Connect with us

G7

Joe Biden, la finalul summitului G7: Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu guvernele autocrate din lume

Published

on

© G7/ Flickr

Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu guvernele autocrate, a reafirmat duminică preşedintele american Joe Biden, la finalul summitul G7 al celor mai puternice democrații ale lumii, care s-a desfășurat în Marea Britanie și care s-a încheiat cu o declarație finală în care liderii prezenți au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei și au anunțat că se vor coordona în fața competiției globale cu China.

“Suntem într-o competiţie, nu cu China în sine, cu autocraţii şi guvernele autocrate din lume, în lumea secolului XXI care se schimbă rapid”, a spus Biden, într-o conferință de presă, după ce în primul său discurs la sosirea în Marea Britanie a invocat din nou un “punct de inflexiune în istoria lumii”, Biden a menționat că acest punct de cotitură este disputa dintre democrații și autocrații.

De altfel, definiția de lucru a politicii externe a noului președinte american este competiția dintre democrație și autocrație reprezintă bătălia secolului al XXI-lea și cine va prevala din aceasta, așa cum Biden a formulat-o în primele 100 de zile ale mandatului său.

El a subliniat că în ce priveşte China nu doreşte conflict şi i-a comunicat acest lucru “personal lui Xi Jinping”.

“Acolo unde putem coopera, vom coopera. Acolo unde nu suntem de acord, o voi spune cu sinceritate și vom răspunde la acțiunile care sunt inconsecvente”, a continuat el.

Joe Biden a ținut să marcheze poziționarea G7 față de China prin intermediul Declarației finale a Summitului, având în vedere că la precedentul summit G7 acțiunile Beijingului nu au fost menționate, iar acum a fost decisă o coordonare la nivelul statelor participante pentru a gestiona concurența sistemică cu China.

Liderul SUA a oferit drept exemplu lansarea unei alternative democratice la inițiativa “Belt and Road”.

Președintele Biden și partenerii din G7 au convenit să lanseze o nouă și îndrăzneață inițiativă globală de infrastructură, Build Back Better World (B3W) – “Să construim din nou o lume mai bună”, un parteneriat de infrastructură bazat pe valori, de înaltă calitate și transparent, condus de marile democrații, pentru a contribui la reducerea nevoilor de infrastructură de peste 40 de trilioane de dolari în țările în curs de dezvoltare, care au fost afectate de pandemia COVID-19.

Aceasta reprezintă o idee menită să concureze economic şi politic cu iniţiativa chineză Belt and Road (BRI), lansată de preşedintele chinez Xi Jinping în anul 2013 ca un plan pentru proiecte de infrastructură şi alte investiţii realizate de China în special în Asia şi Europa. Peste 100 de ţări au semnat cu China acorduri în cadrul iniţiativei Belt and Road, pentru proiecte precum construcţia de căi ferate, porturi, autostrăzi şi alte elemente de infrastructură.

Joe Biden efectuează în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde participă la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, după summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie, Biden participă la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA la Bruxelles (15 iunie), precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Miniștrii de externe ai G7 condamnă „escaladarea deliberată din partea Rusiei” și promit noi sancțiuni

Published

on

© European Union, 2022

Miniştrii de externe din G7 au condamnat „escaladarea” din partea Moscovei în conflictul din Ucraina şi au promis că vor adopta „noi sancţiuni”, în urma anunţării mobilizării parţiale în Rusia, se arată într-un comunicat publicat joi, potrivit Agerpres.

La sfârşitul unei întâlniri pe marginea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, miniştrii „au deplâns escaladarea deliberată din partea Rusiei, inclusiv mobilizarea parţială a rezerviştilor şi retorica nucleară iresponsabilă”.

De asemenea, miniştrii de externe ai Germaniei, Canadei, Statelor Unite, Franţei, Italiei, Japoniei şi Marii Britanii, precum şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, au condamnat „referendumurile fictive de pe teritoriul suveran al Ucrainei”, anunţate de autorităţile proruse din regiunea ocupată Donbas.

„Votul nu poate fi liber sau just când forţe ruse sunt prezente”, au declarat aceștia.

Citiți și: UE condamnă referendumurile ilegale anunțate în teritoriile ocupate din estul Ucrainei și pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei

Josep Borrell a precizat că G7 ar trebui să adopte noi sancţiuni specifice şi să menţină o presiune economică şi politică susţinută asupra Rusiei. 

„Vom studia şi adopta noi măsuri restrictive, atât personale, cât şi sectoriale”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE.

Mai mult, miniştrii şi-au reafirmat angajamentul de „a finaliza pregătirile” pentru punerea în aplicare a plafonării preţului petrolului rusesc și au cerut Rusiei „să predea controlul” centralei nucleare de la Zaporojie.

Miercuri, miniștrii de externe din Uniunea Europeană au convenit să pregătească noi sancțiuni împotriva Rusiei și să crească livrările de arme către Kiev, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare pe timp de război a țării, de după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a lupta în Ucraina, a anunțat Josep Borrell. 

Uniunea Europeană a adoptat deja șapte pachete de măsuri restrictive ca urmare a războiului ilegal contra Ucrainei. Cel mai recent vizează o nouă interdicție asupra importurilor de aur din Rusia și consolidează, în același timp, controalele asupra exporturilor de tehnologii cu dublă utilizare și de tehnologii avansate.

Continue Reading

G20

Liderii SUA, UE, Uniunii Africane și președințiile G7 și G20 își afirmă angajamentul de ”a acționa la scară largă și în mod concret pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară”

Published

on

© European Union, 2022

Liderii Uniunii Europene, Uniunii Africane, Statelor Unite, Spaniei, Columbiei, Nigeriei, Germaniei, țară care deține președinția G7 și Indoneziei, țară care deține președinția G20, și-au afirmat ”angajamentul de a acționa urgent, la scară largă și în mod concret, pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară și de nutriție a sute de milioane de oameni din întreaga lume”.

”Sistemele alimentare și securitatea alimentară globală se află într-un moment critic.  Efectele combinate ale unei pandemii globale, presiunile tot mai mari cauzate de criza climatică, prețurile ridicate ale energiei și ale îngrășămintelor, precum și conflictele prelungite, inclusiv invadarea Ucrainei de către Rusia, au perturbat producția și lanțurile de aprovizionare și au sporit în mod dramatic insecuritatea alimentară la nivel mondial, în special pentru cei mai vulnerabili”, este precizat în declarația comună adoptată la finalul Summitului global privind securitatea alimentară, desfășurat în contextul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Liderii mai sus amintiți consideră că ”putem depăși insecuritatea alimentară globală doar prin colaborare în vederea creării unor parteneriate inovatoare – inclusiv cu instituții financiare internaționale și alte părți interesate cheie – în cadrul comunității mondiale”. 

”Ne angajăm să consolidăm cooperarea internațională și inițiativele de parteneriat între Organizația Națiunilor Unite și organizațiile regionale și subregionale, precum și organizațiile societății civile. Până la 20 septembrie 2022, peste 100 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite au aprobat Foaia de parcurs pentru securitatea alimentară globală – Apel la acțiune”, mai este precizat în declarație.

Liderii își asumă astfel să construiască ”o agricultură și sisteme alimentare reziliente, în conformitate cu șapte linii de acțiune specifice”:

  • noi donații către organizațiile umanitare cheie pentru a permite o furnizare sporită de asistență umanitară imediată pentru salvarea de vieți, ori de câte ori este posibil;
  • să furnizeze, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, donații în natură și costurile asociate necesare organizațiilor umanitare cheie pentru transportul și livrarea de produse alimentare, pe baza nevoilor evaluate de guvernele țărilor afectate sau de organizațiile umanitare;
  • să mențină deschise piețele de alimente, de îngrășăminte și de produse agricole și să evite măsurile restrictive nejustificate, cum ar fi interzicerea exporturilor de alimente și de îngrășăminte, care sporesc volatilitatea pieței și amenință securitatea alimentară și nutriția la nivel mondial;
  • să sprijine o creștere a producției de îngrășăminte, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, pentru a compensa deficitul, să accelereze și să extindă inovațiile în materie de îngrășăminte, să sprijine comercializarea acestora și să promoveze metode de maximizare a eficienței îngrășămintelor;
  • să accelereze eforturile de sprijinire a agriculturii și a sistemelor alimentare durabile, prin consolidarea productivității agricole, în special în țările cele mai afectate, pentru a le spori rezistența și a sprijini producția internă, inclusiv, după caz, prin eforturi de sprijinire a unei tranziții energetice care să fie justă și echitabilă, pentru a le face mai rezistente și mai disponibile pentru producătorii de toate dimensiunile, inclusiv pentru micii fermieri;
  • să crească investițiile în cercetare și tehnologie pentru a dezvolta și a pune în aplicare inovații agricole bazate pe știință și rezistente la schimbările climatice, inclusiv semințe, care să contribuie la construirea unor sectoare agricole și sisteme alimentare durabile și rezistente;
  • să monitorizeze piețele care afectează sistemele alimentare, inclusiv piețele futures, pentru a asigura o transparență deplină și pentru a împărtăși date și informații fiabile și oportune privind evoluțiile pieței alimentare mondiale, în special prin intermediul organizațiilor internaționale relevante.

Uniunea Europeană și-a adus deja aportul la acest efort global menit să evite o criză alimentară mondială. ” Împreună cu statele noastre membre, am propus un răspuns global cuprinzător în materie de securitate alimentară, în valoare de aproape 8 miliarde de euro până în 2024, pentru a oferi ajutor umanitar, împreună cu soluții pe termen scurt și pe termen lung, în special pentru țările care au cea mai mare nevoie, în special în Africa”, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel în intervenția sa.

De altfel, scoaterea cerealelor din Ucraina a reprezentat una dintre prioritățile Uniunii Europene, prin culoarele de solidaritate fiind transportate până acum 10 milioane de tone de produse alimentare.

Cât privește producția de îngrășăminte, Charles Michel a subliniat că modelul european de achiziție comună a vaccinurilor poate reprezenta o sursă de inspirație.

”Niciunul dintre noi nu poate face acest lucru de unul singur. Știm că Statele Unite au lansat, de asemenea, Provocarea globală a îngrășămintelor. Trebuie să îi implicăm și pe alții – donatori, guverne, bănci și companii private. Trebuie să ne asigurăm că toate inițiativele noastre globale sunt bine coordonate și adaptate la nevoile celor mai vulnerabili”, a mai spus președintele Consiliului European.

Continue Reading

G7

Miniștrii de finanțe ai G7 sunt de acord să plafoneze prețul petrolului rusesc: ”Măsura, deosebit de benefică pentru țările vulnerabile”

Published

on

Miniștrii de finanțe din Grupul celor șapte (G7) intenționează să pună în aplicare un plafon de preț pentru țițeiul și produsele petroliere de origine rusă, au confirmat vineri într-o declarație comună.

Miniștrii de finanțe ai G7 au adoptat astăzi, 2 septembrie, o declarație comună prin care transmis că intenționează să pună în aplicare o plafonare a prețului pentru petrolul rusesc, în contextul în care războiul de „agresiune al Rusiei” provoacă perturbări economice globale și amenință securitatea aprovizionării globale cu energie.

„Subliniem angajamentul nostru comun față de sancțiunile noastre hotărâte și coordonate impuse ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. Confirmăm astăzi intenția noastră politică comună de a finaliza și de a pune în aplicare o interdicție globală a serviciilor care permit transportul maritim al țițeiului și al produselor petroliere de origine rusă la nivel mondial – furnizarea unor astfel de servicii va fi permisă numai dacă petrolul și produsele petroliere sunt achiziționate la un preț plafonat  stabilit de coaliția largă de țări care aderă la plafonul de preț și îl pun în aplicare”, se arată în declarația oficială. 

Potrivit miniștrilor de finanțe, „plafonul de preț este conceput în mod specific pentru a reduce veniturile Rusiei și capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune, limitând în același timp impactul războiului Rusiei asupra prețurilor globale ale energiei, în special pentru țările cu venituri mici și mijlocii.”

„Această măsură s-ar baza astfel pe sancțiunile existente, în special pe cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE, și ar amplifica sfera de acțiune a acestora, asigurând coerența printr-un cadru global puternic”, se mai arată în declarație.

De asemenea, miniștri de finanțe G7 invită „toate țările să ofere contribuții la conceperea plafoanelor de preț și să pună în aplicare această măsură importantă”: „Îndemnăm toate țările care încă mai doresc să importe petrol și produse petroliere rusești să se angajeze să facă acest lucru numai la prețuri egale sau mai mici decât cele prevăzute de plafonul de preț.”

Măsura are potențialul de a fi deosebit de benefică pentru țările, în special pentru țările vulnerabile cu venituri mici și medii, care suferă din cauza prețurilor ridicate la energie și alimente, agravate de războiul de agresiune al Rusiei.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA14 mins ago

Ministrul Energiei încurajează creșterea investițiilor companiilor americane în domeniul energiei din România

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană lansează o cerere de propuneri pentru cercetători strămutați din Ucraina, oferind burse de 25 mil. euro

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană invită România și celelalte țări membre să își modernizeze sistemele de venit minim pentru a combate sărăcia și a promova ocuparea forței de muncă

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană ia măsuri pentru o mai bună protecție împotriva expunerii la azbest și pentru a asigura un viitor fără azbest

SUA2 hours ago

Joe Biden găzduiește, la Washington, primul Summit SUA – Insulele din Pacific

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană propune noi norme de răspundere privind produsele și inteligența artificială pentru a proteja consumatorii și a încuraja inovarea

INTERNAȚIONAL3 hours ago

NATO și UE consideră că scurgerile de gaz din conductele Nord Stream sunt „acte de sabotaj”: Orice perturbare deliberată a infrastructurii energetice europene este inacceptabilă

CHINA3 hours ago

Vicepreședinta SUA condamnă acțiunile Chinei care ”subminează ordinea internațională bazată pe reguli”

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Digitalizării: Lucrăm intens să operaționalizăm un oficiu românesc pentru știință și tehnologie în Silicon Valley

NATO4 hours ago

Mircea Geoană dă asigurări că ”niciun simulacru de referendum” nu va opri NATO să sprijine Ucraina ”atât timp cât este nevoie”: Războiul rus este dus împotriva unei lumi guvernate de reguli

JUSTIȚIE1 day ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.5 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA5 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU7 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL7 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending