care uneori îşi înăspresc atitudinea, trebuie să reacţionăm şi să arătăm că avem forţa şi capacitatea de a ne apăra. Nu prin escaladarea situaţiei, ci protejându-ne”, a insistat Macron, ca reacţie la pierderea de către Franţa a unui contract privind vânzarea de submarine Australiei, într-o conferinţă de presă comună cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis. 

„Nu este vorba de a găsi alternativă la alianţa cu SUA. Nu este vorba despre o substituire, ci înseamnă să ne asumăm responsabilitatea pilonului european în cadrul NATO şi să tragem concluziile pentru a ne asigura propria protecţie”, a adăugat preşedintele francez, în contextul în care Franța va prelua președinția Consiliului UE la 1 ianuarie 2022. 

Mai mult, Emmanuel Macron a menționat că Statele Unite ale Americii sunt mari prieteni istorici şi aliaţi în ceea ce priveşte valorile, însă „suntem obligaţi să constatăm că, de mai bine de 10 ani, Statele Unite se concentrează în primul rând asupra lor, şi au interese strategice care se reorientează către China şi Pacific”. 

„Este dreptul lor, este vorba despre propria lor suveranitate. Cu acelaşi pragmatism şi cu aceeaşi luciditate trebuie, ca noi,  europenii, să contribuim la propria noastră protecţie”, a subliniat şeful statului francez.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Emmanuel Macron şi Joe Biden, au difuzat săptămâna trecută o declarație comună în urma unei conversații telefonice în care au convenit asupra faptului că efectuarea de ”consultări deschise între aliaţi” ar fi ”permis evitarea” crizei provocate de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

Întrebat de consecinţele anulării contractului menţionat, Macron a dat asigurări că această situaţie „nu va schimba deloc” strategia ţării sale în regiunea Pacificului. În primul rând pentru că în această zonă (unde se află Noua Caledonie, teritoriul de peste mări al Franţei, şi arhipelagurile care alcătuiesc Polinezia franceză – n.r.) trăiesc un milion de francezi şi sunt desfăşuraţi aici 8.000 de militari francezi, a amintit Macron.

„Franţa este o putere în Indo-Pacific, iar pentru Franţa consecinţele anulării contractului cu Australia sunt limitate”, a mai spus Macron. 

Tot în acest sens, președintele Franței a  a semnat cu premierul elen, aflat în vizită la Paris, un contract militar ce va include angajamente din partea Greciei de a achiziționa nave de război și avioane de luptă franceze în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, precum și o clauză privind asistența reciprocă în domeniul apărării. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA3 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA4 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ10 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA11 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ11 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi12 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu12 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ12 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending