Connect with us

SUA

Joe Biden găzduiește, la Washington, primul Summit SUA – Insulele din Pacific

Published

on

Official White House Photo by Adam Schultz

Președintele american Joe Biden este gazda primului Summit SUA – Insulele din Pacific, care va avea loc la Washington, D.C., în perioada 28-29 septembrie 2022, a anunțat Departamentul de Stat.

„Am organizat reuniuni cu liderii din Pacific şi înainte. În mod obişnuit, faci o oră până în Hawaii sau în altă parte (a insulelor). Însă nu am organizat niciodată un astfel de summit. Este fără precedent”, a declarat un înalt responsabil al Casei Albe în timpul unei conferinţe de presă, relatează Agerpres.

În cadrul summit-ului  care va dura două zile şi se va încheia joi cu un discurs al preşedintelui american, apoi cu un dineu la Casa Albă, administraţia lui Joe Biden va dezvălui „noi iniţiative substanţiale” şi „noi investiţii” în diverse domenii, fie că este vorba de mediu, de sănătate sau de luptă împotriva pescuitului ilegal, a declarat același oficial, care nu a dorit să i se precizeze numele.

Joe Biden consideră „foarte important” contactul personal între lideri, „aceasta va arăta actualul summit”, a declarat şi purtătoarea sa de cuvânt, Karine Jean-Pierre.

Dezbaterile, la care vor participa mai mulţi miniştri, vor reuni, în afară de statele din regiune, două teritorii franceze şi teritoriul american Guam.

Potrivit Departamentului de Stat, summit-ul va demonstra „parteneriatul profund și de durată” al Statelor Unite cu țările insulare din Pacific și cu regiunea Pacificului, „care este susținut de istoria, valorile și legăturile interumane comune”. De asemenea, evenimentul va reflecta „extinderea și aprofundarea cooperării noastre în probleme-cheie, cum ar fi schimbările climatice, răspunsul la pandemie, redresarea economică, securitatea maritimă, protecția mediului și promovarea unei regiuni Indo-Pacifice libere și deschise.”

Interesul SUA pentru Insulele din Pacific este în creștere din cauza preocupărilor legate de ambițiile regionale ale Chinei și de eforturile acesteia de a-și stabili o prezență militară în regiune. În martie 2022, Insulele Solomon au semnat un acord de securitate secret cu China, care ar putea pune bazele unei unități militare chineze în arhipelagul amplasat strategic.

Cu toate acestea, Statele Unite au interese fundamentale în insulele din Pacific, indiferent de implicarea Chinei. Statele Unite sunt o națiune pacifică, cu teritorii în regiune, printre care se numără statul Hawaii, Samoa Americană, Comunitatea Insulelor Mariane de Nord și Guam. Statele Unite au, de asemenea, relații excepțional de strânse cu Statele Liber Asociate, care au fost în trecut teritorii fiduciare administrate de SUA. Normele democratice înfloresc, în general, în întreaga regiune, iar națiunile insulare din Pacific se află de zeci de ani în fruntea eforturilor de a promova problema schimbărilor climatice.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Comisia pentru relații externe din Senatul SUA a adoptat Actul privind securitatea Mării Negre, la o săptămână după vizita în România a șefului diplomației americane

Published

on

© MAE

Comisia pentru relații externe a Senatului SUA a adoptat legea privind securitatea Mării Negre, a anunțat joi ministrul de externe Bogdan Aurescu, salutând demersul din camera superioară a Congresului american.

Documentul a avut susținere bipartizană, fiind inițiat de senatoarea democrată Jeanne Shaheen și senatorul republican Mitt Romney.

“Așa cum am discutat cu secretarul de stat Antony Blinken la București, regiunea Mării Negre are o importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. O strategie SUA este esențială pentru regiune”, a scris Aurescu, pe Twitter.

Citiți și Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Ministrul de externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au discutat pe 29 noiembrie, la București, despre viitoarea strategie a SUA pentru regiunea Mării Negre și contribuția esențială a României în această privință, consultările politice dintre șefii diplomațiilor de la București și Washington având loc în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din NATO și în contextul aniversării a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA.

“Când vorbim despre zona Mării Negre, aceasta este o zonă de o importanță strategică esențială pentru noi și pentru NATO”, a spus șeful diplomației americane, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii bilaterale, în vreme ce omologul român a prezentat evaluările și ideile României cu privire la această strategie, inclusiv într-un document scris consistent, ca o contribuție la procesul de reflecție din SUA pentru elaborarea unei Strategii cuprinzătoare privind regiunea Mării Negre.

“Am discutat despre abordarea strategică asupra securității Mării Negre și despre creșterea rezilienței în această regiune, despre consolidarea caracterului liber, sigur, prosper al Mării Negre, într-o etapă, evident, post-conflict. Și, din acest punct de vedere, am prezentat propriile noastre evaluări și idei, într-un document consistent care reprezintă, de fapt, o aducere la zi a unui document similar, pe care l-am prezentat anul trecut la Washington, care să ajute la conturarea Strategiei Statelor Unite privind regiunea Mării Negre, prin securitatea în regiunea Mării Negre”, a spus și Aurescu, amintind că aceeași temă a fost abordată și în cursul întrevederii bilaterale precedente cu Blinken, de la Departamentul de Stat, în noiembrie 2021, situația de acum fiind una diferită din moment ce Rusia a lansat războiul său împotriva Ucrainei din regiunea Mării Negre.

Secretarul de stat al SUA a afirmat că “Rusia a transformat această mare într-o zonă de război” și a asigurat că SUA nu vor fi descurajate în a-și întări prezența de la Marea Neagră până la Marea Baltică. “România este o componentă esențială pentru acest efort și pentru toate eforturile de a întări Alianța în general”, a spus el.

Nu ne lăsăm descurajaţi, vom consolida prezenţa NATO din Marea Neagră până în Marea Baltică. În acest scop, colaborăm îndeaproape şi cu NATO, pentru a consolida strategia Mării Negre. România este un contributor vital în acest context şi în demersurile mai ample de a ne asigura că avem alianţa de apărare cea mai puternică posibil”, a precizat el.

“Contribuția de 2,5% din PIB pentru apărare este un angajament ferm” din partea României, a subliniat Blinken. Regiunea Mării Negre este o componentă critică a apărării și a strategiei NATO, a insistat Antony Blinken, menționând că, în prezent, sunt dislocaţi în România 4.000 de militari americani.

Și Bogdan Aurescu a vorbit de proiectul SUA de a crea o strategie pentru regiunea Mării Negre şi a amintit despre vizita sa la Washington din noiembrie anul trecut.

“Am considerat că este foarte important să aducem şi contribuţia României şi atunci am transmis un document cuprinzător cu partea României şi despre cum această strategie a Mării Negre trebuie să arate, din punctul nostru de vedere. Era viziunea unei strategii ample, dincolo de dimensiunea de securitate clasică, una care aducea detalii legate de libertatea de navigaţie, legate de rezilienţa statelor de pe malurile Mării Negre, care trebuie să fie consolidată. Am inclus acolo şi idei privind economiile din regiunea Mării Negre şi despre consolidarea Mării Negre ca hub şi ca punct de tranzit între Europa, Caucaz şi Asia Centrală. Într-adevăr, Marea Neagră are un mare potenţial”, a arătat ministrul.

Aurescu a afirmat că după începutul războiului în Ucraina a fost luată în considerare o regândire a acestui concept.

“Ne-am gândit că este extrem de relevant să regândim, în noul context, care ar fi noii parametri ai acestei strategii SUA a Mării Negre. Nu este doar o strategie SUA, este mult mai mult de atât, merge dincolo de viziunea SUA”, a spus el, adăugând că în acest proces sunt implicate statele de pe malurile Mării Negre.

“Azi am transmis o nouă viziune înnoită a României asupra strategiei, care consolidează abordarea amplă din documentul din noiembrie”, a evidenţiat Aurescu.

Citiți și Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

La întrevederea de la Washington de anul trecut, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat necesitatea acordării unei atenții speciale regiunii Mării Negre, care este esențială pentru securitatea euroatlantică, și a punctat dorința – salutată de partea americană – a României de a contribui substanțial la dezvoltarea viitoarei Strategii a SUA privind securitatea la Marea Neagră.

El a subliniat atunci că, în viziunea României, această strategie trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională și integrată a descurajării, combinând aspectele care țin de securitatea clasică cu cele care țin de consolidarea rezilienței, cu dimensiunea economică, cea de combatere a amenințărilor hibride, de întărire a securității energetice și de soluționare a conflictelor prelungite, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop. 

Secretarul de stat Blinken a apreciat, la acel moment, propunerea României, ca stat riveran și aliat responsabil și ferm angajat al SUA, și a fost de acord cu evaluarea părții române în ceea ce privește faptul că Marea Neagră nu poate deveni un instrument de proiectare a forței ostile și destabilizatoare.

Discuțiile politice de atunci au avut loc în condițiile în care anterior vizitei lui Aurescu la Washington, trei experți americani de calibru – Alina Polyakova, Ian Brzezinski și Jim Townsend – au fost audiați în Comisia pentru relații externe a Senatului SUA pe tema securității la Marea Neagră cu accent pe “revigorarea politicii americane față de această regiune”. Cei trei specialiști au adus argumente în favoarea importanței strategice a Mării Negre pentru Statele Unite pe care o consideră “ancora flancului sudic al NATO” și “locul în care Kremlinul testează credibilitatea Alianței Nord-Atlantice”, în timp ce nu au exclus atenția pe care China o acordă acestei regiuni. Cei trei experți au susținut creșterea prezenței militare a SUA în România, investiții în Inițiativa celor Trei Mări și echilibru între amenințarea reprezentată de Rusia și pivotarea SUA către Asia-Pacific.

La summitul NATO de la Madrid, liderii celor 30 de state membre ale NATO au recunoscut Marea Neagră ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

SUA: Maia Sandu și Volodimir Zelenski, printre laureații premiului Madeleine K. Albright pentru democrație decernat la Washington

Published

on

© NDI/ Twitter

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președinta Slovaciei Zuzana Caputova și prim-ministrul Lituaniei Ingrida Simonyte sunt laureații din acest an ai premiului Madeleine K. Albright pentru democrație, decernat marți la Washington, în cadrul unei gale organizate de National Democratic Institute (NDI).

Premiul Madeleine K. Albright pentru democrație, care poarte numele primei secretar de stat din istoria SUA, este cea mai înaltă distincție a NDI, acordată unei persoane sau organizații care a demonstrat un angajament față de democrație și drepturile omului. 

La gala desfășurată marți la Washington, la Galeria Națională de Portret din cadrul Smithsonian Institute, au participat în format fizic președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte, ceilalți doi laureați – președinții Ucrainei și Slovaciei – adresându-se audienței prin mesaje video.

 

“Nu-mi pot imagina oameni mai potriviți pentru a primi Premiul Madeleine K. Albright pentru Democrație decât cei premiați în acest an… fie că este vorba de Lituania, Slovacia, Moldova sau Ucraina, știm că în acest moment, astăzi este un moment urgent”, a declarat senatorul democrat Chris Coons din statul Delaware, unul dintre succesorii în Senatul american ai președintelui Joe Biden, fost senator de Delaware.

Potrivit NDI, Premiul Madeleine K. Albright pentru democrație este acordat unui destinatar care evocă angajamentul secretarului Albright față de valorile democratice. Acest premiu anual demonstrează recunoștința continuă a NDI față de leadership și viziune, prin recunoașterea liderilor globali care se ridică la apelul ei și susțin un viitor democratic.

Premiul a mai fost decernat fostului președinte cehoslovac Vaclav Havel, fostului președinte georgian Eduard Shevardnadze, dar și unor personalități importante din politica americană precum foștii președinți Jimmy Carter și Bill Clinton și fostul secretar de stat Hillary Clinton.

Acordarea acestui premiul președintei Republicii Moldova a fost salutată și de vicepreședinta SUA, Kamala Harris, care a primit-o pe Maia Sandu la Casa Albă, context în care Harris a asigurat-o pe lidera de la Chișinău de sprijinul Statelor Unite pentru calea integrării europene a R. Moldova.

Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Washington, acolo unde a avut deja întrevederi cu mai mulți oficiali, printre care președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, administratoarea USAID, Samantha Power, secretara de stat pentru energie a SUA, Jennifer Granholm, membrii ai Comisiei pentru relații externe din Senatul SUA, cu comunitatea din diaspora și cu conducerea Fondului Monetar Internațional.

Susținând un discurs în cadrul Conferinței Internaționale Anticorupție de la Washington, Maia Sandu a făcut un nou apel la guvernele democratice să ofere asistență autorităților de la Chișinău în aducerea marilor corupți în fața justiției,

“Moldova este supusă unor atacuri hibride din partea Rusiei și grupărilor corupte susținătoare de Rusia, care se bucură de banii furați din Moldova. Avem nevoie de o transformare majoră în democrațiile stabilite pentru a ne asigura că hoții nu folosesc banii furați acolo. Nu mai adăpostiți fugari, deschideți-vă propriile investigații dacă vreți să ajutați serios Moldova”, a menționat președinta Republicii Moldova.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Vicepreședinta Kamala Harris o asigură pe Maia Sandu de sprijinul SUA în ”lupta împotriva corupției” și pentru ”securitatea energetică”

Published

on

Vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, a avut marți o întâlnire cu președinta Maia Sandu, față de care și-a exprimat aprecierea cu privire la ”progresele înregistrate de Republica Moldova în domeniul reformelor”, reiterând sprijinul SUA pentru ”securitate energetică și pentru dreptul la autoapărare”.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Harris a felicitat-o pe Sandu pentru ”primirea Premiului Madeleine K. Albright pentru Democrație și a subliniat sprijinul ferm al SUA pentru angajamentul acesteia de a promova democrația și de a lupta împotriva corupției”.

Citiți și:
Maia Sandu, apel de la Washington către democrațiile lumii: Nu mai adăpostiți fugari, deschideți-vă propriile investigații dacă vreți să ajutați serios Moldova

Acestea au discutat, de asemenea, despre ”impactul pe care îl are războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei asupra Moldovei, inclusiv despre eforturile Moldovei de a primi refugiații ucraineni”.

Aflată într-o vizită în Statele Unite, Maia Sandu a avut mai multe întrevederi cu oficiali american, printre aceștia aflându-se Samantha Power, administratoarea Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID), Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, și secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen.

”Am discutat despre provocările care ne așteaptă în această iarnă și despre modul în care instituțiile Statelor Unite și ONU ne pot ajuta mai mult în privința priorităților noastre imediate și pe termen mediu pentru a ne sprijini să ne consolidăm independența energetică”, a precizat președinta Republicii Moldova într-un mesaj publicat pe Twitter la finalul întâlnirii cu Linda Thomas-Greenfield.

”Am avut o întâlnire bună cu secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. Am salutat decizia de a include pe lista de sancțiuni 21 de persoane și entități care au capturat și corupt instituțiile politice și economice din Republica Moldova”, a completat Maia Sandu pe aceeași rețea de socializare, făcând trimitere la decizia Statelor Unite de a-i sancționa, printre alții, pe oligarhii Vlad Plahotniuc și Ilan Șor pentru acțiuni de corupție sistemică.

Republica Moldova, care se învecinează cu Ucraina invadată de Rusia, traversează o criză energetică severă tradusă prin facturi la utilități al căror preț a crescut de zece ori în decursul unui an.

Pentru a veni în sprijin, la începutul lunii noiembrie, Statele Unite i-au oferit acestei țări fonduri al căror cuantum se ridică la 50 de milioane de dolari, completate ulterior de ajutorul oferit de Uniunea Europeană, prin președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunțat un pachet financiar de 250 de milioane de euro pentru Republica Moldova, defalcat în 200 de milioane de euro pentru securitate energetică și 50 de milioane de euro sub formă de sprijin bugetar.

Mai mult, la finalul Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, co-prezidată la mijlocul lunii noiembrie de ministrul Bogdan Aurescu, alături de omologii german și francez, Chișinăul a obținut angajamentele importante” din partea partenerilor și prietenilor săi. 

O materializare a acestui sprijin o constituie premiera înregistrată la începutul lunii decembrie, când România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni, după ce țara noastră a asigurat 90% din necesarul de energie electrică al țării vecine. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.7 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu13 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN13 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga14 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac14 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA15 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan18 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN19 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN21 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending