Connect with us

CONSILIUL UE

Josep Borrell a prezentat Busola Strategică a UE: Statele membre vor crea până în 2025 o forță militară de reacție rapidă de 5.000 de soldați

Published

on

© European Union 2021

Miniștrii afacerilor externe și ai apărării din UE, reuniți în cadrul unei sesiuni comune, au discutat la Bruxelles primul proiect al Busolei Strategice a Uniunii Europene, document programatic elaborat de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și care va fi adoptat de liderii statelor membre anul viitor cu scopul de a oferi orientări politico-strategice clare cu privire la abordarea UE în materie de securitate și apărare în următorii 5-10 ani și să consolideze rolul UE ca furnizor de securitate globală. Busola Strategică a Uniunii Europene prevede, de asemenea, crearea unei “capacități de desfăşurare rapidă a UE” ce reprezintă o forță militară de reacție rapidă de aproximativ 5.000 de militari. La aceeași reuniune, țările UE au lansat un nou val de proiecte în domeniul apărării europene, România fiind implicată în patru dintre cele 14 proiecte aprobate la nivelul PESCO.

“În mod concret, busola subliniază de ce avem nevoie de o Uniune mai puternică, pregătită să fie capabilă să protejeze cetățenii, valorile și interesele europenilor. Aceasta va spori responsabilitatea sau autonomia strategică a UE și capacitatea noastră de a colabora cu partenerii pentru a ne proteja valorile și interesele”, a declarat Borrell, după reuniune.

Conform unui comunicat al Consiliului UE, documentul a beneficiat de un sprijin larg, iar miniștrii și-au exprimat dorința de a lucra la acesta în vederea adoptării Busolei Strategice în martie 2022.

Înaltul Reprezentant a subliniat că statele membre au sprijinit abordarea privind capacitățile de apărare, abordarea provocărilor hibride și angajarea cu partenerii. Miniștrii au subliniat că abordarea UE trebuie să fie complementară cu NATO și benefică pentru aceasta, evitând duplicarea de ambele părți și asigurând coerența. De altfel, la reuniunea miniștrilor apărării din UE a participat și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a avut și o întrevedere cu șeful Consiliului European, Charles Michel, pentru a demonstra caracterul strategic al colaborării dintre NATO și Uniunea Europeană. Cele două organizații se pregătesc, de asemenea, pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare anul viitor.

Bazându-se pe o analiză cuprinzătoare a amenințărilor, Busola Strategică stabilește măsuri concrete și termene de acțiune aferente, acoperind un spectru larg de instanțe, de la politica de securitate și apărare comună, la amenințări cibernetice și hibride, dezinformare, dezvoltarea capacităților și parteneriate.

O forță militară comună de 5.000 de militari până în anul 2025

©️ European Parliament

Documentul are în vedere crearea unei forţe militare comune de până la 5.000 de militari până în 2025 pentru a interveni într-o serie de crize.

“Capacitatea de desfăşurare rapidă a UE” ar trebui să fie alcătuită din componente terestre, maritime şi aeriene care ar putea fi schimbate în şi din orice forţă permanentă, în funcţie de criză.

Potrivit lui Josep Borrell, Busola Strategică se bazează pe patru dimensiuni: o Uniune capabilă să asigure, să acționeze, să investească și să se asocieze.

“Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să acționeze mai rapid și mai decisiv ca răspuns la crize. Trebuie să luăm decizii mai rapid, să fim mai flexibili și să adoptăm mandate mai solide pentru misiunile noastre. În acest context, propun dezvoltarea unei capacități de desfășurare rapidă a Uniunii Europene, care ar permite desfășurarea rapidă a unor forțe modulare până la un anumit număr, pe care noi îl stabilim la 5 000 de soldați”, a detaliat el, după ce săptămâna trecută a cerut statelor membre să cadă de acord asupra unei doctrine ambiţioase ca bază pentru operaţiunile militare comune în afara UE, inclusiv prin constituirea unei forţe care să fie desfăşurată în situaţii de criză.

El a subliniat că aceste forțe “trebuie să fie modulare, adaptate la misiune și furnizate de statele membre”. 

2022 – anul apărării europene, dar și al apărării transatlantice. Busola Strategică a UE și Conceptul Strategic al NATO

© European Union, 2021

Busola Strategică va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii. Din această perspectivă, Busola strategică a UE se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022.

Calendarul acestui document strategic a debutat în iunie 2020, când statele membre au decis elaborarea Busolei strategice, care urmează a fi adoptată la Consiliul European din martie 2022, desfășurat în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Cu ocazia respectivă, Ursula von der Leyen a precizat, în discursul său privind Starea Uniunii, că va organiza anul viitor un summit al apărării europene împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține atunci președinția Consiliului Uniunii Europene. Anul 2022 va fi anul apărării europene, a anunțat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Invocând binecuvântarea preşedintelui american Joe Biden exprimată de mai multe ori recent în discuțiile sale cu preşedintele francez Emmanuel Macron, oficiali europeni susţin că UE poate fi un aliat mai util al SUA dacă îşi dezvoltă capacităţi militare autonome. Pe de altă parte, la summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

În ciuda progreselor în constituirea unui fond comun destinat dezvoltării de noi arme, UE încă nu a reuşit să-şi creeze o forţă pentru situaţii de criză de mărimea unui batalion și nici să operaționalizeze grupurile tactice de luptă de care dispune încă din 2007. 

Proiectul acestei forțe de reacție a fost lansat recent de Germania, împreună cu Finlanda, Portugalia, Slovenia şi Olanda. Inițiativa preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize și ea a fost propusă după ce miniștrii apărării din țările UE au relansat în luna septembrie discuțiile de înființare a unei forțe militare de reacție.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

Published

on

© European Union, 2022

Înaintea summitului dintre Uniunea Europeană și Ucraina care are loc vineri la Kiev, Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF) care oferă asistență militară suplimentară forțelor armate ale Ucrainei, măsuri care constau într-un al șaptelea pachet în valoare de 500 de milioane EUR și o nouă măsură de asistență în valoare de 45 de milioane EUR care sprijină eforturile de instruire ale Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene, informează instituția care reprezintă statele membre ale UE într-un comunicat.

“Ucraina ar trebui să primească toate echipamentele militare și pregătirea de care are nevoie pentru a-și apăra teritoriul și poporul de războiul de agresiune al Rusiei. Ei nu își apără doar țara; ei apără, de asemenea, valorile noastre comune și principiile de bază ale dreptului internațional. Noile măsuri de astăzi transmit un mesaj clar într-un moment crucial: vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi necesar”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, care se află la Kiev pentru a lua parte și la o reuniune premieră între Colegiul Comisiei Europene și Guvernul Ucrainei.

Prin decizia adoptată joi, UE își intensifică sprijinul acordat Ucrainei pentru a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și pentru a proteja populația civilă împotriva războiului de agresiune rusesc în curs de desfășurare. Cel de-al șaptelea pachet va aduce acum contribuția totală a UE în cadrul FPE pentru Ucraina la 3,6 miliarde de euro.

Scopul noii măsuri de asistență în sprijinul forțelor armate ale Ucrainei instruite în cadrul EUMAM Ucraina este de a furniza echipamentele și materialele neletale necesare, precum și serviciile de sprijinire a activităților de instruire.

Mobilizarea asistenței militare suplimentare și a sprijinului pentru Forțele Armate ale Ucrainei antrenate de EUMAM Ucraina demonstrează că UE rămâne fermă în sprijinul său pentru armata ucraineană în apărarea țării împotriva agresiunii ilegale în escaladare. Ultimele atacuri nediscriminatorii ale Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile ucrainene sunt o dovadă suplimentară a lipsei totale de respect a Rusiei pentru drepturile omului și dreptul internațional.

Ajutorul din partea UE vine într-un context în care discuțiile occidentale cu privire la sprijinul militar acordat Ucrainei a ajuns la subiectul avioanelor de luptă. Acestea au loc după ce Germania a decis săptămâna trecută să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului, iar SUA au anunțat că vor furniza Ucrainei un număr de 31 de tancuri grele Abrams. Până la acel moment, Franţa anunțase că oferă Ucrainei tancuri uşoare de tipul AMX-10, fără a preciza numărul, iar Regatul Unit a anunțat că va furniza 14 tancuri Challenger 2 ucrainenilor.

Măsurile anterioare de asistență în cadrul EPF pentru Ucraina au fost convenite la 28 februarie, 23 martie, 13 aprilie, 23 mai, 21 iulie și 17 octombrie 2022.

La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat o decizie de instituire a EUMAM Ucraina cu o durată inițială de doi ani. Misiunea este un răspuns direct la cererea de sprijin adresată de Ucraina Înaltului Reprezentant. Aceasta este menită să furnizeze instruire individuală, colectivă și specializată pentru forțele armate ale Ucrainei, precum și coordonarea și sincronizarea activităților statelor membre care asigură instruirea.

În fața războiului de agresiune al Rusiei, UE este ferm alături de Ucraina și de poporul său și sprijină fără rezerve independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare împotriva agresiunii rusești.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE recomandă consolidarea plaselor de siguranță socială prin promovarea unui venit minim adecvat și garantarea accesului la servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente

Published

on

© European Union, 2022

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare către statele membre care vizează combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și urmărirea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă prin promovarea unui sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul venitului minim, a accesului efectiv la servicii de facilitare și servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente și prin încurajarea integrării pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă.

Conform unui comunicat al instituției, demersul vine în contextul în care progresele înregistrate de statele membre privind accesibilitatea și adecvarea plaselor de siguranță socială au fost inegale.

Prin urmare, Consiliul recomandă ca statele membre să stabilească și, dacă este necesar, să consolideze plase de siguranță socială solide, combinând un sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul unor prestații de venit minim și al altor prestații monetare de însoțire, cu prestații în natură, și oferind acces la servicii de facilitare și servicii esențiale.

Se recomandă ca statele membre să stabilească nivelul venitului minim printr-o metodologie transparentă și solidă, în conformitate cu legislația națională și implicând părțile interesate relevante, luând în considerare sursele de venit globale, nevoile specifice și situațiile dezavantajoase ale gospodăriilor, venitul persoanelor cu câștiguri salariale scăzute sau al persoanelor cu salariu minim, nivelul de trai și puterea de cumpărare, precum și nivelurile prețurilor și evoluțiile aferente ale acestora.

În vederea promovării egalității de gen, a securității veniturilor și a independenței economice a femeilor, a tinerilor adulți și a persoanelor cu handicap, Consiliul recomandă totodată asigurarea posibilității de a solicita ca venitul minim să fie acordat membrilor individuali ai gospodăriei.

Se recomandă, de asemenea, ca statele membre să ajungă treptat la nivelul adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu în 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

În plus, statele membre ar trebui să revizuiască periodic și, ori de câte ori este relevant, să ajusteze nivelul venitului minim pentru a menține caracterul adecvat al acestuia. În perioade de încetinire a creșterii economice, flexibilitatea în conceperea venitului minim poate juca un rol important în atenuarea consecințelor sociale negative, precum și un rol stabilizator în economie.

Venitul minim este un element-cheie al strategiilor de ieșire din sărăcie și excluziune. În perioade de criză economică, acesta contribuie, de asemenea, la sprijinirea unei redresări durabile și favorabile incluziunii. Plasele de siguranță socială solide nu numai că îmbunătățesc rezultatele sociale și rezultatele privind starea de sănătate pentru persoanele cu acces minim la piața muncii, dar oferă și beneficii sociale și economice durabile pentru Uniunea Europeană, având ca rezultat societăți mai echitabile, mai coezive și mai reziliente.

În pofida realizării de progrese în ultimul deceniu, în 2021 peste 95,4 milioane de persoane erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar riscul menționat era mai mare pentru femei.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat avantajele sociale și economice ale unor plase de siguranță socială adecvate și specifice, măsurile de limitare a răspândirii virusului având un impact disproporționat asupra femeilor și a grupurilor dezavantajate, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală și la educație.

Războiul de agresiune nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și ulterior la inflație, afectând și mai mult gospodăriile cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare.

Această recomandare se bazează pe Recomandarea 92/441/CEE a Consiliului privind criteriile comune referitoare la resursele suficiente și asistența socială în sistemele de protecție socială, pe care o va înlocui. Ea completează, de asemenea, Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii. În concluziile sale din 9 octombrie 2020, Consiliul a solicitat consolidarea protecției venitului minim pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID-19 și dincolo de aceasta.

La 7 octombrie 2022, propunerea de recomandare a fost prezentată de Comisie Grupului de lucru pentru chestiuni sociale. În urma examinării acesteia de către grupul de lucru, s-a ajuns la un acord cu privire la textul de compromis în timpul președinției cehe. Întrucât timpul necesar pentru revizuirea textului de către experții juriști-lingviști nu a permis adoptarea formală în decembrie, Coreperul și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la text în cadrul Coreperului la 30 noiembrie 2022 și în cadrul Consiliului EPSCO la 8 decembrie 2022. Recomandarea a fost adoptată formal ca punct „A” în cadrul reuniunii Consiliului din 30 ianuarie 2023.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

Published

on

© European Union, 2023

UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată, a atras atenția ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care a participat vineri la reuniunea Consiliului justiție și afaceri interne, ce a avut loc sub auspiciile președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Conform unui comunicat al Ministerului Justiției, subiectele aflate pe ordinea de zi au vizat îmbunătăţirea cooperării judiciare și lupta împotriva criminalității organizate, precum și urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina.

Miniştrii Justiţiei au susținut propunerea Comisiei de a iniţia un nou instrument dedicat transferului de proceduri în materie penală, care să contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea cooperării judiciare.

”România a pledat, în mod constant, în favoarea adoptării unui instrument european privind transferul de proceduri. În acest context, trebuie să fim conştienţi că UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată. Alături de colegii mei din Olanda şi Belgia, susţin necesitatea unei reacţii comune rapide, care să genereze un răspuns judiciar ferm şi devastator împotriva acestui flagel. Trebuie să oprim circuitul ororilor în care sunt angrenate victimele traficului de persoane şi să protejăm cu adevărat victimele acestui fenomen. Eurojust trebuie susţinut şi România va oferi tot sprijinul necesar pentru consolidarea acestei instituţii vitale pentru bunul mers al cooperării judiciare”, a declarat Cătălin Predoiu în cadrul Consiliului JAI.

Dezbaterea referitoare la urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina s-a axat pe progresele înregistrate la nivel internațional şi european în acest domeniu. În cadrul reuniunii, procurorii suedezi cu experiență în investigarea crimelor de război au prezentat jurisprudenţa relevantă.

”Autoritățile române s-au alăturat fără ezitare eforturilor depuse de Curtea Penală Internațională, de Eurojust și de autoritățile judiciare ale Statelor Membre în investigarea crimelor internaționale deosebit de grave comise în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina. Astfel, PICCJ, prin Procurorul General, a semnat, în octombrie 2022, la Haga, Amendamentul la Acordul de creare a unei Joint Investigation Team pentru investigarea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanității, la nivelul Eurojust, cu participarea Oficiului Procurorului General al Curţii Penale Internaţionale. Considerăm că munca Eurojust de conservare şi stocare a probelor culese din teatrul de război va fi extrem de utilă procurorilor şi judecătorilor în viitoarele proceduri, de aceea Statele Membre şi Comisia Europeană trebuie să continue să susţină, inclusiv logistic, Eurojust. În sfârşit, suntem favorabili propunerilor Comisarului Reynders de a extinde competența EPPO la fapte de încălcare a sancţiunilor şi deschişi să studiem, alături de statele membre, posibilitatea creării unui oficiu al unui Procuror special desemnat pentru aceste investigaţii în marja Eurojust,”, a evidențiat oficialul român.

Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a pledat vineri pentru înființarea unui parchet internațional care să colecteze probe ale crimelor de agresiune comise de Rusia în Ucraina, ca pas premergător al instituirii unui tribunal care să judece aceste acte.

El a anunțat că tema va fi abordată săptămâna viitoare în cadrul unei reuniuni între mai mulți membri ai Comisiei Europene și oficiali ucraineni, găzduită de Kiev.

Recent, ministrul german de externe a solicitat înființarea unui tribunal special pentru judecarea regimului Putin pentru invazia din Ucraina.

Un astfel de apel a fost lansat și de țările baltice, printr-un demers comun al miniștrilor de externe ai Estoniei, Lituaniei și Letoniei, răspunzând solicitărilor repetate înaintate de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO6 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ6 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE7 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO7 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE8 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending