Connect with us

CONSILIUL UE

Josep Borrell a prezentat Busola Strategică a UE: Statele membre vor crea până în 2025 o forță militară de reacție rapidă de 5.000 de soldați

Published

on

© European Union 2021

Miniștrii afacerilor externe și ai apărării din UE, reuniți în cadrul unei sesiuni comune, au discutat la Bruxelles primul proiect al Busolei Strategice a Uniunii Europene, document programatic elaborat de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și care va fi adoptat de liderii statelor membre anul viitor cu scopul de a oferi orientări politico-strategice clare cu privire la abordarea UE în materie de securitate și apărare în următorii 5-10 ani și să consolideze rolul UE ca furnizor de securitate globală. Busola Strategică a Uniunii Europene prevede, de asemenea, crearea unei “capacități de desfăşurare rapidă a UE” ce reprezintă o forță militară de reacție rapidă de aproximativ 5.000 de militari. La aceeași reuniune, țările UE au lansat un nou val de proiecte în domeniul apărării europene, România fiind implicată în patru dintre cele 14 proiecte aprobate la nivelul PESCO.

“În mod concret, busola subliniază de ce avem nevoie de o Uniune mai puternică, pregătită să fie capabilă să protejeze cetățenii, valorile și interesele europenilor. Aceasta va spori responsabilitatea sau autonomia strategică a UE și capacitatea noastră de a colabora cu partenerii pentru a ne proteja valorile și interesele”, a declarat Borrell, după reuniune.

Conform unui comunicat al Consiliului UE, documentul a beneficiat de un sprijin larg, iar miniștrii și-au exprimat dorința de a lucra la acesta în vederea adoptării Busolei Strategice în martie 2022.

Înaltul Reprezentant a subliniat că statele membre au sprijinit abordarea privind capacitățile de apărare, abordarea provocărilor hibride și angajarea cu partenerii. Miniștrii au subliniat că abordarea UE trebuie să fie complementară cu NATO și benefică pentru aceasta, evitând duplicarea de ambele părți și asigurând coerența. De altfel, la reuniunea miniștrilor apărării din UE a participat și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a avut și o întrevedere cu șeful Consiliului European, Charles Michel, pentru a demonstra caracterul strategic al colaborării dintre NATO și Uniunea Europeană. Cele două organizații se pregătesc, de asemenea, pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare anul viitor.

Bazându-se pe o analiză cuprinzătoare a amenințărilor, Busola Strategică stabilește măsuri concrete și termene de acțiune aferente, acoperind un spectru larg de instanțe, de la politica de securitate și apărare comună, la amenințări cibernetice și hibride, dezinformare, dezvoltarea capacităților și parteneriate.

O forță militară comună de 5.000 de militari până în anul 2025

©️ European Parliament

Documentul are în vedere crearea unei forţe militare comune de până la 5.000 de militari până în 2025 pentru a interveni într-o serie de crize.

“Capacitatea de desfăşurare rapidă a UE” ar trebui să fie alcătuită din componente terestre, maritime şi aeriene care ar putea fi schimbate în şi din orice forţă permanentă, în funcţie de criză.

Potrivit lui Josep Borrell, Busola Strategică se bazează pe patru dimensiuni: o Uniune capabilă să asigure, să acționeze, să investească și să se asocieze.

“Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să acționeze mai rapid și mai decisiv ca răspuns la crize. Trebuie să luăm decizii mai rapid, să fim mai flexibili și să adoptăm mandate mai solide pentru misiunile noastre. În acest context, propun dezvoltarea unei capacități de desfășurare rapidă a Uniunii Europene, care ar permite desfășurarea rapidă a unor forțe modulare până la un anumit număr, pe care noi îl stabilim la 5 000 de soldați”, a detaliat el, după ce săptămâna trecută a cerut statelor membre să cadă de acord asupra unei doctrine ambiţioase ca bază pentru operaţiunile militare comune în afara UE, inclusiv prin constituirea unei forţe care să fie desfăşurată în situaţii de criză.

El a subliniat că aceste forțe “trebuie să fie modulare, adaptate la misiune și furnizate de statele membre”. 

2022 – anul apărării europene, dar și al apărării transatlantice. Busola Strategică a UE și Conceptul Strategic al NATO

© European Union, 2021

Busola Strategică va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii. Din această perspectivă, Busola strategică a UE se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022.

Calendarul acestui document strategic a debutat în iunie 2020, când statele membre au decis elaborarea Busolei strategice, care urmează a fi adoptată la Consiliul European din martie 2022, desfășurat în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Cu ocazia respectivă, Ursula von der Leyen a precizat, în discursul său privind Starea Uniunii, că va organiza anul viitor un summit al apărării europene împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține atunci președinția Consiliului Uniunii Europene. Anul 2022 va fi anul apărării europene, a anunțat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Invocând binecuvântarea preşedintelui american Joe Biden exprimată de mai multe ori recent în discuțiile sale cu preşedintele francez Emmanuel Macron, oficiali europeni susţin că UE poate fi un aliat mai util al SUA dacă îşi dezvoltă capacităţi militare autonome. Pe de altă parte, la summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

În ciuda progreselor în constituirea unui fond comun destinat dezvoltării de noi arme, UE încă nu a reuşit să-şi creeze o forţă pentru situaţii de criză de mărimea unui batalion și nici să operaționalizeze grupurile tactice de luptă de care dispune încă din 2007. 

Proiectul acestei forțe de reacție a fost lansat recent de Germania, împreună cu Finlanda, Portugalia, Slovenia şi Olanda. Inițiativa preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize și ea a fost propusă după ce miniștrii apărării din țările UE au relansat în luna septembrie discuțiile de înființare a unei forțe militare de reacție.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Uniunea Europeană va discuta la sfârșitul lunii august despre interzicerea vizelor pentru toți cetățenii ruși, a anunțat vineri ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acesta a  apreciat că ”interzicerea totală a vizelor pentru ruşi de către toate statele membre ale UE ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace împotriva Rusiei”. El va discuta subiectul cu omologii săi europeni la o reuniune neoficială la Praga, la sfârşitul lunii.

Şeful diplomaţiei cehe a fost însă de părere că ”în această perioadă de agresiune rusă, pe care Kremlinul continuă să o intensifice, nu poate fi vorba de turism ca de obicei pentru cetăţenii ruşi”.

Printre cei care trebuie convinşi se numără şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care prezidează consiliile miniştrilor de externe şi ai apărării.

Nici Comisia Europeană nu sprijină o astfel de interdicție, insistând asupra necesităţii de a proteja disidenţii, jurnaliştii şi familiile.

Executivul european a comunicat printr-o purtătoare de cuvânt că ”statele membre dispun de o marjă importantă pentru eliberarea vizelor pe perioade scurte şi examinează cererile caz cu caz”.

La nivelul statelor, eforturi de persuasiune trebuie depuse când vine vorba de cancelarul german, Olaf Scholz, care și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului.

”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.

La polul opus, Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Cehia a adoptat deja o măsură similară. Acest stat nu mai eliberează vize pentru ruşi încă din 25 februarie, a doua zi după începerea invaziei ruse în Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE impune sancțiuni împotriva fostului președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, și împotriva fiului acestuia

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Statele membre au decis să impună măsuri restrictive împotriva fostului președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Fedorovici Ianukovici, și împotriva fiului acestuia, Oleksandr Viktorovici Ianukovici ca răspuns la agresiunea militară continuă nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceștia completează astfel lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa la Decizia 2014/145/PESC, pentru rolul lor în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei și a stabilității și securității statului, precum și – în cazul lui Oleksandr Viktorovici Ianukovici – pentru desfășurarea de tranzacții cu grupurile separatiste din regiunea Donbas din Ucraina.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Uniunea Europeană a reiterat și cu această ocazie hotărârea de a continua să ofere un sprijin puternic pentru reziliența economică, militară, socială și financiară generală a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar.

De asemenea, UE a condamnat din nou cu fermitate atacurile fără discriminare ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și solicită insistent Rusiei să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

”Dreptul internațional umanitar trebuie respectat, inclusiv în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război. Trebuie să li se permită imediat ucrainenilor, în special copiilor, care au fost strămutați forțat în Rusia să se întoarcă în siguranță. Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și de alte infracțiuni extrem de grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional”, mai este precizat în comunicat.

În concluziile sale din 23-24 iunie 2022, Consiliul European a subliniat că UE își menține angajamentul ferm de a oferi sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei și să își apere integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Uniunea Europeană reînnoiește pentru încă șase luni sancțiunile economice împotriva Rusiei

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a decis marți, 26 iulie, să prelungească cu șase luni, până la 31 ianuarie 2023, măsurile restrictive care vizează sectoare specifice ale economiei Federației Ruse, informează comunicatul oficial.

Aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ din februarie 2022, având în vedere agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea constau într-un spectru larg de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind finanțele, energia, tehnologia și bunurile cu dublă utilizare, industria, transportul și bunurile de lux.

Citiți și: Al șaselea pachet de sancțiuni: UE impune măsuri restrictive împotriva a încă 65 de persoane și 18 entități din Rusia

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea anexată ilegal și cu orașul Sevastopol, precum și cu zonele neguvernamentale controlate din regiunile Donețk și Luhansk; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) pentru o gamă largă de persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie, UE a adoptat o serie de pachete de sancțiuni fără precedent ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Potrivit comunicatului citat, UE condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care încalcă în mod flagrant suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE îndeamnă Rusia să înceteze imediat atacurile sale nediscriminatorii împotriva civililor și a infrastructurii civile și să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

Uniunea Europeană este de neclintit în angajamentul său de a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii rusești și să construiască un viitor pașnic, democratic și prosper. De asemenea, rămâne angajată să continue să susțină capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE5 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE7 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA7 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO8 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.8 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA8 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending