Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 300 milioane EUR (aproximativ 1,5 miliarde RON), menită să sprijine entitățile agroalimentare în contextul pandemiei de COVID-19, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România. 

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat. În cadrul schemei, sprijinul public va lua forma unor subvenții directe de până la 120.000 EUR (593.000 RON) per beneficiar.

Va fi accesibil întreprinderilor mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoarele agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare.

Măsura vizează atenuarea deficitelor de lichidități cu care se confruntă aceste întreprinderi și abordarea unei părți din pierderile pe care le-au suferit din cauza pandemiei de coronavirus și a măsurilor restrictive pe care autoritățile române au trebuit să le pună în aplicare pentru a limita răspândirea virusului.

De asemenea, Comisia Europeană a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile cadrului temporar.

În special, ajutorul:

• nu va depăși 2,3 milioane EUR per beneficiar;
•  se acordă până la 30 iunie 2022.   

Comisia Europeană a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană propune noi norme consolidate privind înghețarea și confiscarea activelor oligarhilor ruși care fac obiectul măsurilor restrictive, încălcarea acestora fiind incriminată.

În timp ce agresiunea rusă asupra Ucrainei este în derulare, este extrem de important ca măsurile restrictive europene să fie puse în aplicare pe deplin.

Propunerile de astăzi urmăresc ca activele persoanelor și entităților care încalcă măsurile restrictive să poată fi confiscate în mod eficient pe viitor.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acesta se înscriu sub umbrela grupului operativ ”Înghețare și confiscare”, înființat de instituție în luna martie.

”Trebuie să ne asigurăm că persoanele sau companiile care ocolesc măsurile restrictive ale UE sunt trase la răspundere. O astfel de acțiune este o infracțiune penală care ar trebui sancționată cu fermitate în întreaga UE. În prezent, definițiile penale și sancțiunile divergente în ceea ce privește încălcarea măsurilor restrictive pot duce în continuare la impunitate. Trebuie să eliminăm lacunele și să punem la dispoziția autorităților judiciare instrumentele adecvate pentru a urmări penal încălcările măsurilor restrictive ale Uniunii”, a precizat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders.

”Sancțiunile UE trebuie respectate, iar cei care încearcă să le ocolească trebuie pedepsiți. Încălcarea sancțiunilor UE este o infracțiune gravă și trebuie să aibă consecințe grave. Avem nevoie de norme la nivelul UE pentru a stabili acest lucru. Ca Uniune, ne apărăm valorile și trebuie să-i facem pe cei care mențin în funcțiune mașina de război a lui Putin să plătească prețul”, a subliniat, la rândul său, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. 

Încălcarea măsurilor restrictive ale UE este incriminată

Comisia Europeană propune ca încălcarea măsurilor restrictive ale UE să fie incriminată. Acest lucru va permite stabilirea stabilirea unui standard de bază comun privind infracțiunile și sancțiunile penale în întreaga UE. La rândul lor, aceste norme comune ale UE ar facilita investigarea, urmărirea penală și sancționarea încălcărilor măsurilor restrictive în toate statele membre deopotrivă.

Încălcarea măsurilor restrictive îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 83 alineatul (1) din TFUE, întrucât constituie o infracțiune în majoritatea statelor membre. Este, de asemenea, o infracțiune deosebit de gravă, deoarece poate perpetua amenințările la adresa păcii și securității internaționale și are un context transfrontalier clar, care necesită un răspuns uniform la nivelul UE și la nivel mondial.

Comisia Europeană prezintă într-o comunicare însoțită de o anexă modul în care ar putea arăta o viitoare directivă privind sancțiunile penale. Printre potențialele infracțiuni penale s-ar putea număra: implicarea în acțiuni sau activități care urmăresc să evite direct sau indirect măsurile restrictive, inclusiv prin ascunderea de active; omisiunea de a îngheța fondurile care aparțin, sunt deținute sau controlate de o persoană/entitate desemnată; sau implicarea în activități comerciale, cum ar fi importul sau exportul de bunuri care fac obiectul unor interdicții comerciale.

Odată ce statele membre ale UE vor fi de acord cu inițiativa Comisiei de a extinde lista infracțiunilor UE, Comisia va prezenta o propunere legislativă bazată pe comunicarea și anexă.

Consolidarea normelor UE privind recuperarea și confiscarea activelor

Comisia prezintă o propunere de directivă privind recuperarea și confiscarea activelor. Obiectivul principal este de a se asigura că infracțiunile nu sunt rentabile, prin privarea infractorilor de câștigurile lor ilicite și prin limitarea capacității acestora de a comite alte infracțiuni. Normele propuse se vor aplica, de asemenea, în cazul încălcării măsurilor restrictive, asigurând urmărirea, înghețarea, gestionarea și confiscarea eficientă a veniturilor obținute în urma încălcării măsurilor restrictive.

Propunerea modernizează normele UE privind recuperarea activelor, printre altele, prin:

• extinderea mandatului birourilor de recuperare a activelor pentru a urmări și identifica rapid activele persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive ale UE. Aceste competențe se vor aplica, de asemenea, activelor infracționale, inclusiv prin înghețarea urgentă a bunurilor atunci când există riscul ca activele să dispară;
• Extinderea posibilităților de confiscare a activelor provenite dintr-un set mai larg de infracțiuni, inclusiv încălcarea măsurilor restrictive ale UE, odată ce propunerea Comisiei privind extinderea listei de infracțiuni ale UE va fi adoptată;
• înființarea de birouri de gestionare a activelor în toate statele membre ale UE pentru a se asigura că bunurile înghețate nu își pierd valoarea, permițând vânzarea activelor înghețate care s-ar putea deprecia cu ușurință sau a căror întreținere este costisitoare.

Comisia Europeană a anunțat adoptarea celui de-al doilea program anul de lucru al Fondului european de apărare (FED), care cuprinde o anvelopă bugetară de până la 924 de milioane de euro.

La o săptămână după comunicarea comună privind lacunele de investiții în domeniul apărării, Comisia deblochează noi fonduri pentru a investi împreună și mai bine în capacitățile strategice de apărare.

În plus, programul de lucru pentru anul 2022 introduce o serie de instrumente noi pentru a promova inovarea în domeniul apărării, toate sub o nouă umbrelă numită EUDIS (EU Defence Innovation Scheme), informează Comisia Europeană într-un comunicat. 

Anunțat deja în Pachetul de apărare al Comisiei din 15 februarie 2022, EUDIS va funcționa în parteneriat strâns cu Centrul de inovare al Agenției Europene de Apărare (EDA).

”Inovarea se află în centrul răspunsului nostru la amenințările actuale în continuă evoluție. Astăzi, Comisia deblochează noi finanțări și face un pas important cu noi instrumente atractive pentru a stimula inovarea în domeniul apărării, valorificând experiența pe care a dezvoltat-o timp de decenii în domeniul inovării civile, prin promovarea cooperării din întreaga noastră Uniune”, a transmis Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv însărcinată cu o Uniune Europeană pregătită pentru era digitală.

”Astăzi, am decis să mobilizăm 1 miliard de euro din bugetul UE în acest an pentru a dezvolta proiecte comune de apărare, în special în domeniul spațial, cibernetic și în diverse capacități de vârf. În noul nostru context de securitate, aceste investiții vor contribui la reducerea decalajelor europene în materie de apărare. De asemenea, lansăm un program UE de inovare în domeniul apărării în valoare de 2 miliarde de euro pentru a face din Europa un centru de inovare în domeniul apărării. În completarea efortului de investiții al FED în dezvoltarea capacităților, trebuie să progresăm acum către achiziții comune în domeniul apărării, așa cum tocmai am propus în comunicarea noastră către liderii UE”, a subliniat, la rândul său, comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton.

Asigurarea unor investiții continue pentru cercetare și dezvoltare în domeniul apărării în colaborare în industria europeană

FED contribuie la reducerea fragmentării peisajului european de dezvoltare a capacităților de apărare. De asemenea, consolidează competitivitatea industrială și promovează interoperabilitatea în întreaga Europă.

Programul de lucru al FED din 2022 abordează în total 33 de subiecte structurate de-a lungul a opt cereri de propuneri – care vor fi deschise la începutul lunii iunie – pentru a da startul unui număr de proiecte emblematice de anvergură. Acesta vizează tehnologii și capacități de apărare relevante, în conformitate cu prioritățile UE în materie de capacități stabilite de comun acord de statele membre și detaliate în Busola Strategică. 

În plus, programul de lucru al FED pentru anul 2022 asigură, de asemenea, continuitatea finanțării pentru unele proiecte importante inițiate în cadrul celor două programe precursoare ale FED.

În acest an, cu un buget de peste 120 de milioane de euro pentru fiecare, două domenii critice vor fi puse în centrul atenției pentru a sprijini dezvoltarea capacităților:

• Spațiul, unde vor fi acordate fonduri pentru dezvoltarea de capacități spațiale de avertizare timpurie a rachetelor și de capacități inovatoare de observare a Pământului bazate pe mai mulți senzori spațiali pentru informații, supraveghere și recunoaștere. În plus, se va prevedea finanțare pentru cercetarea unui sistem spațial responsiv capabil să plaseze rapid sateliți mici pe diferite tipuri de orbite.
• Domeniul naval, unde se va asigura finanțare pentru (i) acțiuni legate de dezvoltarea unei clase de nave adaptate pentru marinele mici și mijlocii; și (ii) dezvoltarea unei capacități europene de supraveghere navală colaborativă care va permite marinei să facă față unor amenințări noi, mai mici, mai rapide și mai diverse, în continuă evoluție.

În plus, 70 de milioane de euro vor fi alocate pentru eforturi de cercetare și dezvoltare în fiecare dintre următoarele două categorii:

• Cibernetică, pentru a îmbunătăți capacitățile europene în ceea ce privește cunoașterea situației cibernetice, securitatea cibernetică și reziliența și pentru a dezvolta un set de instrumente de apărare în domeniul războiului cibernetic și al războiului informațional;
• Superioritatea informațională pentru proiecte care contribuie la dezvoltarea unui sistem european de comandă și control și a unui post de comandă dislocabil pentru operații speciale. În domeniul cercetării, eforturile de finanțare se vor concentra asupra interoperabilității și a schimbului de date între centrele de control civile și militare în contextul Cerului unic european.

Sprijinirea schemei UE de inovare în domeniul apărării, în valoare de 2 miliarde de euro

Sistemul UE de inovare în domeniul apărării va reuni sub o singură umbrelă inițiativele relevante ale UE în sprijinul inovării și antreprenoriatului în domeniul apărării. Practicile dovedite care provin din inovarea civilă vor fi utilizate în sectorul apărării. În programul de lucru al FED 2022, Comisia lansează un set de acțiuni pentru a sprijini antreprenorii inovatori, start-up-urile și IMM-urile și pentru a le aduce în ecosistemul industrial de apărare:

• Un mecanism de participații în domeniul apărării: Comisia intenționează să investească 20 de milioane de euro pe an în mecanismul de participații, cu un total de 100 de milioane de euro. Această investiție vizează generarea unei capacități de investiții totale de 500 de milioane de euro pe durata de viață a fondului în beneficiul industriei de apărare, inclusiv prin implicarea Fondului european de investiții (FEI) și a investitorilor privați;
• Provocare tehnologică: această provocare vizează atestarea și adaptarea tehnologiilor de detectare a amenințărilor ascunse;
• Acordul-cadru de parteneriat în domeniul chimic, biologic, radiologic și nuclear (CBRN): noul program de lucru introduce o cerere de înființare a unui parteneriat de patru ani pentru dezvoltarea de contramăsuri medicale de apărare împotriva amenințărilor CBRN.

Aceste noi măsuri vor completa actualul sprijin acordat tehnologiilor disruptive și IMM-urilor prin intermediul unor cereri de propuneri periodice dedicate, menite să stimuleze inovarea. Obiectivul Comisiei este de a genera, până în 2027, o investiție totală de până la 2 miliarde de euro în inovarea în domeniul apărării, declanșată de FED, în cadrul schemei UE de inovare în domeniul apărării. Schema va contribui la punerea în aplicare a Planului de acțiune al UE privind sinergiile dintre industriile civilă, de apărare și spațială.