Președintele Klaus Iohannis a subliniat vineri, într-o videoconferință în format restrâns cu liderii SUA, Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și Uniunii Europene, importanța pregătirii și coordonării între partenerii transatlantici pentru un “pachet robust de sancțiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei” în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate, în timp ce șeful statului s-a pronunțat pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Moscova.
Președintele Klaus Iohannis, a participat vineri, 11 februarie 2022, la invitația președintelui SUA Joe Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliați și ai instituțiilor Uniunii Europene pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
La discuții au mai participat președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.
Convorbirea liderilor europeni și transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situației tensionate de la granițele Ucrainei și de la Marea Neagră. În situația particulară a României, consultările au avut loc după ce, vineri, președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au aflat în vizită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde au ajuns cei 1.000 de soldați americani pe care SUA i-au dislocat pe fondul tensiunilor cu Rusia, dar și primul convoi cu tehnică militară.
Discuțiile au prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluții și perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări și concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă și au fost analizați pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare.
În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța coordonării strânse și a unității în aceste momente și a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, așa cum o arată desfășurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franței privind trimiterea de trupe în țara noastră și asumarea rolului de națiune cadru la prezența militară avansată a NATO în România.
Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri liderilor aliați, și în mod special președintelui Statelor Unite, președintelui Franței, prim-ministrului Italiei și cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României și a cetățenilor săi, dar și a celorlalți aliați de pe flancul estic.
Totodată, președintele României a evidențiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare și apărare, în mod unitar și coerent, pe întregul flanc estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum și la securitatea Alianței în ansamblul său, respectiv a tuturor cetățenilor din statele aliate.
Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional.
Președintele României a subliniat, de asemenea, importanța pregătirii și coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce privește pachetul robust de sancțiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate, conchide sursa citată.
Tema sancțiunilor a fost surprinsă și președinta Comisiei Europene, într-un comunicat ulterior videoconferinței. Ursula von der Leyen a descris stadiul actual al situației privind sancțiunile sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei.
“Aceasta a reafirmat faptul că toate opțiunile sunt pe masă și că sancțiunile vor viza sectoarele financiar și energetic, precum și exporturile de produse de înaltă tehnologie. În paralel, Comisia Europeană și-a continuat activitatea de pregătire, în special în domeniul energiei, luând legătura cu partenerii UE pentru a asigura aprovizionarea suplimentară cu gaze naturale și gaz natural lichefiat în cazul unor întreruperi de livrare din partea Rusiei”, a punctat von der Leyen.
Liderii occidentali promit sancţiuni ”rapide şi drastice” dacă Rusia invadează Ucraina, a anunţat vineri și Berlinul. ”Aliaţii sunt hotărâţi să adopte împreună sancţiuni rapide şi drastice împotriva Rusiei în cazul unor noi încălcări ale integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei”, a scris purtătorul de cuvânt al cancelarului german pe Twitter.
Wichtiger Austausch zur sehr sehr ernsten sicherheitspolitischen Lage der Ukraine, u.a. mit @POTUS, @EmmanuelMacron, und @JustinTrudeau. Die Verbündeten sind entschlossen, gemeinsam schnelle und tiefgreifende Sanktionen zu ergreifen gegen Russland,… 1/2 pic.twitter.com/hUFwgD2L9W
— Steffen Hebestreit (@RegSprecher) February 11, 2022
După această convorbire transatlantică, Palatul Elysee a anunțat că preşedintele francez Emmanuel Macron va discuta sâmbătă la prânz cu omologul său rus Vladimir Putin despre criza de la graniţa ruso-ucraineană, pe care occidentalii doresc să o rezolve prin “mijloace diplomatice, dialog şi descurajare”, informează Agerpres.
Într-un mesaj separat pe Twitter, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat “riscul ridicat” al unei viitoare agresiuni rusești împotriva Ucrainei.
Took part in leaders’ meeting hosted by @POTUS to address high risk of future aggression from #Russia against #Ukraine. We stand united & prepared for any scenario. #NATO remains open for dialogue, while making sure we protect all Allies. pic.twitter.com/R9DfdaM2qj
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 11, 2022
Casa Albă a anunțat vineri seară că Biden a avut o “convorbire video securizată cu liderii transatlantici”, în care aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la consolidarea continuă a forțelor militare ale Rusiei în jurul Ucrainei și și-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
“Aceștia și-au exprimat dorința de a găsi o soluție diplomatică la această criză și au discutat despre angajamentele recente cu Rusia în mai multe formate”, arată sursa citată.
Liderii transatlantici “au convenit asupra importanței eforturilor coordonate de descurajare a unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei, inclusiv asupra faptului că sunt pregătiți să impună Rusiei consecințe masive și costuri economice severe în cazul în care aceasta ar alege escaladarea militară și să continue să consolideze poziția defensivă pe flancul estic al NATO”.
Rusia efectuează în prezent exerciţii militare comune cu Belarusul, pe teritoriul acestei foste republici sovietice, în apropierea frontierei cu Ucraina. În vecinătatea Ucrainei sunt acum concentraţi circa 100.000 de militari ruşi.
Moscova susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina, iar Occidentul îşi contină eforturile diplomatice occidentale pentru evitarea unui astfel de scenariu.
