Connect with us

SUA

Joe Biden și Angela Merkel au lansat Parteneriatul SUA-Germania privind energia: Vom mobiliza investițiile în Europa Centrală și de Est. Nu trebuie să lăsăm Rusia să utilizeze energia ca o armă

Published

on

© German Embassy Washington/ Facebook

Președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au hotărât joi, la Washington, cu ocazia ultimei vizite în SUA a liderului de la Berlin, să mobilizeze investiții în Europa Centrală și de Est pentru a preveni utilizarea energiei ca instrument de coerciție și ca armă geopolitică, într-un mesaj îndreptat către Federația Rusă.

Biden și Merkel au semnat joi, la Casa Albă, Declarația de la Washington pentru reafirmarea fundației valorilor relației strategice dintre SUA și Germania și au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia, context în care liderul Statelor Unite a elogiat-o pe Merkel pentru “natura istorică” a mandatului său de cancelar care se va încheia după alegerile din Germania din toamna acestui an.

Parteneriatul privind clima și energia lansat de Biden și Merkel se referă la obiectivul colaborării dintre SUA și Germania “pentru a accelera energia durabilă în economiile emergente, ceea ce este esențial pentru a aborda criza climatică și pentru a preveni utilizarea energiei ca instrument de coerciție”.

Vom mobiliza investițiile în Europa Centrală și de Est, inclusiv prin sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice“, se arată în declarația acestui parteneriat, o referire indirectă la gazoductul Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia, amplu criticat de SUA, dar care va fi finalizat până la finele anului.

Astfel, Joe Biden a declarat că atât el cât şi cancelarul german Angela Merkel se opun utilizării de către Rusia a energiei ca o ”armă”, o referire la gazoductul Nord Stream 2, prin care Rusia va livra direct gaze Germaniei prin Marea Baltică fără a tranzita Ucraina.

“Stăm împreună și vom continua să stăm împreună pentru a ne apăra aliații de pe flancul estic al NATO împotriva agresiunii rusești. Deşi mi-am reafirmat îngrijorarea cu privire la Nord Stream 2, cancelarul Merkel şi cu mine împărtăşim absolut convingerea că nu trebuie să lăsăm Rusia să utilizeze energia ca o armă pentru a-i constrânge sau ameninţa pe vecinii săi. Iar astăzi, lansăm un parteneriat pentru climă și energie pentru a sprijini securitatea energetică și dezvoltarea energiei durabile, a tehnologiilor energetice durabile și a economiilor emergente, inclusiv în Europa Centrală și Ucraina”, a spus el, afirmând încă o dată rezervele și opoziția SUA față de acest proiect care va spori dependența europeană de gazul rusesc, adesea utilizat de Moscova ca o armă geopolitică.

Citiți și Joe Biden și Angela Merkel au semnat Declarația de la Washington, relansând relația SUA-Germania la ultima vizită a cancelarului german la Casa Albă

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a reafirmat că Ucraina trebuie să rămână ”o ţară de tranzit” pentru gazul rus, în pofida construirii unui gazoduct care va lega direct Germania de Rusia prin Marea Baltică.

”Nord Stream 2 este un proiect suplimentar şi cu siguranţă nu este un proiect de înlocuire a oricărui tranzit via Ucraina. Orice altceva ar crea, evident, multă tensiune”, a declarat cancelarul german.

Anunțării lansării unui parteneriat pentru energie americano-german ar putea reprezenta și o veste bună pentru România și celelalte state ale Inițiativei celor Trei Mări, un format în cadrul căruia SUA și Germania sunt state partenere.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Olaf Scholz va fi primit de Joe Biden la Casa Albă pe 7 februarie pentru a discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”

Published

on

© Bundesregierung

Olaf Scholz este așteptat la Casa Albă de președintele american, Joe Biden, pe data de 7 februarie, într-o primă vizită în Statele Unite de când cancelarul german și-a preluat atribuțiile, într-un context tensionat de acțiunile militare ale Rusiei la granița cu Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă al Casei Albe, cei doi lideri vor discuta despre ”agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, vizita oferind ”oportunitatea de a reafirma legăturile profunde și trainice dintre Statele Unite și Germania”.

”Ei vor discuta, de asemenea, despre importanța continuării unei cooperări strânse în ceea ce privește o serie de provocări comune, inclusiv încheierea pandemiei COVID-19, abordarea amenințării schimbărilor climatice și promovarea prosperității economice și a securității internaționale”, mai amintește sursa anterior menționată.

Biden a avut o primă convorbire telefonică cu Scholz în luna decembrie pentru a-l felicita pentru alegea sa în funcție de cancelar al Germaniei, după 16 ani în care Angela Merkel a deținut mandatul, precizează Deutsche Welle. 

Vizita inaugurală a lui Scholz în Statele Unite are loc după un turneu în Europa, cu opriri la Paris, Bruxelles și Madrid.

În mod tradițional, SUA se numără printre primele opriri ale unui nou cancelar german, având în vedere legăturile strânse dintre partenerii NATO.

Dincolo de faptul că Germania este cea mai mare economie a Europei, aceasta este și punctul terminus al gazoductului rusesc Nord Stream 2.

Washingtonul, prin vocea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a avertizat că acest proiect ”nu va progresa” în cazul în care Rusia decide să invadeze Ucraina.

Părerea este împărtășită și de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, care a anunțat joi că ”suntem pe cale să lucrăm la un pachet de sancțiuni puternice” cu aliații occidentali care acoperă mai multe aspecte, ”inclusiv Nord Stream 2”.

De cealaltă parte, cancelarul german a recurs la un ton în favoarea ”prudenței” când vine vorba de posibile măsuri împotriva Rusiei în cazul escaladării situației la granița cu Ucraina.

Continue Reading

CHINA

Statele Unite fac apel la Beijing să-și folosească „influența” asupra Moscovei pentru a descuraja un atac împotriva Ucrainei

Published

on

© The White House/ Flickr

China, „care a susţinut public preocupările rezonabile” ale Moscovei, trebuie să-şi „folosească influenţa” asupra Rusiei pentru a o descuraja să atace Ucraina, a declarat joi subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri politice, Victoria Nuland, relatează AFP, potrivit Agerpres

„Facem apel la Beijing să-şi folosească influenţa asupra Moscovei pentru a-i împinge către diplomaţie, pentru că dacă există un conflict în Ucraina, nici pentru China nu este bine. Ar avea un impact semnificativ asupra economiei mondiale şi asupra sectorului energetic”, a transmis Victoria Nuland în faţa presei.

Tot în acest sens, secretarul de stat american Antony Blinken a subliniat, într-o discuție telefonică cu  ministrul de externe al Chinei, că tensiunile ar trebui reduse și a avertizat privind riscurile de securitate și cele economice în urma oricărei agresiuni a Rusiei. 

De asemenea, președintele SUA, Joe Biden, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au purtat o nouă discuție telefonică, iar cu acest prilej oficialul american a reafirmat disponibilitatea Statelor Unite, împreună cu aliații și partenerii săi, de a răspunde decisiv în cazul în care Rusia va continua să invadeze Ucraina. 

 Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat miercuri că Nord Stream 2, controversatul gazoduct care leagă direct Rusia de Germania, nu va avansa dacă președintele rus va ordona invadarea Ucrainei.

NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Continue Reading

NATO

Șeful Pentagonului a discutat cu ministrul apărării Vasile Dîncu despre “consolidarea flancului estic al NATO” pe fondul tensiunilor cu Rusia

Published

on

© MApN

Secretarul american al apărării Lloyd J. Austin a avut joi o convorbire telefonică cu ministrul român al apărării naționale, Vasile Dîncu, pentru a discuta despre îngrijorarea reciprocă cu privire la consolidarea militară continuă și neprovocată a Rusiei în jurul Ucrainei.

“În cadrul acestei prime convorbiri între secretarul de stat și ministrul Dîncu, ambii lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la consolidarea descurajării de-a lungul flancului estic al NATO, și-au exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat importanța unității Alianței în cadrul NATO în viitor”, a transmis purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe acest fond, informează și MApN, ministrul român al apărării a subliniat necesitatea consolidării posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive. În acest sens, a fost exprimată necesitatea, mai mult ca oricând, a unei abordări coerente, unitare și echilibrate în cadrul prezenței Înaintate pe flancul estic al Alianței.

De asemenea, demnitarul român a salutat anunţul preşedintelui Biden privind determinarea SUA de a disloca forţe suplimentare în Europa de Est, inclusiv în sprijinul securităţii şi apărării României.

În final, ministrul Dîncu a apreciat efortul şi implicarea secretarului apărării al SUA în definirea şi asigurarea implementării angajamentului suplimentar al Washington-ului în sprijinul consolidării prezenţei aliate în România și a reafirmat determinarea țării noastre în privința consolidării Parteneriatului Strategic dintre cele două state și a implementării liniilor de efort agreate în cadrul Foii de parcurs privind cooperarea SUA-România în domeniul apărării, în perioada 2020-2030.

Prima convorbire dintre Austin și Dîncu reprezintă astfel și o prelungire a procesului de consultări pe care SUA l-au inițiat cu aliații europeni, inclusiv cu România în formatul București 9 la nivel de președinți, consilieri pentru securitate națională și miniștri de externe.

Aceasta este însă și prima convorbire dintre un oficial al administrației Biden, care a vizitat România în octombrie anul trecut, și un oficial al statului român după ce SUA și NATO au înaintat Rusiei propunerile lor la cerințele Moscovei privind securitatea europeană.

România este gata să găzduiască o prezență NATO crescută pe teritoriul său, fiind în contact cu SUA și Franța în acest sens, a anunțat miercuri președintele Klaus Iohannis după ședința CSAT în care a fost adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu în contextul crizei de securitate de la est de țara noastră.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, în timp ce Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Surse diplomatice au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că România și SUA au propus un mecanism de transparență și reciprocitate prin care Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale.

Propunerile de securitate ale Moscovei, publicate pe 17 decembrie 2021 și dublate de acumulări masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina, cuprind solicitări ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Astfel de cerințe din partea Rusiei ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA9 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ9 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.11 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending