Statele Unite au devenit un partener economic esențial pentru industria auto din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat pentru anul 2023. SUA au fost principalul cumpărător de mașini și produse auto frabricate în UE, generând o valoare adăugată de 18,3 miliarde de euro, adică 20% din totalul generat de exporturile auto europene către piețele din afara Uniunii.

În total, exporturile auto din UE către țări din afara blocului comunitar au adus 91,6 miliarde de euro economiei europene. Asta înseamnă o creșetere de 7% față de 2022 și o majorare semnificativă de 74% comparativ cu 2010, când valoarea era doar de 52,7 miliarde de euro. 

În prezent, echipele de negociere ale UE și SUA depun eforturi pentru a ajunge la un acord comercial până la 1 august, data la care Donald Trump a anunțat că va impune tarife vamale de 30% pentru bunurile importate din UE. 

© Eurostat

China, care devenise o piață tot mai importantă pentru producătorii auto europeni în ultimii ani, a înregistrat o ușoară scădere a ponderii în 2023. Dacă în 2021 reprezenta din exporturile auto ale UE, în 2023 a scăzut la 16%, cu o contribuție de 14,8 miliarde de euro. Cu toate acestea, China rămâne a doua cea mai mare piață pentru industria auto europeană. 

Regatul Unit ocupă locul trei, generând 15% din valoarea totală adăugată a UE din acest sector. 

În acest clasament, Rusia a înregistrat cea mai mare scădere. Dacă în 2010 contribuia cu 3,2 miliarde de euro, în 2023 suma s-a redus la doar 0,9 miliarde de euro, adică o scădere de 73%, pe fondul sancțiunilor internaționale și a deteriorării relațiilor comerciale.

Maros Sefcovic, comisarul european pentru comerț și securitate economică, va călători miercuri după-amiază la Washington D.C. pentru a discuta cu omologii săi americani, a confirmat pentru Politico purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill.

Decizia de ultim moment de a merge personal în SUA vine după ce Sefcovic a discutat luni cu secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, și marți cu reprezentantul comercial Jamieson Greer. El se va întâlni separat cu Lutnick și Greer, a declarat Gill.

După ce săptămâna trecută a insistat că un acord comercial preliminar cu Washingtonul este iminent, UE a fost uimită sâmbătă când președintele Donald Trump a făcut o cale întoarsă și a amenințat că va impune un tarif de 30 % pentru produsele UE în cazul în care ambele părți nu vor încheia un acord până la 1 august.

UE ezită cu privire la fermitatea și rapiditatea reacției.

La sfârșitul săptămânii, Comisia Europeană, care coordonează comerțul în numele celor 27 de țări membre ale UE, a amânat cu două săptămâni punerea în aplicare a unui prim pachet de contramăsuri vizând exporturi americane în valoare de 21 de miliarde de euro. Această pauză va expira acum la 6 august.

Luni, Comisia a trimis capitalelor UE o listă cu produse americane în valoare de 72 de miliarde de euro care urmează să fie vizate de o a doua serie de contramăsuri comerciale. Lista trebuie totuși aprobată definitiv de țările membre.

Potrivit Politico Europe, cea mai mare parte a produselor vizate sunt bunuri industriale, în valoare totală de 65,7 miliarde de euro, în timp ce 6,4 miliarde de euro în produse agricole vor fi, de asemenea, afectate dacă țările UE susțin noile tarife de retorsiune. Lista include whisky-ul bourbon, în ciuda lobby-ului intens din partea Franței și Irlandei pentru a proteja sectorul băuturilor de represaliile președintelui american Donald Trump.

Cel mai important element de pe lista de 200 de pagini este reprezentat de aeronave și piese de aeronave, tarifele urmând să vizeze exporturi americane în valoare de aproape 11 miliarde de euro, ceea ce ar putea da o lovitură grea producătorului de avioane Boeing.

Urmează apoi utilajele, mașinile și piesele auto, produsele chimice și materialele plastice, dispozitivele și echipamentele medicale, echipamentele electrice și bunurile industriale – toate acestea făcând parte din categorii de mai multe miliarde de euro.

Cifra totală este în scădere față de o propunere anterioară de a impune tarife de retorsiune pentru mărfuri americane în valoare de 95 de miliarde de euro.

Mike Waltz, ales de președintele american Donald Trump pentru a reprezenta Statele Unite la Națiunile Unite, a declarat marți că ONU are nevoie urgentă de reforme, iar SUA trebuie să aibă o voce puternică pentru a contracara influența tot mai mare a Chinei în cadrul organizației, relatează Politico.

„Sunt încrezător că putem face din nou ONU o organizație mare”, a spus el în fața Comitetului pentru Relații Externe din Senatul SUA. 

Fost membru al Congresului și veteran al Forțelor Speciale ale Armatei, Waltz este unul dintre ultimii candidați propuși de Trump care așteaptă confirmarea Senatului. Un oficial al Casei Albe a precizat, sub protecția anonimatului, că postul de ambasador la ONU nu va avea rang de membru al cabinetului.

„Ar trebui să existe un loc în lume unde toată lumea să poată discuta – China, Rusia, Europa, lumea în curs de dezvoltare – și să rezolve conflicte”, a declarat Waltz. „Dar, după 80 de ani, ONU s-a îndepărtat de misiunea sa centrală de a promova pacea. Trebuie să revenim la Carta ONU și la principiile de bază.”

Waltz a susținut propunerea secretarului general Antonio Guterres de reformă ONU80, în contextul celei de-a 80-a aniversări a organizației și a crizei financiare pe care o traversează. „ONU a ajuns la peste 80 de agenții cu misiuni suprapuse care risipesc resurse. Dacă voi fi confirmat, voi pleda pentru transparență, exact cum prevede planul de reformă ONU80, care cere o reducere de 20% a personalului”, a afirmat Waltz.

El a recunoscut rolul important al misiunilor de menținere a păcii, dar a susținut că și acestea necesită reforme.

Statele Unite sunt cel mai mare contribuabil la bugetul ONU – urmate de China – acoperind 22% din bugetul principal și 27% din bugetul pentru misiuni de pace. ONU afirmă că SUA datorează în prezent 2,8 miliarde de dolari, dintre care 1,5 miliarde reprezintă contribuții la bugetul regulat, sume care nu sunt opționale.

Waltz a criticat din nou pozițiile tradiționale ale ONU, acuzând o atitudine anti-Israel și o influență în creștere a Chinei. „Trebuie să blocăm și să contracarăm influența Chinei”, a spus el. „America trebuie să aibă o voce puternică, iar dacă voi fi confirmat, voi colabora cu secretarul de stat Marco Rubio pentru a contesta această influență.”

Waltz a fost anterior consilier de securitate națională al lui Trump, până când a fost îndepărtat pe 1 mai, în urma unei anchete privind o conversație pe aplicația Signal cu alți oficiali ai administrației. Trump l-a nominalizat imediat pentru postul de ambasador la ONU. Waltz a apărat marți utilizarea aplicației Signal: „Utilizarea aplicației Signal a fost autorizată, este în continuare autorizată și este recomandată”. Ulterior, a precizat că nu a fost folosită pentru a transmite informații clasificate.

Nominalizarea sa vine pe fondul unei relații tensionate între administrația Trump și instituțiile multilaterale. În actualul mandat, Trump a menținut linia sceptică față de multilateralism adoptată și în perioada 2017–2021: SUA au întrerupt colaborarea cu Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, au suspendat finanțarea agenției ONU pentru refugiați palestinieni și au lansat o revizuire a apartenenței la UNESCO. De asemenea, Trump a anunțat retragerea din Acordul de la Paris privind clima și din Organizația Mondială a Sănătății.

Întrebat despre audierea lui Waltz, purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric, a transmis că mesajul organizației pentru toate statele membre este: „dacă nu sunteți pe deplin mulțumiți de ceea ce se întâmplă în cadrul acestei organizații, implicați-vă în dialogul cu celelalte state membre.”