Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va candida pentru a deveni următorul secretar general al NATO, a informat vineri ziarul The Sun, citând o sursă diplomatică, informează Reuters.

Mai multe state membre ale Alianţei Nord-Atlantice au sugerat că von der Leyen va prelua conducerea în octombrie, conform sursei citate, însă media citată nu precizează contextul în care fostul ministru german al apărării ar candida, aceasta având un mandat de președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024. Mai mult, o înlocuire a Ursulei von der Leyen de la șefia Comisiei Europene ar presupune schimbarea întregii Comisii Europene, fapt care ar complica și mai mult agenda internă internă a Uniunii Europene cu un an înainte de alegerile europene, care vor avea loc în primăvara lui 2024.

Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, îşi încheie mandatul la data de 30 septembrie, iar oficialii Alianței au anunțat deja că Stoltenberg nu intenționează să obțină o nouă prelungire a mandatului de secretar general.

Mandatul actualului secretar general a fost prelungit de trei ori, Stoltenberg fiind în funcție de aproape nouă ani și fiind deja al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983).

O decizie privind noul secretar general al NATO ar urma să fie luată la summitul de la Vilnius din 12-13 iulie 2023, după ce mandatul lui Jens Stoltenberg, scadent în 2022, a fost prelungit cu încă un an pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. Între timp, Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul secretarului general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, care va continua în poziția de numărul 2 la NATO până la jumătatea lunii octombrie a anului 2024.

The Sun, citând surse din Marea Britanie, a mai spus că Londra se va opune candidaturii lui von der Leyen, care a ocupat anterior funcţia de ministru al apărării, invocând rezultatele slabe la conducerea forţele armate ale Germaniei.

Ziarul german Welt am Sonntag a informat că prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, şi secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, se numără printre candidaţii la conducerea NATO.

De asemenea, și fostul premier britanic Boris Johnson a precizat că aspiră să devină noul secretar general al NATO.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Pe măsură ce cursa se întețește, există trei dileme privind viitorul secretarul general al NATO, două determinate de câte o premieră și o alta de continuitate.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie, iar în contextul noii importanțe sporite a flancului estic și a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, există o altă presiune ca de această dată să fie desemnat un secretar general din Europa de Est după ce românul Mircea Geoană a devenit în 2019 primul secretar general adjunct al NATO din această regiune.

Totodată, nu este exclus ca Jens Stoltenberg să fie rugat să rămână încă un an, context în care numirea unui nou secretar general ar putea fi decisă la summitul aniversar de 75 de ani al Alianței, care va avea loc în SUA, sub auspiciile lui Joe Biden.

Rugat în luna februarie, pe scena Conferinței de Securitate de la München, să spună ce sfaturi îi va lăsa succesorului său într-o scrisoare, Jens Stoltenberg a spus: “Să țină Europa și America de Nord unite! Eu nu cred în Europa singură, nu cred în America de Nord singură, cred în Europa și America de Nord împreună!“.

Din 1949 și până în prezent, toți secretarii generali ai NATO au provenit din Europa, fiind o cutumă ca liderul politic al Alianței să fie un european, iar cel militar – comandantul suprem al forțelor aliate – să fie un american.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat vineri, la invitația omologului ucrainean Volodimir Zelenski, alături de alți șefi de state și de guverne la evenimentele care au comemorat victimele masacrului de acum nu an de la Bucea, iar șefa statului moldovean a avut ulterior, la Kiev, consultări politice bilaterale cu Zelenski.

“Am revenit în acest loc pentru a onora victimele nevinovate – bărbați, femei, părinți și copii – sute de oameni uciși, mulți alții violați și torturați cu o cruzime de neimaginat. Nimeni nu credea că ororile despre care am citit în manualele de istorie pot avea loc și acum, pe continentul nostru, chiar în țara vecină. Aceste crime împotriva umanității trebuie oprite și pedepsite!”, a spus Maia Sandu, potrivit președinției de la Chișinău.

Liderul de la Chișinău a subliniat că Republica Moldova va rămâne alături de Ucraina și poporul său:

“Noi am fost alături de poporul ucrainean din primele clipe ale războiului – și la fel vom rămâne, până când fiecare ucrainean se va putea întoarce acasă, în siguranță. Pe măsură ce acest război brutal continuă, rămânem fermi în condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Împreună cu statele democratice, alegem să rămânem de partea lumii libere. Credem în victoria Ucrainei în lupta ei pentru existență ca națiune, cu restabilirea integrității sale teritoriale. Și cerem Dreptate – fără Dreptate, nu putem avea Pace! Слава Україні!”, a conchis ea.

Ulterior, la Palatul Prezidențial din Kiev, Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski.

© presedinte.md

În discuții, șefa statului moldovean și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean, dar și admirația pentru curajul cu care își apără patria de agresiunea brutală a Rusei. 

“Am discutat cu Președintele Ucrainei o serie de subiecte de pe agenda bilaterală, inclusiv colaborarea noastră pe proiecte de modernizare și extindere a infrastructurii, și de consolidare a securității energetice. Am convenit, de asemenea, să ne coordonăm mai bine eforturile în procesul de obținere a inițierii negocierilor de aderare”, a spus șefa statului. 

Totodată, președinta Maia Sandu l-a asigurat pe omologul ei că Republica Moldova va fi în continuare alături de Ucraina și de oamenii ei curajoși care luptă pentru libertatea lor și pentru pacea noastră. 

Premierul spaniol Pedro Sanchez l-a încurajat vineri pe președintele chinez Xi Jinping să efectueze o vizită în Ucraina, să discute cu liderii ucraineni, în special cu președintele Zelenski, și să afle la fața locului despre formula de pace a Kievului pentru a contribui la încetarea invaziei rusești.

Sanchez a declarat într-o conferință de presă la Beijing că l-a informat pe Xi, care a vizitat Moscova pe 20-21 martie, că Spania susține propunerile făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Printre acestea se numără cererea de a readuce teritoriul Ucrainei la status quo-ul de dinaintea anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

“Cred că este un plan care pune bazele unei păci durabile în Ucraina și care este perfect aliniat cu Carta Națiunilor Unite și cu principiile sale, care au fost încălcate de Putin prin invazia sa”, a declarat el, citat de Reuters.

“I-am transmis îngrijorarea noastră cu privire la invazia ilegală a Ucrainei”, a spus Sanchez, adăugând că l-a încurajat pe Xi să meargă în Ucraina să discute cu președintele Zelenski pentru a cunoaște la fața locului planul de pace al Kievului.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Joi, Sanchez a lăudat două aspecte ale documentului de poziție al Chinei – “respingerea completă și categorică nu doar a utilizării, ci chiar a amenințării cu utilizarea armelor nucleare” și respectul pentru integritatea teritorială.

Sanchez a refuzat să precizeze ce a spus Xi pe această temă.

Vizita premierului spaniol la Beijing a avut după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut joi un discurs la Bruxelles despre viitorul relațiilor UE – China, precizând că dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China” și relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin în Ucraina.

De asemenea, prezența lui Sanchez în China va fi urmată săptămâna viitoare de o vizită a președintelui francez Emmanuel Macron, care va fi însoțit într-o parte a vizitei de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a arăta o poziție europeană unită.