Connect with us

ROMÂNIA

Joe Biden, Klaus Iohannis și liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și UE au discutat despre pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei dacă invadează Ucraina

Published

on

© NATO

Președintele Klaus Iohannis a subliniat vineri, într-o videoconferință în format restrâns cu liderii SUA, Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și Uniunii Europene, importanța pregătirii și coordonării între partenerii transatlantici pentru un “pachet robust de sancțiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei” în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate, în timp ce șeful statului s-a pronunțat pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Moscova.

Președintele Klaus Iohannis, a participat vineri, 11 februarie 2022, la invitația președintelui SUA Joe Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La discuții au mai participat președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Convorbirea liderilor europeni și transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situației tensionate de la granițele Ucrainei și de la Marea Neagră. În situația particulară a României, consultările au avut loc după ce, vineri, președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au aflat în vizită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde au ajuns cei 1.000 de soldați americani pe care SUA i-au dislocat pe fondul tensiunilor cu Rusia, dar și primul convoi cu tehnică militară

Discuțiile au prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluții și perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări și concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă și au fost analizați pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța coordonării strânse și a unității în aceste momente și a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, așa cum o arată desfășurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franței privind trimiterea de trupe în țara noastră și asumarea rolului de națiune cadru la prezența militară avansată a NATO în România.

Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri liderilor aliați, și în mod special președintelui Statelor Unite, președintelui Franței, prim-ministrului Italiei și cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României și a cetățenilor săi, dar și a celorlalți aliați de pe flancul estic.

Totodată, președintele României a evidențiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare și apărare, în mod unitar și coerent, pe întregul flanc estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum și la securitatea Alianței în ansamblul său, respectiv a tuturor cetățenilor din statele aliate.

Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional.

Președintele României a subliniat, de asemenea, importanța pregătirii și coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce privește pachetul robust de sancțiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate, conchide sursa citată.

Tema sancțiunilor a fost surprinsă și președinta Comisiei Europene, într-un comunicat ulterior videoconferinței. Ursula von der Leyen a descris stadiul actual al situației privind sancțiunile sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei.

“Aceasta a reafirmat faptul că toate opțiunile sunt pe masă și că sancțiunile vor viza sectoarele financiar și energetic, precum și exporturile de produse de înaltă tehnologie. În paralel, Comisia Europeană și-a continuat activitatea de pregătire, în special în domeniul energiei, luând legătura cu partenerii UE pentru a asigura aprovizionarea suplimentară cu gaze naturale și gaz natural lichefiat în cazul unor întreruperi de livrare din partea Rusiei”, a punctat von der Leyen.

Liderii occidentali promit sancţiuni ”rapide şi drastice” dacă Rusia invadează Ucraina, a anunţat vineri și Berlinul. ”Aliaţii sunt hotărâţi să adopte împreună sancţiuni rapide şi drastice împotriva Rusiei în cazul unor noi încălcări ale integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei”, a scris purtătorul de cuvânt al cancelarului german pe Twitter.

După această convorbire transatlantică, Palatul Elysee a anunțat că preşedintele francez Emmanuel Macron va discuta sâmbătă la prânz cu omologul său rus Vladimir Putin despre criza de la graniţa ruso-ucraineană, pe care occidentalii doresc să o rezolve prin “mijloace diplomatice, dialog şi descurajare”, informează Agerpres.

Într-un mesaj separat pe Twitter, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat “riscul ridicat” al unei viitoare agresiuni rusești împotriva Ucrainei.

Casa Albă a anunțat vineri seară că Biden a avut o “convorbire video securizată cu liderii transatlantici”, în care aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consolidarea continuă a forțelor militare ale Rusiei în jurul Ucrainei și și-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

“Aceștia și-au exprimat dorința de a găsi o soluție diplomatică la această criză și au discutat despre angajamentele recente cu Rusia în mai multe formate”, arată sursa citată.

Liderii transatlantici “au convenit asupra importanței eforturilor coordonate de descurajare a unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei, inclusiv asupra faptului că sunt pregătiți să impună Rusiei consecințe masive și costuri economice severe în cazul în care aceasta ar alege escaladarea militară și să continue să consolideze poziția defensivă pe flancul estic al NATO”. 

Rusia efectuează în prezent exerciţii militare comune cu Belarusul, pe teritoriul acestei foste republici sovietice, în apropierea frontierei cu Ucraina. În vecinătatea Ucrainei sunt acum concentraţi circa 100.000 de militari ruşi.

Moscova susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina, iar Occidentul îşi contină eforturile diplomatice occidentale pentru evitarea unui astfel de scenariu.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

Published

on

© Alina Gorghiu/ Facebook

Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, aflată în vizită de lucru la Viena, a avut o întâlnire cu președintele Consiliului Federal al Austriei, Korinna Schumann, dar și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch, cărora le-a prezentat argumentele pentru care România merită să adere la spațiul Schengen.

”Argumentele României trebuie explicate până în ultima secundă. Două întrevederi azi la Viena, cu președinta Consiliului Federal, Camera Superioară a Parlamentului, Korinna Schumann, și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria, Harald Troch. Aderarea țării noastre la spațiul Schengen, subiectul principal. Schengen e un adevărat proiect de țară, susținut de întreaga clasă politică românească. Bifăm toate criteriile tehnice. Iar în această perioadă cu război la graniță, România a dovedit din plin că poate securiza frontierele UE”, a precizat Gorghiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Problematica socială s-a aflat, de asemenea, pe agendă, oficialul român semnalând că ”este nevoie de salarii mai mari și mai multe drepturi pentru muncitorii români din Austria”.

”Cea mai frumoasă întâlnire însă a fost cu românii din Austria. O comunitate respectată și foarte bine integrată. Unul dintre ei, Daniel, chiar lucrează în Parlamentul Austriac, în structurile de securitate”, a mai spus Gorghiu.

Vizita sa vine în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordărilor comune, cu accept pe migrație, document care urmărește să răspundă îngrijorărilor Vienei cu privire la migrația ilegală, problematică ridicată pentru a-și argumenta opoziția față de primirea României în Schengen.

Planul a fost salutat de Guvernul României, care reiterează disponibilitatea sa de a contribui activ și consistent la măsurile propuse de instituția europeană.

De altfel, același executiv de la Bruxelles și-a exprimat luni așteptarea ca statele membre să ofere un vot pozitiv aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale.

Bucureștiul a reușit să risipească îndoielile pe care le aveau Țările de Jos și Suedia, astfel că singurul stat care mai trebuie convins este Austria, care, prin vocea cancelarului său austriac, Karl Nehammer, a spus că va susține aderarea Croației, dar va avea o atitudine critică la adresa României și Bulgariei, în pofida demersurilor întreprinse de ministrul de interne, Lucian Bode, pe lângă omologul său austriac

Prezent săptămâna trecută la București pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, Gordan Grlic Radman, ministrul de externe croat, și-a exprimat optimismul cu privire la o decizie pozitivă din partea Consiliului referitoare la acceptarea țării sale în spațiul Schengen și a reiterat sprijinul pentru adoptarea aceleiași decizii și în cazul României și Bulgariei.

Consiliul Uniunii Europene, sub președinție cehă, urmează să se pronunțe joi cu privire la aderarea țării noastre la cel mai mare spațiu de liberă circulație, decizia trebuind să fie adoptată cu unanimitate de voturi.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii care a fost difuzată presei luni după amiază de către serviciul de presă al Consiliului UE, deşi Austria continuă să aibă obiecții faţă de aderarea României şi Bulgariei, iar Olanda față de cea a Bulgariei, la spațiul de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia, păstrându-se aceeași agendă care a fost comunicată și săptămâna trecută.

Agenda ar putea suferi modificări în urma reuniunii Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi, care reunește ambasadorii statelor membre ale UE. Reuniunea respectivă va avea loc miercuri dimineaţă și atunci va fi stabilită agenda finală a reuniunii JAI.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

În ceea ce privește Bulgaria, opoziția apare și din partea Țărilor de Jos. Guvernul olandez a decis vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

Continue Reading

ROMÂNIA

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

Published

on

© Guvernul României

Embargoul asupra țițeiului rusesc nu va afecta România, deoarece companiile petroliere din țara noastră au găsit alternative, motiv pentru care nu mai aduc petrol din Rusia, a dat asigurări luni, ministrul Energiei, Virgil Popescu, într-o conferință de presă, informează Agerpres.

” Nu am stat cu mâna în sân să aşteptăm 5 decembrie (data intrării în vigoare a embargoului – n.r.), ci am purtat “n” discuţii cu companiile petroliere şi toate rafinăriile din România încă de săptămâna trecută procesează doar ţiţei non-rusesc, deci România este independentă de ţiţeiul rusesc. Nu vom avea probleme cu aprovizionarea cu petrol şi cu produse petroliere, odată cu intrarea în vigoare a embargoului”, a detaliat Popescu.

El a completat că ”stocurile de gaze sunt de peste 2,8 miliarde de metri cubi”, astfel că nu vom avea ”probleme în această iarnă cu aprovizionarea cu gaze, cu petrol, nici cu energia electrică”.

Țările din G7, Australia și Uniunea Europeană au decis să stabilească la 60 de dolari pe baril plafonul prețului petrolului pentru țiței și pentru uleiurile petroliere, precum și pentru uleiurile obținute din minerale bituminoase care sunt originare din Rusia sau care sunt exportate din această țară, decizie care a intrat în vigoare de la 5 decembrie.

Revenind la declarațiile lui Virgil Popescu, acesta a reiterat faptul că țara noastră susține în continuare plafonarea preţului tuturor gazelor importate în UE.

”Pe 13 decembrie vom avea consiliu extraordinar pe energie, unde se va discuta de plafonarea preţului gazelor la import în toată Europa, indiferent de provenienţă. România este în grupul statelor care doresc această plafonare. Am spus că propunerea Comisiei Europene privind un plafon de 275 de euro este o invitaţie la creşterea preţului, nu suntem de acord şi se lucrează intens. Trebuie să ţinem cont de toate bursele din lume şi nu putem avea la nivel european preţuri mult mai mari decât la celelalte burse”, a precizat ministrul.

Pentru a preveni vârfuri fără precedent ale prețurilor la gaze naturale, Comisia Europeană a propus la 22 noiembrie instrument temporar și bine orientat pentru a interveni automat pe piețele gazelor.

Instrumentul propus constă într-un plafon de siguranță al prețurilor de 275 de euro pentru instrumentele financiare derivate TTF pentru luna următoare. Mecanismul de transfer de titluri (TTF), care este cel mai des utilizat indicator de referință pentru prețul gazelor în UE, joacă un rol esențial pe piața europeană angro a gazelor. Mecanismul ar urma să fie declanșat automat atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții:

  • prețul de decontare pentru instrumentele financiare derivate TTF cu scadența cea mai apropiată („front-month”) depășește 275 de euro timp de două săptămâni;
  • prețurile TTF sunt cu 58 de euro mai mari decât prețul de referință al GNL timp de 10 zile consecutive de tranzacționare în cursul celor două săptămâni.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE13 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE14 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO14 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA15 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO15 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN17 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA17 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA14 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending