Connect with us

INTERNAȚIONAL

John Kerry salută “pasul vizionar” al României de a construi primul reactor modular american: Veți furniza această tehnologie pentru întreaga Europă de Est

Published

on

© Administrația Prezidențială

Prin implementarea în premieră a tehnologiei curate inovatoare din SUA, România face un pas înainte și un salt tehnologic uriaș, în promovarea acțiunilor climatice și a accesului la energie curată într-o parte esențială a Europei și a lumii, a declarat marți John Kerry, emisarul special pentru climă al președintelui SUA Joe Biden, subliniind că “România este un pionier în acest sens”.

Reprezentantul special John Kerry și președintele Klaus Iohannis au anunțat marți, în marja conferinței COP 26 de la Glasgow, intenția României de a construi primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), informează Departamentul de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. “Sunteți un pionier în acest sens (…) Acest obiectiv este important din două motive. Veți furniza această tehnologie pentru întreaga Europă de Est și oferă Statelor Unite și României o oportunitate să lucreze împreună și să creștem cooperarea noastră”, i-a spus Kerry lui Iohannis.

Potrivit sursei citate, prin implementarea în premieră a tehnologiei curate inovatoare din SUA, România face un pas înainte – dar totodată un salt tehnologic uriaș – în promovarea acțiunilor climatice și a accesului la energie curată într-o zonă esențială a Europei și a lumii.

“Acest efort în valoare de miliarde de dolari evidențiază ingeniozitatea americană, creează mii de locuri de muncă în ambele țări, consolidează securitatea energetică a Europei, sprijină cele mai înalte standarde în materie de siguranță, securitate și neproliferare nucleară și, important de știut, contracarează criza climatică prin energie curată”, transmite Departamentul de Stat, care arată că multe țări identifică energia nucleară ca fiind o componentă cheie a planurilor lor climatice.

Reactoarele SMR presupun costuri scăzute, scalabilitate și flexibilitate și sunt ușor de integrat cu alte surse de energie curată. Pot fi amplasate în funcție de nevoile specifice ale rețelei energetice naționale și există posibilitatea măririi capacității lor așa cum dictează cererea. De asemenea, pe lângă producția de energie, reactoarele SMR pot să joace și un rol esențial în decarbonizarea sectoarelor unde emisiile de carbon sunt greu de redus. Pot fi folosite pentru producția de hidrogen, energie termică utilizată în procese industriale și de apă desalinizată pentru a respecta cotele privind decarbonizarea, standardele de calitate a aerului și nevoile de apă curată.

“Acest pas inițial, vizionar, al României va da un impuls semnificativ reducerii emisiilor de carbon în Europa. Luând în considerare cele 30 de termocentrale pe cărbune din regiune, dintre care șapte pe teritoriul României, reactoarele SMR sunt ideale pentru a înlocui aceste unități de producție a energiei de bază și pentru a crea locuri de muncă pentru aceiași angajați. Ne bucură acest parteneriat cu România, prin care promovăm tehnologiile curate emergente”, a mai adăugat John Kerry.

Întâlnirea dintre Iohannis și Kerry a urmat unui anunț al Casei Albe în cursul zilei de marți în care Statele Unite și România și-au prezentat intenția privind planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei. România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni.

În cadrul întâlnirii, președintele Iohannis a punctat că România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. El a mai subliniat că această cooperare strânsă în domeniul schimbărilor climatice va completa cooperarea de succes dintre România și Statele Unite ale Americii în multe alte domenii și va contribui la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două state.

Acest nou acord între Washington și București vine să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Ulterior, România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acordul istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul reciproc pentru securitatea energetică în regiune. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, că noul Concept Strategic, ce urmează să fie aprobat săptămâna viitoare la summit-ul de la Madrid, va aduce o abordare coerentă, holistică a celor cinci domenii operaţionale ale NATO – terestru, aerian, naval, cibernetic şi spaţial -, cu elemente „de o calitate şi o sofisticare fără precedent”, scrie Agerpres.

„Vom veni, pentru prima dată, nu doar cu o prezenţă semnificativă, dar şi cu o abordare holistică, coerentă: terestru, aerian, naval, cibernetic, spaţial, cele cinci domenii operaţionale ale NATO. Vom veni cu elemente de prepoziţionare, vom veni şi vom trece de la poliţie aeriană la apărare aeriană, vom veni cu o nouă arhitectură de securitate în ceea ce priveşte zona de apărare antirachetă şi antibalistică. Sunt lucruri de o calitate şi de un nivel de sofisticare fără precedent şi mă bucur, ca român, să văd că ţara mea şi ţările nou venite în NATO, de la baltici până la Turcia, vor avea o altă generaţie de garanţii şi capabilităţi militare. Este o veste extraordinar de bună pentru România”, a spus Geoană, cu ocazia vizitei efectuate la Brigada 81 Mecanizată, însoţit de ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu.

Citiți și: Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

De asemenea, Mircea Geoană a subliniat „imensa importanţă strategică” a Mării Negre, ce va fi reflectată şi în Conceptul Strategic, această zonă reprezentând, în opinia sa, „imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile”.

„Marea Neagră este cu adevărat o zonă de imensă importanţă strategică. Dacă vreţi, într-un fel de spaţiu micro, vortexul din Marea Neagră reprezintă imaginea mai largă a competiţiei între o Rusie agresivă, o Ucraină care îşi apără drepturile şi aliaţi care îşi apără teritoriul şi populaţiile. De aceea, zona Mării Negre va fi reflectată la justa sa importanţă în Conceptul Strategic”, a continuat Mircea Geoană. 

Potrivit acestuia, Conceptul Strategic nu are o dimensiune exclusiv geografică, va avea o dimensiune legată de provocările la nivel global.

„Intrăm şi suntem deja într-o zonă de competiţie a marilor puteri, suntem într-o zonă în care riscurile de securitate nu sunt exclusiv geografice, sunt şi transnaţionale, cibernetice, din spaţiu, probleme de rezilienţă, probleme de adoptare de noi tehnologii, impactul noilor tehnologii asupra securităţii şi apărării, de la quantum la inteligenţă artificială, de la biotehnologie la augmentare umană – sunt lucruri de care mă ocup la NATO şi care vor fi reflectate în noul Concept Strategic”, a mai afirmat Mircea Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a menţionat că săptămâna viitoare va fi aprobat un nou pachet de asistenţă specializată pentru Ucraina, care va viza şi pregătirea acestei ţări pentru tranziţia de la echipamente militare din era sovietică către echipamente moderne, de tip NATO. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a afirmat sâmbătă că, prin condamnarea candidaturilor Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, Rusia dă dovadă de slăbiciune, transmite AFP, citat de Agerpres.

„Suntem alături de poporul şi guvernul Moldovei prietene în faţa ameninţărilor reînnoite din partea Moscovei”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei de la Kiev.


„Tot ce îi rămâne Rusiei este să amenințe alte state, după decenii de politici ratate bazate pe agresiune, constrângere şi lipsă de respect. Asta nu face altceva decât să arate slăbiciunea Rusiei, a adăugat el.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, condamnase vineri decizia Uniunii Europene de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidate la aderare. „Asta confirmă că se continuă activ o acaparare geopolitică a spaţiului Comunităţii Statelor Independente (foste sovietice) pentru a limita Rusia”, a declarat ea.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Decizia liderilor europeni vine după ce, în scrisoarea adresată acestora pentru a-i convoca la summit, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe aceștia să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este momentul să recunoaștem că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei se află în cadrul Uniunii Europene, a subliniat el.

Citiți și: Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

Published

on

© Josep Borrell / Twitter

Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, s-a întâlnit sâmbătă, la Teheran, cu ministrul de externe iranian, Hossein Amir-Abdollahian. În cadrul întrevederii, cei doi au convenit să reia negocierile dintre Iran și SUA „în zilele următoare”.

„Negocierile vor fi facilitate de echipa mea, pentru a rezolva ultimele probleme nerezolvate. Relațiile noastre bilaterale au un potențial enorm, dar fără un JCPOA funcțional nu putem dezvolta pe deplin relația noastră”, a transmis Josep Borrell.

De asemenea, șeful diplomației UE a ridicat chestiuni urgente, cum ar fi detenția extrem de îngrijorătoare a cetățenilor europeni în Iran și a cerut eliberarea acestora.

Mai mult, Înaltul Reprezentant a subliniat, într-o postare pe Twitter, că vizita sa la Teheran are un obiectiv principal: „să dau un nou impuls negocierilor și să readuc acordul nuclear pe calea cea bună”.

„Trebuie să accelerăm activitatea. Sunt foarte fericit și recunoscător pentru decizia pe care ministrul a anunțat-o deja, luată de amândoi aici, la Teheran, că discuțiile vor fi reluate. Există decizii care trebuie luate la Teheran și la Washington. Nu pot să nu subliniez importanța ajungerii la un acord și cât de important este pentru noi toți, pentru Iran, dar și pentru întreaga lume – să avem un acord privind JCPOA. Mai ales acum, pentru că trăim într-o lume diferită”, a mai spus Josep Borrell, potrivit comunicatului oficial.

Vestea vizitei neanunțate anterior survine după ce Amir-Abdollahian a declarat săptămâna trecută că Iranul încă mai crede că negocierile pot avea succes.

Discuțiile de la Viena, care au început în aprilie anul trecut, au ca scop întoarcerea Statelor Unite la acordul nuclear, inclusiv prin ridicarea sancțiunilor impuse Iranului, și asigurarea respectării depline de către Teheran a angajamentelor sale.

Statele Unite s-au retras unilateral din acordul nuclear în 2018, sub conducerea președintelui de atunci, Donald Trump, înainte de a impune valuri de sancțiuni usturătoare asupra țării.

Negocierile au fost, însă, blocate din martie pe fondul divergențelor dintre Teheran și Washington, în special din cauza cererii Iranului de a scoate Garda Revoluționară Islamică de pe lista de teroriști a SUA.

Amir-Abdollahian a declarat miercuri că Iranul este „serios” în privința ajungerii la un acord în cadrul negocierilor.

„Trenul negocierilor nucleare a ajuns la opriri dificile pe măsură ce se apropie de final”, a declarat șeful diplomației iraniene.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G713 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA1 day ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending