Connect with us

INTERNAȚIONAL

Joe Biden “șterge orice urmă de îndoieli persistente” în primul discurs către aliații europeni: America și alianța transatlantică au revenit. Un atac împotriva unuia este un atac asupra tuturor

Published

on

© Munich Security Conference

America a revenit și alianța transatlantică a revenit, a afirmat vineri președintele american Joe Biden într-un discurs de o dublă premieră, adresându-se pentru prima dată aliaților europeni de la preluarea mandatului de președinte și devenind primul lider de la Casa Albă care susține o alocuțiune pe scena, chiar și virtuală, a Conferinței de Securitate de la München. Într-un discurs în care a făcut pledoarie pentru democrație, a îndemnat la confruntarea Rusiei și a Chinei, Biden a reafirmat angajamentul SUA pentru elementul sacru al relației transatlantice – articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Vorbesc astăzi în calitate de președinte al Statelor Unite și trimit un mesaj clar lumii: America a revenit. Alianța transatlantică a revenit. Și nu privim înapoi, privim înainte, împreună“, a spus Biden, într-un discurs adresat online după o primă reuniune prin videoconferință cu omologii din țările G7 și înaintea unor mesaje privind relansarea relațiilor transatlantice pe care le susțin și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron.

Încă din prima parte a declarațiilor sale, președintele Biden, care și-a preluat mandatul la 20 ianuarie, a citat clauza de apărare colectivă a tratatului fondator al NATO, în semn de angajament solid față de Articolul 5.

Un atac împotriva unuia este un atac asupra tuturor”, a spus el, adăugând că singura dată când a fost invocată a fost când SUA a fost atacată la 11 septembrie 2001 și marcând primul său discurs către europeni prin reasumarea acestui legături solemne între aliați. El și-a întărit mesajul, punctând că “alianța transatlantică este temelia puternică” pe care se bazează securitatea colectivă și prosperitatea comună a celor două maluri ale Atlanticului

Invocând un moment de inflexiune al scenei internaționale, Biden a afirmat: “Parteneriatul dintre Europa și Statele Unite, în opinia mea, este și trebuie să rămână piatra de temelie a tot ceea ce sperăm să realizăm în secolul XXI, la fel cum am făcut în secolul XX”.

Permiteți-mi să șterg orice urme de îndoieli persistente, SUA vor colabora îndeaproape cu partenerii noștri din UE și din capitalele de pe tot continentul, de la Roma la Riga”, a insistat el, în timp ce a salutat și “creșterea investițiilor UE în capabilități militare”, una dintre temele de mari tensiuni între Europa de Vest și fosta administrație condusă de Donald Trump.

Făcând trimitere la faptul că nu va urma decizia lui Trump de a retrage parțial trupele americane din Germania, Biden a spus: “știu că ultimii ani au tensionat și testat relația noastră transatlantică, dar SUA sunt determinate să se angajeze din nou”, a spus el.

În discursul său, Joe Biden s-a referit și la provocările comune pe care Occidentul trebuie să le înfrunte, referindu-se la criza existențială a schimbărilor climatice și mulțumind Europei că și-a asumat rolul de lider în această chestiune, dar și la combaterea pandemiei de COVID-19.

Mai mult, președintele american i-a îndemnat pe aliații europeni să nu piardă din vedere provocările reprezentate de China și de Rusia și a făcut apel la acțiuni la unison.

Biden a spus că Europa și SUA ar trebui să se abordeze China la unison, deși atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Angela Merkel, nu susțin o poziție care să antagonizeze China.

Trebuie să ne pregătim împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China. Concurența cu China va fi dură”, a subliniat liderul de la Casa Albă.

Președintele SUA a spus că va fi necesar să răspundem “abuzurilor economice și a constrângerilor guvernului chinez care stau la baza fundamentelor sistemului economic internațional”.

Biden a cerut, de asemenea, Europei să colaboreze la consolidarea alianțelor cu zona Indo-Pacifică drept mijloc de promovare a democrației.

Liderul de la Casa Albă a comparat provocările reprezentate de China din perspectiva atacurilor la adresa democrației cu atitudinea Rusiei. Astfel, președintele american l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin și Kremlinul că încearcă să furnizeze o imagine că SUA și Occident sunt la fel de corupte ca Rusia.

Putin încearcă să slăbească proiectul european și alianța noastră NATO. El vrea să submineze unitatea transatlantică și hotărârea noastră. Pentru că este mult mai ușor pentru Kremlin să intimideze și să amenințe statele individuale nu este să negocieze cu o comunitate transatlantică puternică și strâns unită“, a spus Biden.

“Gama de provocări pe care SUA și Europa le au un în comun este largă și complexă … ultimii patru ani au fost grei, dar Europa și Statele Unite trebuie să conducă încă o dată cu încredere”, a conchis președintele SUA.

Primele contacte în plan multilateral între Joe Biden și aliații din UE, NATO și G7, vor avea loc după ce administrația sa a cerut țărilor UE să lucreze ca SUA la mai multe dosare internaționale critice, inclusiv relațiile geostrategice și economice cu China, privind cu suspiciune acordul de investiții semnat de Uniunea Europeană cu Beijingul la finele anului trecut, în ultimele zile ale președinției germane la Consiliul UE.

Comisia Europeană a prezentat un plan transatlantic pentru a colabora cu administrația Biden pe probleme care variază de la tehnologie la comerț, după patru ani de legături tensionate sub predecesorul său, Donald Trump.

Noul președinte american a declarat recent că rivalitatea între SUA și China va lua forma unei ”competiții extreme”, anunțând totodată în primul său discurs despre politica externă a SUA că a început reconstruirea mușchiului alianțelor democratice pentru a face față autoritarismului Chinei și Rusiei. Pe cale de consecință, Biden a anunțat că Pentagonul va crea un grup de lucru privind provocarea strategică reprezentată de China și i-a transmis președintelui chinez Xi Jinping, în prima lor convorbire telefonică, că SUA vor apăra interesele sale și ale aliaților, inclusiv în ce privește o zonă indo-pacifică liberă și deschisă.

Desfășurată tradițional în luna februarie a fiecărui an, dar amânată din cauza pandemiei de COVID-19 pentru o dată ulterioară în 2021, Conferința de Securitate de la München a organizat vineri o ediție specială online consacrată oportunității unice a revitalizării relațiilor transatlantice, în care tematica unei noi agende comune Europa – SUA a fost discutată mai întâi de Joe Biden, Emmanuel Macron și Angela Merkel, liderii celor trei mai puteri – SUA, Franța și Germania, iar apoi subiectul a fost abordat într-o sesiune separată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și într-un discurs de încheiere din partea prim-ministrului britanic Boris Johnson, după ce acesta a găzduit prima reuniune G7 cu participarea noului lider de la Casa Albă.

Tema ediției speciale online din acest an este “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, având în vedere alegerea lui Joe Biden la Casa Albă și făgăduința revigorării relației transatlantice și reprezentând o continuare pozitivă a ediției de anul trecut care clama, în premieră, “Westlessness-ul” – dezoccidentalizare a ordinii internaționale.

Deși este considerat unul dintre prietenii acestei Conferințe, prezența lui Joe Biden pe scena virtuală de la München va marca o premieră, fiind pentru prima dată când un președinte în funcție al SUA va participa la acest prestigios eveniment.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

Published

on

© European Union 2021

Uniunea Europeană și Statele Unite au solicitat duminică Rusiei să-i acorde îngrijiri medicale principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, încarcerat în luna ianuarie și a cărui stare de sănătate s-a deteriorat în închisoare.

“UE este profund îngrijorată și solicită autorităților ruse să-i acorde (n.r. – lui Aleksei Navalnîi) acces imediat la profesioniștii medicali în care (Navalnîi) are încredere”, a afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro înainte de reuniunea miniștrilor de externe din țările UE, ce are loc luni, în sistem videoconferință.

Mesajul său a fost întărit și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a declarat “profund îngrijorată” de starea medicală a lui Aleksei Navalnîi.

“El trebuie să primească imediat un tratament medical adecvat. UE continuă să solicită eliberarea sa imediată și necondiționată”, a scris ea, pe Twitter.

În același stil ferm, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a invocat respectul pentru valorile umane, fâcând apel “la autoritățile ruse să îi ofere îngrijire medicală” lui Navalnîi și “să permită ca acesta să fie tratat de un doctor în care are încredere”.

După ce Josep Borrell a subliniat că miniștrii de externe europeni vor aborda acest subiect la reuniunea de luni, miniștrii de externe german și francez, Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian, și-au alăturat vocile cerințelor occidentale ca Aleksei Navalnîi “să aibă acces la medici în care are încredere”, adăugând că “dreptul său la îngrijiri medicale trebuie să-i fie garantat fără întârziere”.

Separat, șeful diplomației franceze a evocat “responsabilitatea majoră” a preşedintelui Vladimir Putin și a lăsat să planeze şi ameninţarea unor noi sancţiuni europene, informează Agerpres.

Peste Ocean, Casa Albă a avertizat că vor exista “consecinţe” pentru Rusia dacă opozantul Aleksei Navalnîi, a cărui stare de sănătate s-a deteriorat, va muri.

“În ceea ce priveşte măsurile specifice pe care le vom lua, studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune, şi nu le voi dezvălui public în acest stadiu dar am indicat că vor exista consecinţe dacă dl Navalnîi moare”, a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe canalul CNN.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este “total nedreaptă”, în cadrul unor scurte declaraţii de presă.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Medici apropiaţi de opozant au cerut sâmbătă să li se permită să-l vadă imediat, temându-se că acesta ar putea suferi oricând un atac cardiac letal.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

Published

on

© Vatican News

Papa Francisc şi-a exprimat duminică îngrijorarea în legătură cu “intensificarea activităţilor militare” în Ucraina, relatează AFP.

Rusia este acuzată că a trimis zeci de mii de soldaţi în apropiere de frontiera sa cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar confruntările, care aproape se opriseră de la un armistiţiu convenit în vara lui 2020, au fost reluate recent.

“Urmăresc cu o îngrijorare profundă evenimentele care se desfăşoară în câteva regiuni din estul Ucrainei, unde în ultimele luni s-au înmulţit încălcările armistiţiului”, a declarat Papa Francisc în tradiţionala sa rugăciune duminicală publică din Piaţa San Pietro, informează Agerpres.

“Sper cu tărie că putem evita o amplificare a tensiunii şi că pot fi făcute în schimb gesturi pentru promovarea încrederii reciproce şi pentru favorizarea reconcilierii şi a păcii, atât de necesare şi dezirabile”, a afirmat el.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.

De la Washington, preşedintele american Joe Biden a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare dure împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi pe fondul atacului cibernetic SolarWinds, reluând în acelaşi timp propunerea făcută omologului rus, marți, într-o convorbire telefonică de a se întâlni “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Liderii europeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca: De la președintele și cancelarul Germaniei la prim-miniștrii Marii Britanii, Franței și Italiei

Published

on

© No. 10/ Flickr

Cei mai importanți lideri germani – președintele țării, cancelarul și vice-cancelarul – și prim-miniștrii Marii Britanii, Franței sau Italiei se numără printre liderii europeni care au ales să se vaccineze cu serul Vaxzevria produs de compania britanico-suedeză AstraZeneca, remarcă, într-o postare pe Facebook, platforma RO Vaccinare coordonată de Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

În ciuda succesului său din Marea Britanie, temerile legate de anumite efecte secundare foarte rare precum formarea cheagurilor de sânge în urma imunizării cu vaccinul produs de AstraZeneca au determinat apariția unor controverse care au ca efect reticența cetățenilor în a opta pentru administrarea acestui ser.

“Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și vicecancelarul Olaf Scholz s-au vaccinat vineri cu Vaxzevria, vaccinul produs de compania AstraZeneca. Preşedintelui Frank-Walter Steinmeier i-a fost administrat același tip de vaccin la începutul lunii aprilie. De asemenea, premierul francez, Jean Castex, ministrul sănătății francez, Olivier Veran, premierul britanic, Boris Johnson, și premierul italian, Mario Draghi, au ales același vaccin. Vaccinul este cheia pentru depășirea pandemiei! Reamintim că începând de din 16 aprilie, puteți opta pentru vaccinare fără programare cu Vaxzevria (AstraZeneca)”, se arată în postarea CNCAV.

 

De altfel, o nouă tranșă de 139.200 doze de vaccin Vaxzevria au ajuns duminică în România. Până în prezent, țara noastră a recepționat 1.378.000  doze de vaccin produse de compania farmaceutică AstraZeneca, iar începând cu data de 15 februarie, 449.611 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației. De asemenea, peste 200.000 de doze din acest vaccin au fost donate de România Republicii Moldova.

Administrarea vaccinului produs de AstraZeneca a fost suspendată temporar în luna martie în mai multe state europene în urma unor cazuri de tromboză apărute la unele persoane vaccinate, dar 

Agenția Europeană pentru Medicamente a constatat în două analize și evaluări succesive că formarea cheagurilor de sânge în urma administrării vaccinului AstraZeneca trebuie prezentată ca efect advers secundar ”foarte rar”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș5 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA5 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

CONSILIUL UE7 hours ago

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE: România este preocupată pentru desfășurarea de trupe militare ale Rusiei în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Papa Francisc, îngrijorat de intensificarea activităților militare din Ucraina: “Sper că putem evita o amplificare a tensiunii”

S&D9 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European au lansat platforma #Progressives4Europe pentru participarea cetățenilor la Conferința privind viitorul Europei

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Liderii europeni care s-au vaccinat cu AstraZeneca: De la președintele și cancelarul Germaniei la prim-miniștrii Marii Britanii, Franței și Italiei

MAREA BRITANIE11 hours ago

Regatul Unit trimite două nave de luptă în Marea Neagră și are pregătite avioane de luptă F-35 pe fondul mișcărilor masive de trupe ale Rusiei

CHINA13 hours ago

Declarație comună SUA-China la Shanghai: Cei doi concurenți sistemici se angajează să coopereze în dosarul crucial al schimbărilor climatice

NATO14 hours ago

Ministrul german al apărării: Rusia generează o “amenințare imediată” pentru securitatea Europei. Moscova se definește drept un ”contrapunct iliberal și antidemocratic faţă de Occident”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Emmanuel Macron pledează pentru “linii roșii clare cu Rusia” din partea Occidentului: După un comportament inacceptabil, trebuie să sancţionăm

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending