Connect with us

U.E.

John Kerr, diplomatul britanic care a contribuit la redactarea articolului 50 privind retragerea din UE: A fost conceput pentru un stat dictatorial, nu am crezut niciodată că îl vom folosi noi

Published

on

Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona a fost creat inițial pentru regimurile dictatoriale și este surprinzător că Marea Britanie este statul care a apelat la acesta, a declarat fostul ambasador britanic la UE (1990-1995), John Kerr, unul dintre cei care au conceput articolul ce permite unui stat membru al UE să se retragă.

Într-un interviu acordat CNN, John Kerr a explicat că articolul 50 a fost conceput pentru a  înlătura statele dictatoriale din Uniunea Europeană și a explicat o situație ipotetică pentru utilizarea acestuia.

Întrebat dacă se aștepta ca un stat să apele la articolul 50, acesta a răspuns: ”da, dar nu am crezut că vom fi noi (n.r. britanicii)”.

”Am avut în vedere o situație în care apărea o dictatură în interiorul UE, poate în Europa Centrală sau Europa de Est și UE spunea că acestea nu mai respectă valorile Uniunii Europene așa că vă vom anula drepturile de vot, ceea ce putem, iar statul respectiv ar fi ieșit din UE”, a declarat John Kerr, adăugând că nu s-a gândit că britanicii vor fi cei care doresc să părăsească blocul comunitar.


Citiți și Autorul articolului 50 privind retragerea din UE:  L-am creat ca pe un extinctor pe care nu ar trebui să îl folosești niciodată, dar un incendiu a izbucnit

Clauza de retragere voluntară din UE, cuprinsă atât în Tratatul privind instituirea unei constituții europene din 2005 (neimplementat), cât și în Tratatul de Funcționare al UE (cel de la Lisabona) din 2009, a fost concepută de mai mulți foști oficiali europeni. Giuliano Amato, fost premier italian și unul dintre autorii articolului 50 conform Reuters, a declarat imediat după referendumul din 23 iunie că această clauză a fost creată ca ”un extinctor pe care nu ar trebui să îl folosești niciodată”.

”Eu am scris Articolul 50, deci îl cunosc bine. Intenţia mea a fost să fie o supapă clasică de siguranță, care să existe, dar să nu fie folosită niciodată. Este ca şi cum ai avea un extinctor pe care nu ar trebui să îl foloseşti niciodată. În schimb, a izbucnit un incendiu“, a explicat fostul premier italian vara trecută.

Conform Tratatului de la Lisabona, articolul 50 cuprinde următoarele prevederi:

1. Orice stat membru al Uniunii Europene poate decide să se retragă din Uniune în conformitate cu propriile reglementări constituţionale. 

2. Un stat membru care decide să se retragă îşi notifică intenţia Consiliului European. Având în vedere orientările furnizate de Consiliul European, Uniunea negociază şi încheie un acord cu acest stat, care stabileşte modalităţile retragerii sale, ţinând cont de cadrul relaţiilor sale viitoare cu Uniunea. Acest acord se ngociază în conformitate cu Articolul 218(3) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. Acesta se încheie în numele Uniunii de către Consiliu, statuând cu majoritate calificată, după obţinerea aprobării Parlamentului European.

3. Tratatele încetează să se aplice statului în cauză de la data intrării în vigoare a acordului de retragere sau, în caz contrar, după doi ani de la notificarea prevăzută la paragraful 2, mai puţin în cazul în care Consiliul European, în acord cu statul membru în cauză, decid în unanimitate să prelungească această perioadă.

4. În sensul paragrafelor 2 şi 3, membrul Consiliului European sau al Consiliului care reprezintă statul membru care se retrage nu participă la dezbaterile Consiliului European sau Consilului şi nici la deciziile care îl privesc.
Majoritatea calificată se defineşte în conformitate cu Articolul 238(3)(b) al Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene.

5. Dacă un stat care s-a retras din Uniune cere să adere din nou, cererea sa este supusă procedurii prevăzute de Articolul 49.

.

.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE va începe în curând negocierile cu Parlamentul privind programul InvestEU, cel mai amplu cadru financiar de investiții de până acum, pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă

Published

on

UE își consolidează oferta financiară menită să sprijine investițiile și crearea de locuri de muncă în Uniune într-un mod mai eficace, anunță Consiliul într-un comunicat. 

Reprezentanții permanenți ai statelor membre la UE au aprobat poziția Consiliului cu privire la o propunere a Comisiei de a reuni într-un singur program cele 14 instrumente financiare diferite disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor în UE. Acest acord nu include aspectele bugetare și nici pe cele orizontale, acestea fiind discutate în prezent în cadrul negocierilor privind următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027. Pentru Președinția română, poziția convenită astăzi va constitui baza pentru negocierile sale cu Parlamentul European, prevăzute să înceapă cât mai curând posibil. Consiliul își continuă eforturile constructive pentru amplasarea secretariatului Comitetului pentru investiții.

,,Europa are nevoie de mai multe investiții în sprijinul creșterii economice și al creării de locuri de muncă. Programul InvestEU va juca un rol semnificativ prin contribuția sa la finanțarea proiectelor de infrastructură ambițioase și de anvergură. Trebuie să ne asigurăm că un număr cât mai mare posibil de sectoare și de regiuni din Europa pot beneficia de acest program.”, a spus Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României

Obiectivul InvestEU este de a încuraja participarea investitorilor publici și privați la operațiuni de finanțare și de investiții prin acordarea de garanții de la bugetul UE, pentru abordarea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții suboptime. Potrivit poziției Consiliului, această garanție a UE este împărțită pentru a acoperi următoarele cinci componente de politică:

  • infrastructura durabilă;
  • cercetarea, inovarea și digitalizarea;
  • IMM-urile;
  • investițiile și competențele sociale.

Programul InvestEU se bazează pe succesul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care a fost lansat în iulie 2015 cu scopul de a stimula investițiile și a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă în UE, într-un moment în care Europa era încă în proces de redresare în urma crizei financiare și economice.

Principalul partener va fi Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), care a implementat și a gestionat FEIS. În plus, băncile naționale de promovare și instituțiile financiare internaționale care își desfășoară activitatea în Europa vor avea acces direct la garanția UE.

Textul Consiliului prevede, de asemenea, posibilitatea statelor membre de a canaliza o parte din fondurile alocate politicii de coeziune către Fondul InvestEU, fonduri care se adaugă astfel la provizionarea garanției UE.

În ceea ce privește mecanismele de guvernanță, Consiliul a convenit asupra unei structuri diferite pentru programul InvestEU comparativ cu FEIS. Deși reflectă în continuare rolul central și expertiza BEI, aceasta ține seama și de faptul că noul program va funcționa ca ghișeu unic pentru toate instrumentele existente și că, în afară de BEI, și alți parteneri de implementare vor avea posibilitatea de a accesa direct garanția UE.

Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la InvestEU la 16 ianuarie 2019. Pe baza acestui mandat de negociere parțial, Președinția română a Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European cât mai curând posibil.

Continue Reading

U.E.

Dan Nica, liderul delegației PSD din PE, acuză Comisiile de specialitate LIBE și CONT, care au ultimul cuvânt în procedura de selecție a Procurorului-Șef European, de nerespectarea dreptului legitim de vot pe care îl au toți eurodeputații

Published

on

Şeful delegaţiei române în grupul europarlamentar al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), Dan Nica (PSD), le-a cerut joi, prin e-mail, tuturor membrilor Parlamentului European să-şi exercite votul, în sesiune plenară, pentru selectarea viitorului procuror-şef european, funcţie la care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, au declarat joi, pentru Agerpres, europarlamentarii Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) şi Cătălin Ivan (independent).

În mesajul transmis, Nica invocă Regulamentul Consiliului UE de implementare a cooperării consolidate cu privire la înfiinţarea Procurorului Public European (EPPO) şi arată că procedura adoptată de coordonatorii Comisiei pentru Libertăţi civile, afaceri interne şi justiţie (LIBE) şi Comisiei de control bugetar (CONT) ale PE nu respectă dreptul natural şi legitim de a vota cu care au fost împuterniciţi membrii Parlamentului European odată ce au fost aleşi în mod direct de către cetăţenii europeni.

,,Coordonatorii nu pot exercita nici legitimitatea democratică validă, nici puterile instituţionale depline de luare a deciziilor fără ratificarea ulterioară a deciziilor lor de către comisia căreia îi aparţin. (…) Nu în ultimul rând, în toate procedurile de numire în care a fost implicat Parlamentul European până acum, conform Regulamentului de procedură aflat în vigoare (desemnarea judecătorilor şi avocaţilor generali la Curtea de Justiţie a UE, a membrilor Curţii de Conturi, a membrilor boardului executiv al Băncii Centrale Europene sau a organismelor de guvernanţă economice), a fost prevăzut fie un vot în comisia de resort, fie unul în plen. (…) ‘Ca unul dintre primele state membre care au subscris la Oficiul procurorului public european, am dori să vedem că principiile democratice pe care le susţine instituţia EPPO sunt apărate şi reprezentate şi prin procedura democratică transparentă şi corectă de numire şi examinare parlamentară a viitoarei sale conduceri. De aceea, le cerem tuturor membrilor actuali aleşi din PE să-şi exercite votul, în plen, cu privire la selectarea primului procuror al EPPO din UE”, a scris eurodeputatul social-democrat în e-mailul adresat membrilor Parlamentului European, citat de Agerpres.

Vicepreşedintele grupului Partidului Popular European (PPE) din PE Marian-Jean Marinescu şi eurodeputatul Cătălin Ivan au confirmat pentru AGERPRES că au primit e-mailul de la Dan Nica.

Marian-Jean Marinescu este de părere că ar fi dificilă organizarea unui vot în comisiile LIBE şi CONT sau în plenul PE, în condiţiile în care Parchetul European (EPPO) este o iniţiativă la care participă 22 de state membre prin procedura cooperării consolidate. Excluderea membrilor PE care provin din celelalte 6 state membre care nu vor delega procurori la EPPO ar fi greu de justificat: ,,Ce faci cu eurodeputaţii din statele membre care nu participă la iniţiativă, îi dai afară de la vot?”, a adăugat acesta.

Laura Codruţa Kovesi urmează să fie audiată pe 26 februarie într-o şedinţă comună a LIBE şi CONT. Şeful EPPO trebuie să fie desemnat, de comun acord, de către Parlamentul European şi Consiliul UE. 

Fosta șefă a DNA s-a clasat prima pe lista scurtă de trei candidați după evaluarea făcută de un comitet de specialitate independent celor 24 de dosare de candidatură inițiale. Cu toate acestea, în urma votului de ieri, din cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți la UE (COREPER), Laura Codruta Kovesi a fost devansată de candidatul francez, Jean-Francois Bohnert. Aceasta a obținut un scor de 50 de puncte, în timp ce Kovesi a obținut doar 29 de puncte, la egalitate cu candidatul german, Andres Ritter. 

Votul statelor membre participante la structura EPPO, în Consiliul UE, era programat pentru 27 februarie, dar Serviciul juridic al Consiliului Uniunii Europene a decis luni ca votul privind alegerea procurorului -șef al Parchetului European să fie organizat pe 20 februarie, devansând programul cu o săptămână. 

În orice caz, cursa pentru ocuparea funcției supreme în Parchetul European nu s-a încheiat, audierile din cadrul Comisiilor LIBE și CONT ale Parlamentului European, de săptămâna viitoare, fiind hotărâtoare. 

Pentru mai multe informații privind procedura de numire a Procurorului-Șef European, citiți scrisoarea Președintelui PE, Antonio Tajani, obținută în exclusivitate de CaleaEuropeană.ro, prin intermediul unor surse europene. 

Continue Reading

U.E.

Laura Codruta Kovesi va avea la dispoziție doar 75 de minute pentru a-și prezenta viziunea privind ocuparea funcției de Procuror-Șef European și pentru a răspunde întrebărilor comisiilor de audiere din Parlamentul European

Published

on

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a trimis astăzi o scrisoare către președinții Comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului și anume, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv Comisia pentru Control Bugetar (CONT), în care face recomandări punctuale cu privire la organizarea audierilor pentru cei trei candidați la funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), care vor avea loc săptămâna viitoare, pe 26 februarie, potrivit informațiilor transmise de surse din PE către CaleaEuropeană.ro

Potrivit informațiilor esențiale cuprinse în scrisoare, audierea fiecărui candidat va avea o durată de 75 minute și va fi structurată astfel:

  • Cuvântul de deschidere al Președintelui LIBE, dl. Claude Moraes
  • Cuvântul de deschidere al Președintelui CONT, dna. Ingeborg Gräßle
  • Poziția candidatului (7 minute)
  • Sesiune Q&A (63 minute): dintre care două treimi alocate Comisiei LIBE (care poate adresa doar 14 întrebări), iar o treime alocată Comisiei CONT (care poate adresa doar 7 întrebări); fiecare întrebare va avea o durată de 1 minut, iar fiecare răspuns va trebui dat în maxim 2 minute membrilor celor două comisii ale PE. 

În ceea ce privește împărțirea timpului pentru întrebări în funcție de grupurile politice din PE, scrisoarea precizează că eurodeputații din cadrul acestora pot lua cuvântul în cele două intervale alocate Comisiilor:

  • cele 14 întrebări dedicate eurodeputaților din Comisiile LIBE  și CONT sunt împărțite astfel: 3 PPE, 3 S&D, 2 ECR, 1 ALDE, 1 Verzii/Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA), Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), 1 Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) 1 Europa Națiunilor și Libertății (ENF) și 1 membrii neafiliați ai PE.

Mai jos puteți urmări conținutul scrisorii președintelui PE, Antonio Tajani, către președinții Comisiilor LIBE și CONT, redat integral:

Foto: European Parliament

,,Stimați Președinți, 

Vă mulțumesc pentru scrisorile pe care mi le-ați adresat cu privire la procedura de numire a Procurorului-Șef European, la care m-am gândit cu atenție. 

Instituirea Parchetului European reprezintă o realizare importantă a Parlamentului European. Este esențial să ne îndeplinim rolul instituțonal cu eficacitate și responsabilitate.

În baza argumentelor și propunerilor dumneavoastră, și în urma consultărilor, consider că putem găsi o soluție satisfăcătoare. Aș dori, astfel, să recomand următoarea abordare cu privire la organizarea audierii pentru candidații aflați pe lista scurtă, care este programată să aibă loc săptămâna viitoare, pe data de 26 februarie 2019.

Ținând cont de natura și scopul Parchetului European, atât Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE), cât și Comisia pentru Control Bugetar (CONT) ar trebui implicate în audieri. Pentru a reflecta competențele comisiilor și a beneficia de pe urma expertizei lor, propun ca fiecărui candidat să îi fie alocate 75 minute, alocând două treimi din timpul pentru întrebări Comisiei LIBE și o treime Comisiei CONT. Grupurile politice vor putea să-și distribuie timpul de vorbire în cele două intervale alocate.

Având în vedere că Parlamentul și Consiliul vor numi de comun acord Procurorul-Șef European, Conferința Președinților ar trebui informată de rezultatul audierii în timp util până la următoarea sa reuniune din 7 Martie 2019. Acesta lucru va permite Conferinței Președinților să-și pregătească mandatul de negociere provizoriu astfel încât să fie luată o decizie rapidă înainte de încheierea actualei legislaturi. 

Aș fi, prin urmare, recunoscător dacă aș primi o scrisoare din partea Președintelui LIBE, care să includă și poziția CONT, imediat după ce ambele comisii își vor fi încheiat evaluarea candidaților și îi vor fi poziționat pe locurile corespunzătoare. 

Această procedură va permite Parlamentului să utilizeze pe deplin expertiza celor două comisii și să-și exercite rolul constituțional, permițându-i Procurorului-Șef European să-și preia funcția înainte de terminarea actualului mandat. 

Vă mulțumesc pentru buna cooperare.

Al dumneavoastră, 

Antonio Tajani”

 

Procedura de desemnare a Procurorului-Șef al Parchetului European, explicată în detaliu

Așa cum se arată în scrisoare și conform programului inițial, săptămâna viitoare, pe 26 februarie, Comisia de Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), împreună cu Comisia de control bugetar (CONT) din Parlamentul European îi vor audia pe cei trei candidați. Cele două comisii vor vota ulterior, separat, pe cine desemnează, pentru a ocupa funcția de procuror șef al Parchetului European, urmând ca rezultatul evaluării candidaților să fie trimis către Conferința Președinților din PE pentru a stabili un mandat de negociere cu Consiliul UE în eventualitatea în care acest lucru va fi necesar. 

Dacă pe primul loc va ieşi tot procurorul francez Jean-Francois Bohnert, care reprezintă opțiunea statelor membre după votul secret de ieri, din Consiliu, atunci competiția ia sfârșit cu victoria Franței, decizia fiind votată apoi în cadrul unui consiliu ministerial, cel mai probabil în cadrul formațiunii JAI (Justiție și Afaceri Interne) a Consiliului UE.

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un candidat care se claseză pe prima poziție, altul decât cel francez, atunci Legislativul european și Consiliul Uniunii Europene vor desfășura negocieri interinstituționale pentru a ajunge la un acord.

Patru europarlamentari români sunt cei care dețin funcția de membru cu drepturi depline în una sau ambele comisii: Monica Macovei (ECR) – membru al LIBE și CONT, Cătălin Ivan (independent) – vicepreședinte CONT, Csaba Sogor (PPE) – membru LIBE și Traian Ungureanu (PPE) – membru LIBE.

Menționăm că Președinția română a Consiliului UE are o poziționare neutră față de procesul de selecție, neputând să facă lobby pentru candidatura Laurei Codruta Kovesi, având în vedere funcția de conducere pe care o deține în Consiliu pentru șase luni.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending