Miniștrii afacerilor externe și ai apărării din UE, reuniți în cadrul unei sesiuni comune, au discutat la Bruxelles primul proiect al Busolei Strategice a Uniunii Europene, document programatic elaborat de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și care va fi adoptat de liderii statelor membre anul viitor cu scopul de a oferi orientări politico-strategice clare cu privire la abordarea UE în materie de securitate și apărare în următorii 5-10 ani și să consolideze rolul UE ca furnizor de securitate globală. Busola Strategică a Uniunii Europene prevede, de asemenea, crearea unei “capacități de desfăşurare rapidă a UE” ce reprezintă o forță militară de reacție rapidă de aproximativ 5.000 de militari. La aceeași reuniune, țările UE au lansat un nou val de proiecte în domeniul apărării europene, România fiind implicată în patru dintre cele 14 proiecte aprobate la nivelul PESCO.
“În mod concret, busola subliniază de ce avem nevoie de o Uniune mai puternică, pregătită să fie capabilă să protejeze cetățenii, valorile și interesele europenilor. Aceasta va spori responsabilitatea sau autonomia strategică a UE și capacitatea noastră de a colabora cu partenerii pentru a ne proteja valorile și interesele”, a declarat Borrell, după reuniune.
Conform unui comunicat al Consiliului UE, documentul a beneficiat de un sprijin larg, iar miniștrii și-au exprimat dorința de a lucra la acesta în vederea adoptării Busolei Strategice în martie 2022.
Înaltul Reprezentant a subliniat că statele membre au sprijinit abordarea privind capacitățile de apărare, abordarea provocărilor hibride și angajarea cu partenerii. Miniștrii au subliniat că abordarea UE trebuie să fie complementară cu NATO și benefică pentru aceasta, evitând duplicarea de ambele părți și asigurând coerența. De altfel, la reuniunea miniștrilor apărării din UE a participat și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a avut și o întrevedere cu șeful Consiliului European, Charles Michel, pentru a demonstra caracterul strategic al colaborării dintre NATO și Uniunea Europeană. Cele două organizații se pregătesc, de asemenea, pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare anul viitor.
Bazându-se pe o analiză cuprinzătoare a amenințărilor, Busola Strategică stabilește măsuri concrete și termene de acțiune aferente, acoperind un spectru larg de instanțe, de la politica de securitate și apărare comună, la amenințări cibernetice și hibride, dezinformare, dezvoltarea capacităților și parteneriate.
O forță militară comună de 5.000 de militari până în anul 2025

©️ European Parliament
Documentul are în vedere crearea unei forţe militare comune de până la 5.000 de militari până în 2025 pentru a interveni într-o serie de crize.
“Capacitatea de desfăşurare rapidă a UE” ar trebui să fie alcătuită din componente terestre, maritime şi aeriene care ar putea fi schimbate în şi din orice forţă permanentă, în funcţie de criză.
Potrivit lui Josep Borrell, Busola Strategică se bazează pe patru dimensiuni: o Uniune capabilă să asigure, să acționeze, să investească și să se asocieze.
“Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să acționeze mai rapid și mai decisiv ca răspuns la crize. Trebuie să luăm decizii mai rapid, să fim mai flexibili și să adoptăm mandate mai solide pentru misiunile noastre. În acest context, propun dezvoltarea unei capacități de desfășurare rapidă a Uniunii Europene, care ar permite desfășurarea rapidă a unor forțe modulare până la un anumit număr, pe care noi îl stabilim la 5 000 de soldați”, a detaliat el, după ce săptămâna trecută a cerut statelor membre să cadă de acord asupra unei doctrine ambiţioase ca bază pentru operaţiunile militare comune în afara UE, inclusiv prin constituirea unei forţe care să fie desfăşurată în situaţii de criză.
El a subliniat că aceste forțe “trebuie să fie modulare, adaptate la misiune și furnizate de statele membre”.
2022 – anul apărării europene, dar și al apărării transatlantice. Busola Strategică a UE și Conceptul Strategic al NATO

© European Union, 2021
Busola Strategică va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii. Din această perspectivă, Busola strategică a UE se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022.
Calendarul acestui document strategic a debutat în iunie 2020, când statele membre au decis elaborarea Busolei strategice, care urmează a fi adoptată la Consiliul European din martie 2022, desfășurat în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Cu ocazia respectivă, Ursula von der Leyen a precizat, în discursul său privind Starea Uniunii, că va organiza anul viitor un summit al apărării europene împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține atunci președinția Consiliului Uniunii Europene. Anul 2022 va fi anul apărării europene, a anunțat și președintele Consiliului European, Charles Michel.
Invocând binecuvântarea preşedintelui american Joe Biden exprimată de mai multe ori recent în discuțiile sale cu preşedintele francez Emmanuel Macron, oficiali europeni susţin că UE poate fi un aliat mai util al SUA dacă îşi dezvoltă capacităţi militare autonome. Pe de altă parte, la summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.
În ciuda progreselor în constituirea unui fond comun destinat dezvoltării de noi arme, UE încă nu a reuşit să-şi creeze o forţă pentru situaţii de criză de mărimea unui batalion și nici să operaționalizeze grupurile tactice de luptă de care dispune încă din 2007.
Proiectul acestei forțe de reacție a fost lansat recent de Germania, împreună cu Finlanda, Portugalia, Slovenia şi Olanda. Inițiativa preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize și ea a fost propusă după ce miniștrii apărării din țările UE au relansat în luna septembrie discuțiile de înființare a unei forțe militare de reacție.