Connect with us

ROMÂNIA

Joe Biden, Klaus Iohannis și liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și UE au discutat despre pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei dacă invadează Ucraina

Published

on

© NATO

Președintele Klaus Iohannis a subliniat vineri, într-o videoconferință în format restrâns cu liderii SUA, Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și Uniunii Europene, importanța pregătirii și coordonării între partenerii transatlantici pentru un “pachet robust de sancțiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei” în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate, în timp ce șeful statului s-a pronunțat pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Moscova.

Președintele Klaus Iohannis, a participat vineri, 11 februarie 2022, la invitația președintelui SUA Joe Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La discuții au mai participat președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Convorbirea liderilor europeni și transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situației tensionate de la granițele Ucrainei și de la Marea Neagră. În situația particulară a României, consultările au avut loc după ce, vineri, președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au aflat în vizită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde au ajuns cei 1.000 de soldați americani pe care SUA i-au dislocat pe fondul tensiunilor cu Rusia, dar și primul convoi cu tehnică militară

Discuțiile au prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluții și perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări și concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă și au fost analizați pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare.

În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța coordonării strânse și a unității în aceste momente și a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, așa cum o arată desfășurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franței privind trimiterea de trupe în țara noastră și asumarea rolului de națiune cadru la prezența militară avansată a NATO în România.

Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri liderilor aliați, și în mod special președintelui Statelor Unite, președintelui Franței, prim-ministrului Italiei și cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României și a cetățenilor săi, dar și a celorlalți aliați de pe flancul estic.

Totodată, președintele României a evidențiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare și apărare, în mod unitar și coerent, pe întregul flanc estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum și la securitatea Alianței în ansamblul său, respectiv a tuturor cetățenilor din statele aliate.

Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional.

Președintele României a subliniat, de asemenea, importanța pregătirii și coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce privește pachetul robust de sancțiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate, conchide sursa citată.

Tema sancțiunilor a fost surprinsă și președinta Comisiei Europene, într-un comunicat ulterior videoconferinței. Ursula von der Leyen a descris stadiul actual al situației privind sancțiunile sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei.

“Aceasta a reafirmat faptul că toate opțiunile sunt pe masă și că sancțiunile vor viza sectoarele financiar și energetic, precum și exporturile de produse de înaltă tehnologie. În paralel, Comisia Europeană și-a continuat activitatea de pregătire, în special în domeniul energiei, luând legătura cu partenerii UE pentru a asigura aprovizionarea suplimentară cu gaze naturale și gaz natural lichefiat în cazul unor întreruperi de livrare din partea Rusiei”, a punctat von der Leyen.

Liderii occidentali promit sancţiuni ”rapide şi drastice” dacă Rusia invadează Ucraina, a anunţat vineri și Berlinul. ”Aliaţii sunt hotărâţi să adopte împreună sancţiuni rapide şi drastice împotriva Rusiei în cazul unor noi încălcări ale integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei”, a scris purtătorul de cuvânt al cancelarului german pe Twitter.

După această convorbire transatlantică, Palatul Elysee a anunțat că preşedintele francez Emmanuel Macron va discuta sâmbătă la prânz cu omologul său rus Vladimir Putin despre criza de la graniţa ruso-ucraineană, pe care occidentalii doresc să o rezolve prin “mijloace diplomatice, dialog şi descurajare”, informează Agerpres.

Într-un mesaj separat pe Twitter, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat “riscul ridicat” al unei viitoare agresiuni rusești împotriva Ucrainei.

Casa Albă a anunțat vineri seară că Biden a avut o “convorbire video securizată cu liderii transatlantici”, în care aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consolidarea continuă a forțelor militare ale Rusiei în jurul Ucrainei și și-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

“Aceștia și-au exprimat dorința de a găsi o soluție diplomatică la această criză și au discutat despre angajamentele recente cu Rusia în mai multe formate”, arată sursa citată.

Liderii transatlantici “au convenit asupra importanței eforturilor coordonate de descurajare a unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei, inclusiv asupra faptului că sunt pregătiți să impună Rusiei consecințe masive și costuri economice severe în cazul în care aceasta ar alege escaladarea militară și să continue să consolideze poziția defensivă pe flancul estic al NATO”. 

Rusia efectuează în prezent exerciţii militare comune cu Belarusul, pe teritoriul acestei foste republici sovietice, în apropierea frontierei cu Ucraina. În vecinătatea Ucrainei sunt acum concentraţi circa 100.000 de militari ruşi.

Moscova susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina, iar Occidentul îşi contină eforturile diplomatice occidentale pentru evitarea unui astfel de scenariu.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

Published

on

© MIPE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că România a primit, până în acest moment, 23,288 de miliarde de euro din alocarea finală de 24 de miliarde de euro din Politica de Coeziune aferentă exercițiului financiar multianual 2014-2020, ajungând astfel la un grad de absorbție de 97% din alocarea finală.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta a menționat că, ”la momentul intrării la guvernare, noiembrie 2021, România primise doar 11,8 miliarde euro din cele 24 de mld cuvenite pe Politica de Coeziune”, având un ” grad de absorbție de 50%? (50% la un an după terminarea perioadei normale de absorbție și intrând în perioada de extindere n+3)”.

”În acești doi ani și jumătate de când suntem la guvernare, iată, au intrat în România sume duble față de cei șapte ani anteriori de când exercițiul financiar 2014-2020 intrase în vigoare”, a explicat Câciu.

Acesta s-a întrebat ”cum ar fi arătat România fără acest rezultat”, care vine pentru ”că suntem o echipă în Guvern, în ministere și pentru că avem o coaliție stabilă care a înțeles că interesul României este peste cel politic, de partid, iar ura și dezbinarea precum și concursul <<cine e mai deștept>> nu fac decât să distrugă o nație!

”Vom continua să construim și să dezvoltăm România”, a încheiat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Dacă luăm drept element comparativ exercițiul financiar multianual 2007-2013, observăm o îmbunătățire a performanței României când vine vorba de absorbția fondurilor europene.

Potrivit documentelor publicate de ministerul de resort, stadiul absorbției fondurilor UE pentru programele operaționale 2007-2013 la 31 martie 2017 a fost de 90,44%.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

Published

on

© Guvernul României

Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului, a subliniat premierul Marcel Ciolacu într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

”Condamnăm cu fermitate acest atac și susținem dreptul Israelului de a asigura securitatea cetățenilor săi”, a continuat acesta.

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului, informează Politico Europe.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Timp de câteva săptămâni, liderii iranieni au promis că vor răzbuna moartea a doi comandanți de rang înalt ai Gardienilor Revoluției care au fost uciși într-un atac aerian asupra consulatului iranian din Damasc, Siria, la 1 aprilie.

Este important de știut că aceste atacuri, spre deosebire de altele din trecut, vin în mod explicit și direct din partea guvernului iranian și a armatei sale.

Reprezentanții susținuți de Iran, inclusiv Hezbollah și Hamas, cu sediul în Liban, s-au confruntat cu forțele israeliene de ani de zile, iar Hezbollah a lansat în mod regulat rachete împotriva țintelor israeliene de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie.

Continue Reading

ROMÂNIA

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

România este alături de Israel și de poporul israelian și ”condamnă ferm atacul Iranului asupra acestuia”, a transmis președintele Senatului, Nicolae Ciucă.

”Israelul are dreptul de a-și asigura securitatea sa. Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate regională deja extrem de dificilă”, a subliniat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului, informează Politico Europe.

Citiți și: Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Timp de câteva săptămâni, liderii iranieni au promis că vor răzbuna moartea a doi comandanți de rang înalt ai Gardienilor Revoluției care au fost uciși într-un atac aerian asupra consulatului iranian din Damasc, Siria, la 1 aprilie.

Este important de știut că aceste atacuri, spre deosebire de altele din trecut, vin în mod explicit și direct din partea guvernului iranian și a armatei sale.

Reprezentanții susținuți de Iran, inclusiv Hezbollah și Hamas, cu sediul în Liban, s-au confruntat cu forțele israeliene de ani de zile, iar Hezbollah a lansat în mod regulat rachete împotriva țintelor israeliene de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO6 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA7 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA8 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G79 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA11 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA11 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO3 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO4 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO1 week ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending