Acțiunile președintelui rus Vladimir Putin – invadarea militară a Ucrainei – a determinat “NATO-izarea” Europei întregi, a afirmat președintele american Joe Biden, făcând referire la deciziile istorice ale Finlandei și Suediei de a adera la Alianța Nord-Atlantică.
Liderul de la Casa Albă a făcut aceste remarci în cadrul unui discurs susținut Ceremonia de absolvire a promoției 2022 a Academiei Navale a SUA.
“Înainte de a pleca în Asia (…) am primit un telefon de la prim-ministrul Suediei și de la președintele Finlandei, care m-au rugat să vină să mă vadă în Biroul Oval. Au venit să mă întrebe dacă îi voi sprijini să adere la NATO. Acțiunile întreprinse de Putin au fost o încercare de a – ca să folosesc expresia mea – de a “finlandiza” toată Europa – de a o face neutră. În schimb, el a “NATO-izat” toată Europa“, a spus Biden.
Finlanda și Suedia au depus la data de 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei, care încă se opune aderării celor două state.
Acompaniat la două zile distanță de la acel moment de președintele Finlandei și premierul Suediei în grădina cu trandafiri a Casei Albe , președintele Joe Biden a asigurat că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.
De asemenea, și Polonia, Marea Britanie și Franța au asigurat că vor sprijini Finlanda și Suedia în cazul în care sunt amenințate înainte de a deveni state membre NATO și a intra, implicit, sub umbrela de securitate a articolului 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord.
Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.
Apoi, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”. Palatul Elysee a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.
Susținere neechivocă a venit și din partea Poloniei, premierul Mateusz Morawiecki afirmând că Varșovia va apăra Suedia și Finlanda dacă acestea vor fi atacate în timpul procesului de aderare la alianța militară NATO.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.