Statele europene membre NATO care doresc să achiziționeze arme și muniție din SUA pentru a le transfera Ucrainei vor beneficia de sprijin financiar, a dat asigurări marți secretarul general al Alianței, Mark Rutte. El a avertizat totodată că țări precum Brazilia, China sau India riscă să fie grav afectate de sancțiuni secundare americane, dacă își mențin relațiile comerciale cu Rusia, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

„Încurajarea mea pentru aceste trei țări în special este aceea ca, dacă locuiți acum la Beijing, la Delhi sau sunteți președintele Braziliei, să analizați acest lucru, întrucât v-ar putea afecta foarte mult”, a indicat în fața presei secretarul general al NATO, Mark Rutte, vorbind după o întâlnire cu congresmeni americani, ce a urmat întrevederii sale de luni cu Trump.

„Așadar, vă rog să-l sunați pe Vladimir Putin și să-i spuneți că trebuie să ia în serios discuțiile de pace, pentru că altfel acest lucru se va întoarce masiv împotriva Braziliei, Indiei și Chinei”, a adăugat Rutte.

Președintele Donald Trump, sub conducerea căruia Statele Unite nu au mai aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, dar au continuat livrările de arme și muniții către Kiev în baza fondurilor în acest scop aprobate de predecesorul său democrat Joe Biden, a anunțat luni un plan prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului.

Președintele american Donald Trump și-a exprimat luni dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.

În context, el a anunțat trimiterea de arme către Alianța Nord-Atlantică pentru a sprijini Ucraina în războiul său împotriva Rusiei.

„Vom produce arme de top și acestea vor fi trimise către NATO”, a declarat Trump, adăugând că costul armelor va fi acoperit de Alianță, și nu de contribuabilii americani.

Rutte a asigurat că statele NATO vor găsi bani pentru a cumpăra din SUA arme și muniții pe care apoi să le ofere Ucrainei, conform planului dorit de Trump și în baza căruia Statele Unite vor furniza acum „masiv” Ucrainei arme „nu doar pentru apărare aeriană, ci și rachete, dar și muniție plătită de europeni”.

Întrebat dacă se discută despre rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina, Rutte a răspuns: „Este vorba atât de arme defensive cât și ofensive. Așadar, sunt multe tipuri de arme, dar nu am discutat în detaliu ieri cu președintele. Despre acestea discută acum Pentagonul, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, împreună cu ucrainenii”.

Mai multe state membre ale NATO s-au declarat deja dispuse să contribuie financiar pentru aceste achiziții, printre ele numărându-se Danemarca, Țările de Jos și Suedia, cărora li s-ar adăuga, potrivit lui Rutte, Germania, Canada, Norvegia, Finlanda și Regatul Unit.

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a avut o întrevedere marți, la Bruxelles, cu omologul polonez, Radosław Sikorski, discuțiile relevând nivelul excelent al relației bilaterale, cu accent pe întărirea Parteneriatului Strategic România-Polonia şi a componentelor comerciale şi de apărare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi oficiali și-au arătat determinarea de a continua coordonarea pe dimensiunea securității regionale, cu accent pe întărirea Flancului Estic al NATO, şi au mulțumit pentru contribuția militarilor români, prin detaşamentul de apărare antiaeriană din cadrul prezenței înaintate din Polonia, și a militarilor polonezi din cadrul brigăzii multinaționale de la Craiova.

În ceea ce privește consolidarea securității europene, cei doi oficiali au punctat nevoia de a continua sprijinul multidimensional în regiune și de a crește presiunea la adresa Federației Ruse. În acest sens, au reiterat susținerea pentru adoptarea cât mai rapidă a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană.

Ministrul român a subliniat angajamentul comun al celor două state de a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din energie, prin utilizarea plafonului prețului petrolului, sancționarea suplimentară a navelor „flotei fantomă” a Rusiei și a actorilor implicați și prin măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă.

Ministrul Oana Țoiu a exprimat interesul pentru valorificarea oportunităților oferite de fondurile europene pentru a participa, în mod coordonat, la reconstrucția Ucrainei, și parteneriatele potențiale între companiile din România și cele din Polonia. Oficialii au agreat linii viitoare de lucru privind integrarea mediului de afaceri în proiecte strategice comune, pornind de la un schimb de bune practici în asigurarea și garantarea investițiilor mediului privat în vecinătatea Uniunii Europene. În plan mai extins, ministrul român a punctat valoarea adăugată a băncilor naționale de dezvoltare în mai buna utilizare a instrumentelor financiare europene, sens în care a propus inițierea unui dialog pe această temă.

A fost, totodată, reiterat interesul comun pentru promovarea valorilor europene în vecinătatea UE, ca instrument de combatere a utilizării de către Rusia de narative maligne, cu inițiative concrete de cooperare, precum susținerea finanțării europene destinate unor proiecte cu impact tangibil, la nivelul populației (spre exemplu mass-media în limba română ca parte a unui efort mai amplu al Poloniei).

Alte elemente de calendar și invitații către delegații din Polonia menționate în întâlnire de partea română: summit-ul NATO pentru industrie din noiembrie, găzduit de România la București, și summit-ul orașelor, pentru extinderea UE, din septembrie, de la Timișoara. De asemenea, cei doi miniștri și-au exprimat interesul pentru o nouă reuniune trilaterală România-Polonia-Turcia până la finalul acestui an.

Întâlnirea a avut loc în marja Consiliului Afaceri Externe.

Președintele american Donald Trump și cel ucrainean Volodimir Zelenski au avut luni o convorbire telefonică în care liderul de la Kiev s-a arătat recunoscător pentru că Statele Unite și-au arătat disponibilitatea de a proteja viețile ucrainenilor prin ajutor militar suplimentar care să fie achiziționat de celelalte țări membre ale NATO. Totodată, Zelenski a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cel care s-a aflat alături de Trump la Casa Albă când liderul american și-a exprimat dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.

“Am vorbit cu președintele SUA. A fost o conversație foarte bună. Vă mulțumesc pentru dorința de a sprijini Ucraina și de a continua să lucrăm împreună pentru a opri crimele și a stabili o pace durabilă și justă. Președintele Trump a împărtășit detalii despre întâlnirea sa cu secretarul general al NATO. Este important că avem o relație atât de bună și că țările Alianței lucrează pentru a crește cheltuielile de apărare. Am discutat cu președintele despre mijloacele și soluțiile necesare pentru a oferi o mai bună protecție oamenilor împotriva atacurilor rusești și pentru a ne consolida pozițiile. Suntem pregătiți să lucrăm cât mai productiv posibil pentru a obține pacea. Am convenit să vorbim mai des la telefon și să ne coordonăm pașii și în viitor. Vă mulțumim, domnule președinte! Mulțumesc, America!”, a scris Zelenski, pe rețeaua socială X.

I spoke with @POTUS. It was a very good conversation. Thank you for the willingness to support Ukraine and to continue working together to stop the killings and establish a lasting and just peace.

President Trump shared details about his meeting with the @SecGenNATO. It’s…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 14, 2025

Potrivit lui Zelenski, secretarul general al NATO Mark Rutte l-a informat într-o conversație ulterioară despre întâlnirea de la Washington cu președintele Trump și despre detaliile cooperării dintre Europa și SUA pentru a continua și consolida sprijinul pentru Ucraina.

“Apreciem disponibilitatea de a furniza Patriots suplimentare, iar SUA, Germania și Norvegia lucrează deja împreună în acest sens. Vor exista, de asemenea, livrări de alte arme pentru a proteja viețile poporului nostru și pentru a respinge atacurile rusești. Este important să sporim presiunea asupra Rusiei de dragul păcii și pentru a salva vieți”, a subliniat liderul ucrainean.

I spoke with @SecGenNATO Mark Rutte. Another very good conversation. Mark informed about today’s meeting in Washington with President Trump and about the details of cooperation between Europe and the U.S. to continue and strengthen support for Ukraine.

We appreciate the…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 14, 2025

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru BBC după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat discuțiile cu Vladimir Putin.

Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”.

Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile.

Într-un interviu acordat din Biroul Oval, președintele a susținut, de asemenea, NATO, pe care a descris-o la un moment dat ca fiind învechită, și și-a afirmat sprijinul pentru principiul apărării comune al organizației.

Când a fost întrebat de BBC dacă a terminat-o cu Putin, președintele a răspuns: “Sunt dezamăgit de el, dar nu am terminat cu el. Dar sunt dezamăgit de el”.

Presat cu privire la modul în care Trump îl va convinge pe Putin să „oprească vărsarea de sânge”, președintele american a răspuns sarcastic și iritat.

„Lucrăm la asta. Vom avea o conversație grozavă. Voi spune: „Asta e bine, cred că suntem aproape de a obține acest lucru”, iar apoi el va dărâma o clădire din Kiev”, a continuat el.

Conversația a trecut la NATO, pe care Trump a criticat-o anterior ca fiind „depășită”.

Întrebat dacă mai crede că NATO este o alianță învechită, el a răspuns: “Nu. Nu. Cred că NATO devine acum opusul acestui lucru”, deoarece alianța „își plătește propriile facturi”.