Connect with us

GENERAL

Johannes Hahn, Comisarul pentru dezvoltare regionala: Pentru a avea absorbtia propusa, Romania ar trebui sa cheltuiasca 30 de milioane de euro pe saptamana in 2012

Published

on

Pentru perioada 2014-2020, Romania ar trebui sa primeasca aceeasi suma, adica aproximativ 19,6 miliarde de euro, din fondurile structurale, ca si in perioada bugetara anterioara, pentru a-si putea finaliza proiectele si a reduce decalajul de dezvoltare cu tarile UE, a spus la Bucuresti comisarul european pentru dezvoltare regionala, Johannes Hahn, potrivit HotNews.ro.

La randul sau, premierul Mihai Razvan Ungureanu a aratat hotararea guvernului de la Bucuresti de a evita sistari de plati si/sau dezangajari de fonduri si a anuntat o suplimentare de personal la ANRMAP pentru o procesare mai rapida a documentatiilor privind achizitiile publice.

Premierul roman a spus ca marea provocare a guvernului este absorbtia a 3,5 miliarde de euro in acest an, pentru ca Romania este interesata de cresterea absorbtiei fondurilor europene. “Stim foarte bine ca sunt bani ieftini daca ii avem si foarte scumpi daca ii pierdem”, a spus premierul, in urma intalnirii cu oficialul european.

Ungureanu i-a multumit comisarului Hahn pentru ajutorul acordat in reluarea procesului de decontare de catre Comisia Europeana, la finele anului trecut, si a aratat ca la Bucuresti “exista vointa politica, determinarea si dorinta de a continua masurile convenite la sfarsitul anului 2011”, adica a celor din planul de actiune privind absorbtia fondurilor europene.

La randul sau, comisarul european Johannes Hahn, crede ca  – pentru a-si continua proiectele si a reduce decalajul de dezvoltare fata de celelalte tari ale UE – Romania are nevoie pentru urmatorul ciclu bugetar de aceeasi suma de bani de care a beneficiat in perioada 2013-2020.

Numai ca obtinerea acestor bani depinde de rata de absorbtie, in conditiile in care negocierile pe bugetul UE vor fi dure, iar in ceea ce priveste bugetul politicii de coeziune si mai dure. Se stie ca marii contributori la bugetul Uniunii si, in general vechile state membre, isi doresc o reducere a fondurilor pentru politica de coeziune. Un stat membru trebuie sa aiba o rata de absorbtie cat mai buna, pentru ca altfel se considera ca nu are nevoie de acei bani alocati, iar in urmatorul cadru bugetar suma poate fi redusa. In conditiile unei concurente acerbe chiar si intre statele noi UE, mari beneficiari ai fondurilor europene, pozitia Romaniei nu este tocmai solida in negocieri cu o rata de absorbtie atat de mica.

Comisarul european crede ca acest an este foarte important pentru implementarea unor masuri si proiecte, au existat progrese semnificative in privinta unor programe operationale, insa in privinta altora sunt mari intarzieri.

Cel mai pesimist scenariu ar fi acela potrivit caruia Romania ar deveni contributor net la bugetul UE. Trebuie sa facem totul pentru a evita asta, sunt multe proiecte pe teava si trebuie evaluat care dintre ele pot fi realmente implementate in aceasta perioada bugetara. Anul 2012 este in mod cert anul implementarii”, a spus comisarul Hahn.

El sustine ca Romania trebuie sa demonstreze celorlalte state membre ca poate utiliza banii alocati. “Noi ne-am prezentat deja propunerea pentru perioada financiara urmatoare si asta ar insemna, in functie de bugetul total aprobat de Consiliu, ca Romania ar trebui sa primeasca cel putin aceeasi suma de bani, ca sa-si continue toate proiectele incepute si ca sa imbunatateasca nivelul de trai al cetatenilor ei”, a spus Johannes Hahn.

Numai in acest an Comisia ar trebui sa deconteze Romaniei peste 30 de milioane de euro pe saptamana pentru a absorbi banii necesari.

Pentru o absorbtie sporita a fondurilor, Hahn crede ca e nevoie de simplificare, dar si de o responsabilitate administrativa. “In final, ai nevoie de o persoana care sa isi asume responsabilitatea, care poate primi aplauze, dar care risca depotriva sa isi piarda locul de munca, dar avem nevoie de acest leadership la toate nivelurile pentru a avea succes”, a spus comisarul.

Premierul Ungureanu a anuntat, in acest context, o suplimentare a personalului de la Agentia Nationala pentru reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), care verifica documentatia pentru achizitii inainte de publicarea anunturilor in SEAP.

Mai multe informații aici.

Sursa articol: HotNews.ro
Sursa foto: whatseuropinion.eu

Bugetul UE

Cotizațiile anuale de 130 de miliarde de euro ale statelor membre UE le aduc beneficii de peste 923 de milliarde de euro. Germania și Franța, marii câștigători ai Pieței Unice. România va beneficia de peste 116 miliarde euro în perioada 2021-2027

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Bruxelles

Nu există stat membru pierzător în Uniunea Europeană. Deși statele care contribuie mai mult la bugetul UE, așa numitele state contributoare sunt așezate în opoziție cu beneficiarii neți, în special când se negociază bugetul multianual al UE, cum este și cazul acum, realitatea arată că toate cele 27 de state membre beneficiază din plin de Piața Unică. Comisia Europeană a realizat un studiu potrivit căruia pentru cele 130 de miliarde de euro care ar trebui să fie vărsate de statele membre anual la bugetul UE, acestea vor beneficia de peste 923 miliarde euro. Distribuite neuniform, după cum puteți vedea în tabelul anexat, aceste beneficii generează, fără excepție, plusuri importante în economiile celor 27 de țări.

România – cotizații anuale de 2,41 miliarde euro și beneficii de 16,59 miliarde

România, spre exemplu, pentru 2,41 de miliarde de euro – contribuție anuală la bugetul UE, adică 0,90 din venitul national brut, va câștiga, anual, în perioada 2021 – 2027, 16,59 de miliarde euro, potrivit estimărilor Comisiei. Adică, pentru următorul cadru financiar multianual, va contribui cu 16,87 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice îi vor aduce 116,13 miliarde euro.

Austria, care se open vehement oricărei creșteri de contribuție pentru următorul cadru financiar, potrivit estimărilor Comisiei va plăti anual o contribuție de 3,84 miliarde euro, adică 0,91 la sută din venitul național brut, dar va câștiga ca urmare a prezewnței pe Piața Unică Europeană 35,61 miliarde euro, ceea ce înseamnă 7,86 la sută din venitul său național brut. rezultă un câștig de peste 30 de miliarde euro anual.

Marii contributori, marii câștigători

Germania, cel mai important contributor la bugetul UE și motorul economic al Uniunii, este și principalul câștigător de pe Piața Unică. Cele peste 32 de miliarde de euro pe care le va vărsa la bugetul UE în formula avansată de Comisie reprezintă 0,88 la sută din venitul său național brut, dar Piața Unică îi va permite un câștig anual de 208 miliarde euro, adică 5,22 la sută din uriașul său venit național brut.

Franța, al doilea mare contributor după plecarea Marii Britanii, ar urma să contribuie cu 0,91 la sută din venit, adică 22,454 miliarde euro, reușind, însă, să obțină beneficii de 124 miliarde euro de pe Piața Unică.

Lista marilor contributori, dar și câștigători, continuă cu Italia – contribuție anuală de 15,27 miliarde euro și beneficii de 81, 63 miliarde euro. Spania contribuie cu 11,95 miliarde euro și beneficiază de 64,50 miliarde anual.

Polonia beneficiază și ea din plin de apartenența la UE. Contribuie anual cu 5,68 miliarde euro și câștigă peste 45 miliarde de euro, potrivit evaluărilor Comisiei. Ungaria vocalului euro-critic Viktor Orban va cotiza cu 1,56 de miliarde de euro la bugetul UE și în schimb câștigă pe Piața Unică peste 17 miliarde de euro anual, mai mult decât România, spre exemplu, care are o contribuție mai mare.

Chiar și țările mici ies în câștig. Cipru contribuie cu 200 de milioane de euro anual șio câștigă 1.34 miliarde. Croația varsă la bugetul european 530 de milioane euro și are beneficii anuale estimate de 3,5 miliarde euro. Finlanda, care a tăiat din procentele avansate de Comisia Juncker și a dus contribuția la 1 la sută din PIB, în perioada în care a deținut Președinția Consiliului UE, ar urma să plătească o contribuție anuală de 2,22 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice ar urma să-i aducă 13,2 miliarde euro.

Puteți consulta lista completă întocmită de Comisia Europeană în tabelul anexat.

În această săptămână, Președintele Klaus Iohannis se va duce la Bruxelles, pentru a discuta despre foindurile europene cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, însărcinat de liderii europeni să poarte negocieri pe viitorul buget UE. Peste câteva săptămâni, șefii de stat și de guvern se vor revedea, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu dedicat bugetului UE.

N.R. – contribuțiile și veniturile au în vedere prețurile din 2018.

Continue Reading

GENERAL

Camera Lorzilor a adoptat un amendament prin care se menține, după Brexit, dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiaţii minori neînsoţiţi

Published

on

© UK House of Lords/ Facebook

Camera Lorzilor a Parlamentului britanic a adus marți noi amendamente la proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, entitatea legislativă a adoptat cu 300 de voturi pentru și 220 împotrivă un amendament propus de laburistul Alf Dubs, potrivit căruia s-ar menține după Brexit dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiații minori, existent în Uniunea Europeană.

Acesta a fost omis din actualul proiect de lege, precum și obligația guvernului de a informa Parlamentului cu privire la orice tratative cu Uniunea Europeană pe acest subiect.

Un alt amendament adoptat la un scor strâns, de doar 4 voturi, ce a primit 239 de voturi pentru și 235 de voturi împotrivă, este acela prin care garantează Scoției și Țării Galilor posibilitatea de a-și susține punctele de vedere la negocierile cu Uniunea Europeană, după Brexit.

Convenția Sewel, denumită după lordul John Buttifant Sewel, se aplică atunci când Parlamentul britanic dorește să legifereze cu privire la aspecte ce țin de competența autorităților descentralizate (Adunarea Națională aȚării Galilor, Parlamentul scoțian și Adunarea Națională a Irlandei de Nord).

Potrivit prevederilor convenției, Parlamentul britanic va avea nevoie ca instituția descentralizată să își dea consimțământul.

Aceste noi modificări aduse proiectului de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană vin după ce Camera Lorzilor a adoptat luni un amendament prin care drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit vor fi protejate după Brexit.

Astfel, cetățenii UE eligibili ar urma să primească un document fizic care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.

Proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să ajungă miercuri, după aceaste decizii, în Camera Comunelor, unde, cel mai probabil, amendamentele vor fi respinse, având în vedere că entitatea legislativă este dominată de conservatori, care dețin 365 de mandate.

Rămâne de văzut dacă lorzii, denumiți și ”gardieni constituționali”, vor fi insista asupra deciziilor în cadrul unui proces care se numește ping-pong.

Proiectul de lege poate face traseul între cele două camere ale Parlamentului până când acestea se pun de acord asupra formei finale. Odată ce ambele camere ajung la un consens, acesta este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator, condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

Continue Reading

GENERAL

UE, reprezentată la cel mai înalt nivel la Conferința privind Libia, de la Berlin, ca dovadă a interesului european prioritar pentru găsirea unei soluții politice la războiul civil libian

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant / vicepreședinte Josep Borrell vor participa la Conferința de la Berlin privind situația din Libia, informează un comunicat

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Potrivit comunicatului, Conferința de la Berlin este o oportunitate de a merge mai departe cu acest proces, iar UE este gata să mobilizeze instrumentele și resursele necesare pentru a garanta implementarea completă a rezultatelor Conferinței. De asemenea, reprezentarea la cel mai înalt nivel a UE este o mărturie a faptului că Libia este o prioritate pentru instituțiile europene, Uniunea fiind hotărâtă să joace un rol puternic și activ la toate nivelurile pentru a contribui la atingerea și menținerea unui acord de încetare a focului și a deschide calea către o soluție politică la un conflict continuu.

În acest context, Comisia Europeană transmite că „UE continuă să fie cel mai puternic susținător al activității reprezentantului special al ONU Ghassan Salamé și al misiunii de sprijinire a ONU în Libia (UNSMIL), precum și a procesului de la Berlin ca fiind singura cale către o Libie pașnică, stabilă și sigură”. 

Amintim că joi, Președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au discutat telefonic despre importanța încetării ostilităților, ambii dorind ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și să relanseze procesul politic.

Evenimentul va avea loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

Pe lângă participarea confirmată a UE și a Federației Ruse, prin intermediul președintelui Vladimir Putin și a ministrului de externe Serghei Lavrov, SUA vor fi reprezentate de Secretarul de Stat Mike Pompeo. 

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending