Connect with us

INTERNAȚIONAL

Josep Borrell anunță că Serbia și Kosovo „nu au ajuns la un acord” pentru aplanarea tensiunilor, însă „discuțiile vor continua în zilele următoare”

Published

on

© European Union

Serbia şi Kosovo „nu au ajuns la un acord” joi la Bruxelles pentru aplanarea tensiunilor dintre ele, însă „discuţiile vor continua în zilele următoare”, a anunţat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, după o reuniune cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi cu prim-ministrul kosovar Albin Kurti.

„Ambii lideri au avut ocazia de a discuta – în detaliu – despre normalizarea relațiilor, deoarece tensiunile actuale de pe teren sunt simptome ale problemei mai largi a statutului nerezolvat al relațiilor lor. Ceea ce se întâmplă este un simptom. Astăzi se întâmplă acolo, mâine s-ar putea întâmpla în altă parte, deoarece există o problemă de fond”, a declarat Josep Borrell. 

În urmă cu două săptămâni, Josep Borrell i-a invitat la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad.

Oficialul european a precizat că, din păcate, nu joi nu s-a ajuns încă la un acord, „dar nu este sfârşitul poveştii”.

„Ambii lideri au convenit că procesul trebuie să continue şi discuţiile se vor relua în zilele următoare. Mai este încă timp până la 1 septembrie, nu renunţ”, a mai spus Borrell, făcând referire la data prevăzută pentru intrarea în vigoare a noilor reguli administrative şi frontaliere impuse de Pristina şi denunţate de Belgrad, scrie Agerpres.

În încheierea reuniunii, Josep Borrell le-a spus ambilor lideri că aderarea la Uniunea Europeană ar trebui să rămână obiectivul lor final, un obiectiv la care s-au angajat amândoi.

„Iar pentru aceasta, ei trebuie să găsească o cale de a avansa – iar primul pas al acestei căi este căutarea unei soluții la situația actuală. Cele două părţi sunt în întregime responsabile în caz de escaladare”, a adăugat Înaltul Reprezentant al UE.


Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

SUA

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

Published

on

Navy Petty Officer 1st Class Alexander Kubitza, DoD

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a reafirmat marți, în timpul unei convorbiri telefonice cu ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, sprijinul neclintit al Statelor Unite pentru Ucraina în ceea ce privește conflictul actual al acestei țări cu Rusia, a anunțat Pentagonul.

În timpul convorbirii, cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre măsurile pe care aliații le iau pentru a sprijini Ucraina, precum și despre rezultatele summitului NATO care a avut loc la începutul acestei luni la Washington, a declarat reporterilor secretarul de presă al Pentagonului, generalul maior Pat Ryder.

La summitul din 9-11 iulie, care a recunoscut 75 de ani de forță a NATO, Austin a precizat că – în timp ce SUA nu intenționează să intre în război în Ucraina – va continua să sprijine țara. „Vom fi alături de Ucraina în timp ce luptă pentru suveranitatea și securitatea sa”, a spus Austin în timpul declarațiilor din 10 iulie.

De asemenea, Austin a comentat în acea zi cât de mult a crescut NATO după invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.

„În urma invaziei imperialiste a lui Putin în Ucraina, am consolidat postura de apărare avansată a NATO cu mai multe trupe în stare de pregătire sporită, exerciții mai ample, vigilență mai mare și grupuri de luptă multinaționale în opt țări”, a spus el. „NATO este acum mai puternică ca niciodată”.

Înainte de convorbirea de astăzi, Austin și Umerov s-au întâlnit personal la începutul acestei luni la Pentagon pentru a prezenta un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, evaluat la puțin mai mult de 2,3 miliarde de dolari.

„Nu vă îndoiți, Ucraina nu este singură”, a spus Austin în timpul acelei întâlniri. „Statele Unite nu vor ezita niciodată, iar sprijinul nostru alături de aproximativ 50 de aliați și parteneri va continua să ofere Ucrainei capacitățile esențiale de care are nevoie pentru a respinge agresiunea rusă astăzi și pentru a descuraja agresiunea rusă mâine.”

În timpul convorbirii de marți, Umerov l-a informat, de asemenea, pe Austin cu privire la situația actuală din Ucraina.

„Ministrul Umerov i-a oferit secretarului Austin o actualizare a dinamicii pe teren în Ucraina, în timp ce forțele ucrainene continuă să lupte cu curaj împotriva agresiunii ruse”, a declarat Ryder reporterilor.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Primul sondaj după retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: Kamala Harris are un avans de 2% față de Donald Trump (Reuters)

Published

on

© The White House/ Flickr

Vicepreședinta SUA Kamala Harris înregistrează un avans de două puncte procentuale față de fostul președinte republican Donald Trump, în primul sondaj realizat după ce președintele democrat Joe Biden s-a retras din cursă și a declarat că îi predă ștafeta lui Harris.

Potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos, Harris, a cărei echipe de campanie spune că și-a asigurat nominalizarea democrată, îl conduce Trump cu 44% la 42% în sondajul național, o diferență în marja de eroare de 3 puncte procentuale.

Harris și Trump erau la egalitate cu 44% într-un sondaj din 15-16 iulie, iar Trump conducea cu un punct procentual într-un sondaj din 1-2 iulie, ambele în aceeași marjă de eroare.

În timp ce sondajele la nivel național oferă semnale importante privind sprijinul american pentru candidații politici, o mână de state competitive înclină de obicei balanța în Colegiul Electoral al SUA, care decide în cele din urmă cine câștigă alegerile prezidențiale, amintește Reuters.

Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos subliniază motivul pentru care Biden a renunțat la cursă și pentru care Harris îl va înlocui pe listă, arată sursa citată, referindu-se la vârsta înaintată a președintelui – 81 de ani – și acuitatea sa mentală, pusă la îndoială atât de Trump, 78 de ani, când și de lideri din Partidul Democrat.

Citiți și Joe Biden și liderii Partidului Democrat o susțin pe Kamala Harris pentru Casa Albă: “Este timpul să ne unim și să-l învingem pe Trump”

Aproximativ 56% dintre alegătorii înregistrați au fost de acord cu o afirmație potrivit căreia Harris, 59 de ani, este “ascuțită din punct de vedere mental și capabilă să facă față provocărilor”, comparativ cu 49% care au spus același lucru despre Trump. Doar 22% dintre alegători l-au evaluat astfel pe Biden.

Aproximativ 80% dintre alegătorii democrați au declarat că îl privesc favorabil pe Biden, comparativ cu 91% care au spus același lucru despre Harris.

Trei sferturi dintre alegătorii democrați au declarat că sunt de acord cu afirmația conform căreia partidul și alegătorii ar trebui să o susțină pe Harris acum, în timp ce doar un sfert au afirmat că mai mulți candidați ar trebui să concureze pentru nominalizarea partidului.

Liderii democraţilor din Senat şi Camera Reprezentanţilor, Chuck Schumer şi Hakeem Jeffries, şi-au anunţat ambii sprijinul pentru candidatura Kamalei Harris la Casa Albă, ei fiind ultimii responsabili democraţi care nu se aliniaseră public în spatele vicepreşedintelui american.

Vicepreşedinta Kamala Harris, care şi-a anunţat candidatura luni, după retragerea preşedintelui Joe Biden din cursă, este deja candidata favorită a partidului după ce a primit sprijinul preşedintelui Joe Biden, al fostei preşedinte a Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi şi al tuturor guvernatorilor democraţi ai ţării.

Continue Reading

ROMÂNIA

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

Published

on

© captură video/ Atlantic Council - Youtube

Secretarul american al Energiei, Jennifer Granholm, a anunțat la București ”câteva etape importante ale parteneriatului energetic” dintre România și SUA, dintre cele mai importante fiind că Nuclearelectrica și Fluor și Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiul pentru ”modernizarea și dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă” și faptul că România poate deveni centru al lanțului de distribuție SMR prin implementarea proiectului reactoarelor nucleare de mici dimensiuni, faza studiilor de fezabilitate urmând să fie lansată miercuri, informează Agerpres.  

Oficialul american a participat la Forumul de Afaceri al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).

”În spiritul cooperării transatlantice, sunt încântată să anunţ câteva etape importante ale parteneriatului nostru energetic cu România. Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN) din România pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă. Acest proiect a fost un rezultat al unui acord interguvernamental inovator între Statele Unite şi România privind cooperarea în domeniul energiei, care stabileşte un proces continuu de dialog, sprijin şi parteneriat în schimbul folosirii bunurilor şi serviciilor energetice americane. (…) În baza aceluiaşi acord, vom lansa mâine (miercuri – n. r.) următoarea fază a studiilor de inginerie specifice amplasamentului pentru un proiect SUA – România al unui reactor modular de mici dimensiuni. Compania americană NuScale Power şi SNN din România au convenit să colaboreze în vederea implementării tehnologiei NuScale la o centrală de cărbune ieşită din uz. Această sursă fără emisii de carbon va contribui la eliminarea treptată a activelor pe cărbune din România şi o va poziţiona drept un potenţial centru al lanţului de distribuţie SMR”, a spus Jennifer Granholm.

Citiți și: România dă undă verde acordului cu SUA privind proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă. Klaus Iohannis a promulgat legea de ratificare a acordului dintre București și Washington

România va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru proiecte energetice printr-un memorandum încheiat la Washington

Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Ea a amintit și de memorandumul de înțelegere semnat între Electrocentrale București (ELCEN) și Sage Geosystems Incorporated, o companie din SUA care dezvoltă tehnologii de valorificare și stocare a energiei geotermale.

Potrivit unui comunicat al Electrocentrale București, prin acest document, ELCEN și SAGE au în vedere realizarea unui studiu de fezabilitate privind implementarea unor tehnologii de utilizare a resurselor geotermale în cadrul sistemului de încălzire centralizată din București.

”Parteneriate inovatoare precum acesta sunt o piatră de temelie a tranziţiei energetice, o dovadă a ceea ce putem realiza împreună şi un semn a ceea ce va urma”, a evidențiat oficialul american.

Secretarul american al Energiei, Jennifer Granholm, a participat marți la Forumul de Afaceri al Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în Energie şi Climă (P-TECC).

Evenimentul are loc în contextul reuniunii ministeriale a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei (P-TECC) , o platformă pentru securitate energetică și cooperare în domeniul energiei curate, creată de Statele Unite și care include 24 de țări din Europa Centrală și de Est.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA6 mins ago

MApN: Două aeronave F-16 au monitorizat situația din Tulcea în urma atacurilor cu drone efectuate de Rusia în proximitatea frontierei ucrainene cu România

ROMÂNIA31 mins ago

Ministrul Bogdan Ivan a verificat stadiul lucrărilor la Centrul Cyber al UE: Vom finaliza lucrările de creștere a capabilităților Centrului până la finalul lunii octombrie

SUA38 mins ago

Șeful Pentagonului reafirmă „sprijinul neclintit” al SUA pentru Ucraina într-o convorbire cu ministrul Rustem Umerov

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Adrian Câciu anunță că mai mult de jumătate din reformele din PNRR au fost îndeplinite: Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire

ENERGIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Regiunea Mării Negre devine o adevărată “masă rotundă” a diplomației energetice. România, pregătită să își joace rolul în energia nucleară sigură și exploatarea gazelor

SĂNĂTATE2 hours ago

Finalizarea Uniunii Europene a Sănătății, printre obiectivele noii Comisii Europene. Von der Leyen va propune o Lege privind medicamentele critice

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Primul sondaj după retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: Kamala Harris are un avans de 2% față de Donald Trump (Reuters)

ROMÂNIA3 hours ago

RADR 2024: Diplomația română se reunește pentru a pregăti acțiunile României “într-o lume instabilă”. Invitați speciali: vicepremierii din Luxemburg, R. Moldova și Ucrainei

ROMÂNIA17 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

U.E.19 hours ago

Ungaria, „indiferentă” la mutarea reuniunilor ministeriale ale președinției ungare a Consiliului, va bloca în continuare ajutorul militar al UE pentru Ucraina

ROMÂNIA17 hours ago

Secretarul american al Energiei: Sunt foarte încântată să anunţ că Fluor şi Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea şi dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă

CONSILIUL UE2 days ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.4 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA6 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

Trending