Connect with us

INTERNAȚIONAL

Joe Biden revine în prim-planul politicii americane. Fostul vicepreședinte al SUA și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2020: “Suntem în luptă pentru sufletul acestei națiuni”

Published

on

©️ Joe Biden/ Facebook

Fostul vicepreședinte american Joe Biden și-a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale, devenind cel mai proeminent nume care întră în câmpul aglomerat al candidaților democrați care concurează pentru a obține nominalizarea democrată de a se duela cu actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, în alegerile prezidențiale din 2020.

El a făcut anunțul într-un videoclip postat pe Facebook și pe Twitter, declarând: “Suntem în luptă pentru sufletul acestei națiuni“.

Dacă îi dăm lui Donald Trump opt ani în Casa Albă, el va schimba pentru totdeauna și fundamental caracterul acestei națiuni“, a spus Biden, potrivit The Guardian.

Biden, în vârstă de 76 de ani, se alătură unei grup divers de candidați democrați care include patru senatori: Elizabeth Warren din Massachusetts, Kamala Harris din California, Kirsten Gillibrand din New York și Cory Booker din New Jersey, precum și reprezentantul statului Hawaii Tulsi Gabbard sau Julian Castro fost primar al orașului San Antonio și secretar de locuințe al lui Obama.

Decizia lui Biden de a intra în cursa marchează cea de-a treia sa campanie prezidențială – după două încercări nereușite de câștigare a nominalizării democrate în 1988 și 2008 – și a lăsat în urmă câteva luni de speculații asupra intențiilor sale politice privind o cursă pentru Casa Albă.

În 1988, Biden s-a retras din cursă la câteva luni după ce a fost acuzat de plagiat. Două decenii mai târziu, acesta și-a retras candidatura după ce a obținut mai puțin de 1% în timpul unui caucus din Iowa, însă a devenit partenerul de candidatură al lui Barack Obama, fiind astfel ales cel de-al 47-lea vicepreședinte al SUA, și reales în 2012.

Biden, care a fost președinte al Comisiei pentru Politică Externă din Senatul SUA înainte de a se alătura administrației Obama, este unul dintre cei mai experimentați și respectați democrați la nivel global cu o carieră de 44 de ani la Washington – șase mandate în Senat și două mandate de vicepreședinte.

În calitatea sa de al doilea om al administrației SUA, Biden a lucrat îndeaproape și cu administrațiile de la București. În 2014, la scurt timp de la anexarea Crimeei de către Federația Rusă, Joe Biden a venit la București pentru convorbiri bilaterale cu președintele și premierul de atunci, Traian Băsescu, respectiv Victor Ponta. În 2016, atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Dacian Cioloș, au fost primiți la Casa Albă de către Joe Biden, Parteneriatul Strategic România-SUA fiind tema majoră a solidității relației bilaterale.

Anul trecut, la scurt timp după ce democrații au câștigat alegerile legislative pentru camera inferioară a Congresului – Camera Reprezentanților, sondajele l-au plasat pe fostul vicepreşedinte american Joe Biden în topul preferințelor votanţilor democraţi ca viitor candidat al Partidului Democrat în alegerile prezidenţiale din 2020.

Biden a primit sprijinul a 29% dintre respondenţi, fiind urmat, cu 22%, de senatorul Bernie Sanders, un independent care a pierdut nominalizarea Partidului Democrat în 2016.

Ulterior, Joe Biden a reaprins speculaţiile privind posibila sa candidatură la Casa Albă în 2020, considerând că este “persoana cea mai calificată” pentru a fi preşedinte.

El a făcut aceste declaraţii în cadrul promovării ultimei sale cărţi – “Promise Me, Dad”, din 2017.

“Problemele cu care ne confruntăm în prezent ca ţară sunt acelea la care am lucrat toată viaţa mea – suferinţa clasei mijlocii şi politica externă”, a adăugat atunci cel care a fost vicepreşedintele democratului Barack Obama timp de opt ani.

De asemenea, într-un ipotetic vot popular împotriva preşedintelui republican Donald Trump, Biden a primit cele mai multe procente într-o astfel de competiție. Astfel, dacă următoarea cursă prezidențială i-ar opune pe Donald Trump și Joe Biden, cel din urmă ar câștiga votul popular cu 51% la 39%. Pe de altă parte, în 2016, Hillary Clinton a câștigat votul popular în fața lui Donald Trump la o distanță de 2 milioane de voturi, care însă a învins în Colegiul Electoral (306 de voturi la 232) și a devenit cel de-al 45-lea președinte al SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români cred că Rusia rămâne principala amenințare la adresa României. 61.4% dintre români consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Europenii și Statele Unite au blocat o reuniune solicitată de Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU privind folosirea limbilor în Ucraina

Published

on

Foto: Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Europenii şi Statele Unite au blocat luni ţinerea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU privind folosirea limbilor în Ucraina, solicitată de Rusia în ziua învestirii noului preşedinte ucrainean, Volodimir Zelenski, şi văzută ca o încercare vizând “să îl pună în dificultate”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Un vot de procedură contra reuniunii a fost sprijinit de şase ţări (Franţa, Marea Britanie, Germania, Polonia, Belgia şi Statele Unite). Pentru sesiune au votat cinci ţări (Rusia, China, Africa de Sud, Republica Dominicană şi Guineea Ecuatorială), iar alte patru s-au abţinut (Indonezia, Cote d’Ivoire, Peru şi Kuweit).

În cursul voturilor de procedură în Consiliul de Securitate, nu există drept de veto.

Într-o scrisoare de la sfârşitul săptămânii trecute, ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a cerut această sesiune de urgenţă aducând în discuţie o lege din Ucraina privind “folosirea limbii ucrainene ca limbă naţională”. Potrivit Moscovei, aceasta “încalcă direct spiritul şi litera” dispoziţiilor acordului de la Minsk (2015) aprobate de o rezoluţie a ONU.

Legea, care urmează să intre în vigoare la jumătatea lui iulie, a fost votată la 25 aprilie de parlamentul de la Kiev şi a fost denunţată imediat de Rusia. Printre altele, ea majorează procentul folosirii limbii ucrainene în mass-media.

Reuniunea a fost solicitată “fără preaviz” de Rusia, a criticat ambasadorul francez la ONU, François Delattre, explicând de ce Franţa a cerut ca aceasta să nu aibă loc. Ea urmăreşte “să îl pună în dificultate pe preşedintele” Zelenski, a acuzat el, susţinut în special de Germania, Polonia şi Statele Unite.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a amenințat Iranul cu anihilarea totală, pe Twitter: Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată

Published

on

Președintele american Donald Trump a amenințat duminică Iranul cu anihilarea în cazul în care acest stat atacă interesele americane, informează AFP și Reuters, citate de Agerpres.

”Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată”, a avertizat liderul de la Casa Albă într-o postare pe Twitter care stârnește îngrijorarea privind un potențial conflict între cele două state, într-o perioadă în care tensiunile din relația bilaterală au escaladat.


Săptămâna trecută, Departamentul de Stat al SUA a ordonat părăsirea Irakului de către ”angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial”, a anunţat ambasada SUA la Bagdad, la scurt timp după ce Comandamentul Central american a declarat că forţele SUA în Irak şi în Siria vecină au fost plasate în stare de alertă ridicată în urma unor ”ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene în regiune.

Drept consecință, și armata germană și cea olandeză au anunțat că și-au suspendat până la noi ordine exercițiile de instruire militară în irak, pe fondul tensiunilor regionale în creștere și al riscurilor generate de această situație pe teritoriul irakian.

Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending