Președinții Joe Biden și Emmanuel Macron au avut marți o convorbire telefonică în care au reafirmat disponibilitatea Statelor Unite și a Franței de a consolida poziția defensivă pe flancul estic al NATO ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei de-a lungul frontierelor Ucrainei.
Discuția dintre Biden și Macron a avut loc înainte ca liderul de la Casa Albă să susțină o declarație de presă în care a atenționat că SUA și aliații sunt pregătiți să adopte sancțiuni puternice și a reafirmat că “Statele Unite vor apăra orice centimetru de teritoriu al NATO”.
Liderii SUA și Franței au trecut “în revistă convorbirile lor recente cu omologii lor din Rusia și Ucraina și și-au afirmat sprijinul continuu pentru o cale diplomatică de urmat”, a informat Casa Albă într-un comunicat.
Sprijinul pentru o cale diplomatică a fost evocat de Joe Biden și de Emmanuel Macron și în discuțiile lor cu Vladimir Putin, în cazul liderului francez fiind vorba de o întâlnire maraton de șase ore la Kremlin, urmată de o discuție telefonică de aproape două ore, iar în ce-l privește pe președintele american, acesta a discutat cu omologul rus la telefon, sâmbătă.
Biden și Macron au discutat despre “eforturile diplomatice și de descurajare în curs de desfășurare întreprinse în strânsă coordonare cu aliații și partenerii ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei de-a lungul frontierelor Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea acestora de a impune consecințe severe și de a consolida poziția defensivă pe flancul estic al NATO“.
La momentul anunțării desfășurării a 3.000 de soldați în Europa (1.700 în Polonia, 1.000 în România și 300 în Germania) ca răspuns la consolidarea continuă a forțelor Rusiei la granița sa vestică cu Ucraina și în Belarus., Pentagonul a specificat că Statele Unite și Franța se vor coordona în ceea ce privește desfășurarea de forțe armate americane și franceze în România.
Discuția dintre liderii SUA și Franței privind întărirea flancului estic al NATO a venit în întâmpinarea reuniunii miniștrilor apărării din NATO, de la Bruxelles, acolo unde sunt așteptate discuții pentru pregătirea unei decizii de înființare a unui grup de luptă al Alianței Nord-Atlantice în România, condus de Franța.
În prefațarea acestui subiect pe agenda ministerialei, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a afirmat marți că staționarea unui grup de luptă al Alianței în România este un proces de durată și că este important să ne amintim că “în ultimele zile” a avut loc o întărire semnificativă a prezenței NATO în România, făcând trimitere la dublarea prezenței militare americane în țara noastră, prin dislocarea a încă 1.000 de soldați suplimentari din batalionul Stryker.
De altfel, sosirea trupelor americane în România, împreună cu tehnica militară aferentă, a fost marcată vinerea trecută, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, în prezența secretarului general al Alianței. Totodată, SUA desfășoară zilele acestea, în România, doisprezece aeronave americane – opt de tip F-16 și patru de tip F/A-18 Super Hornet – ca parte a măsurilor de sprijin pentru securitatea aliată pe flancul estic.
Miniștrii apărării aliați vor discuta în perioada 16-17 februarie despre cum să consolideze în continuare prezența NATO, inclusiv cu noi grupuri de luptă, având în vedere oferta Franței de a conduce un grup tactic multinațional în România.
Între timp, Ministerul Apărării Naționale a anunțat marți că Statul Major al Forțelor Terestre a finalizat operațiunile necesare declarării capacității operaționale inițiale a Grupului de luptă al NATO care va fi constituit în România în cadrul măsurilor aliate de întărire a vigilenței pe flancul estic.
