Leadership-ul de neclintit din partea Statelor și sprijinul bipartizan au făcut ca aliații NATO să fie uniți ca niciodată, a declarat miercuri, la Washington, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă comune cu secretarul de stat Antony Blinken, în care i-a lăudat pe președintele Joe Biden și Statele Unite pentru conducerea fermă de care au dat dovadă în timpul celei mai grave crize de securitate din ultima generație.

Înaltul oficial aliat efectuează de marți până joi o vizită la Washington. În timpul vizitei în capitala SUA, agenda lui Stoltenberg a inclus, de asemenea, o întâlnire cu secretarul apărării Lloyd Austin, cu consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan și cu liderii Congresului.

Secretarul general a subliniat că, de când președintele Putin a lansat războiul său ilegal de agresiune, aliații NATO au oferit Ucrainei un sprijin fără precedent, cu aproximativ 120 de miliarde de dolari în asistență militară, umanitară și financiară.

El a precizat că Statele Unite joacă “un rol indispensabil”, în timp ce Europa și Canada au făcut și ele un pas înainte, contribuind cu peste jumătate din asistența totală, inclusiv tancuri și sisteme avansate de apărare aeriană, primind aproape 5 milioane de refugiați din Ucraina, aplicând sancțiuni fără precedent și decuplarea de la livrările de gaze rusești.

“Putin a început acest război de agresiune. Și el poate pune capăt acestui război astăzi prin retragerea trupelor sale din Ucraina”, a declarat Stoltenberg. 

Înaltul oficial aliat a spus că “Moscova se pregătește pentru noi ofensive” și că aliații și partenerii trebuie să continue să furnizeze Ucrainei armele de care are nevoie pentru a recuceri teritoriul și pentru a se impune ca națiune suverană.

El a adăugat că, dacă Putin va câștiga, ar fi o tragedie pentru Ucraina, “dar ar fi, de asemenea, periculos pentru noi toți”, deoarece ar trimite un mesaj clar altor regimuri autoritare că pot folosi forța pentru a-și atinge obiectivele.

Secretarul general a precizat că “Beijingul urmărește îndeaproape și învață lecții care ar putea influența deciziile sale viitoare”.

Secretarul general și secretarul Blinken au discutat, de asemenea, despre necesitatea “de a ne consolida apărarea și descurajarea și de a crește în continuare cheltuielile pentru apărare”, precum și despre importanța finalizării aderării Finlandei și Suediei la NATO.

Stoltenberg a declarat că toți aliații au semnat protocoalele de aderare, 28 de aliați au ratificat acordul, iar Finlanda și Suedia sunt în curs de integrare în structurile civile și militare ale NATO.

El a subliniat că este important ca procesul de aderare a acestora să se încheie cât mai curând posibil, deoarece “acest lucru va consolida securitatea tuturor aliaților”.

Tancurile britanice Challenger 2 promise de Marea Britanie Kievului vor fi operaţionale “luna viitoare” în Ucraina, a declarat miercuri premierul britanic Rishi Sunak, într-o conferinţă de presă susținută alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a promis că piloții de vânătoare ucraineni vor fi instruiți în curând în Marea Britanie.

“Echipele ucrainene care au sosit săptămâna trecută (pentru a se antrena în Regatul Unit, n.red.) vor folosi tancuri Challenger 2 pentru a apăra suveranitatea teritorială a Ucrainei luna viitoare”, a declarat Sunak alături de preşedintele ucrainean Zelenski, în sud-vestul Angliei, confirmând calendarul dat în ianuarie de guvern care menţiona că livrările vor avea loc la sfârşitul lunii martie, informează Agerpres.

Volodimir Zelenski a fost miercuri la Londra, unde a obţinut din partea Marii Britanii promisiunea pregătirii piloţilor militari ucraineni pentru folosirea unor avioane de luptă occidentale.

Dar Sunak a avertizat că o decizie de a livra avioane va fi luată doar în coaliție cu aliații și a spus că antrenarea piloților trebuie să fie pe primul loc și ar putea dura “ceva timp”.

“De aceea am anunțat astăzi că vom instrui forțele aeriene ucrainene pe platforme la standarde NATO, pentru că primul pas pentru a putea furniza avioane avansate este să avem soldați sau aviatori care să fie capabili să le folosească. Trebuie să ne asigurăm că aceștia sunt capabili să opereze aeronavele pe care le-ar putea folosi în cele din urmă”, a spus premierul britanic, citat de Politico Europe.

De altfel, președintele ucrainean și premierul britanic au semnat Declarația de la Londra prin care consolidează parteneriatul britanico-ucrainean.

“În 2023, Marea Britanie va antrena cel puțin dublul numărului de forțe ucrainene antrenate în 2022 și va oferi un ajutor militar de cel puțin 2,3 miliarde de lire sterline, inclusiv capabilități mai avansate” se arată în Declarația de la Londra adoptată de Sunak și Zelenski, care stipulează și faptul că înaintea summitului NATO de la Vilnius, britanicii vor colabora cu aliații pentru a aprofunda interoperabilitatea Ucrainei cu NATO și pentru a accelera tranziția Ucrainei la standardele NATO.

Ucraina insistă să primească tancuri grele occidentale pentru a putea străpunge liniile ruseşti, fiindu-i insuficiente tancurile de concepţie sovietică de care mai dispune după aproape un an de război, deşi în acest timp a mai primit, în special din Polonia, circa 300 de tancuri T-72, de asemenea un model sovietic aflat în dotarea armatei ucrainene, şi în plus a capturat în luptă sute de tancuri folosite de armata rusă.

Anul trecut, Londra i-a furnizat Kievului ajutor militar în valoare de 2,3 miliarde de lire sterline, iar guvernul s-a angajat să menţină acelaşi nivel şi în acest an, situându-se astfel pe poziţia a doua în lume după SUA, sub acest aspect. Londra i-a livrat armatei ucrainene arme letale chiar dinainte de lansarea invaziei ruse, pe 24 februarie anul trecut, şi a fost prima ţară care şi-a anunţat intenţia, în ianuarie, de a-i trimite şi tancuri grele – 14 Challengers 2 – urmată de Germania cu Leopard şi SUA cu Abrams.

Vizita la Londra face parte dintr-un turneu diplomatic fulger și surpriză al lui Zelenski în Europa. Miercuri seară, liderul ucrainean se va întâlni la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și cu cancelarul german Olaf Scholz, iar joi este așteptat la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles.

La Londra, Zelenski s-a adresat Parlamentului, s-a întâlnit cu prim-ministrul Rishi Sunak, a fost primit în audiență de regele Charles al III-lea, și a avut o întâlnire și cu trupele ucrainene antrenate de forțele armate britanice.

Fostul cancelar federal german Angela Merkel a primit miercuri, în Coasta de Fildeş, Premiul pentru Pace al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), informează dpa, potrivit Agerpres.

Prin acest premiu, organizaţia îşi manifestă aprecierea faţă de politica pentru refugiaţi a Angelei Merkel din 2015, când Germania a primit peste 1,2 milioane de refugiaţi şi alţi migranţi.

În discursul său la primirea premiului, Merkel a atenţionat asupra noilor puncte nevralgice din lume şi a îndemnat la soluţionarea paşnică a conflictelor. Dialogul este arma celui puternic, nu a celui slab, a spus Angela Merkel. Ea a dedicat acest premiu voluntarilor care i-au ajutat pe refugiaţi în apogeul crizei refugiaţilor.

Peace should be based on permanent dialogue, human rights and dignity, and respect for freedom and equality for all.

Today, Angela Merkel has been awarded the 2022 Félix #HouphouëtBoigny-UNESCO #PeacePrize, recognising her efforts to welcome refugees.https://t.co/dKkYgoA6wt pic.twitter.com/WxVnH09I7S

— UNESCO 🏛️ #Education #Sciences #Culture 🇺🇳 (@UNESCO) February 8, 2023

Directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, i-a înmânat premiul fostului cancelar german în cadrul unei ceremonii organizate în capitala Coastei de Fildeş, Yamoussoukro.

Azoulay a spus că Merkel a dat dovadă de curaj într-o perioadă când alţii doreau să închidă Europa.

Preşedintele Uniunii Africane şi al Senegalului, Macky Sall, a descris-o pe Angela Merkel drept un om de stat şi umanitarist de excepţie.

Anul trecut, Angela Merkel a fost laureată pentru “viziune, curaj, compasiune şi forţă a spiritului” cu Premiul Agenției ONU pentru Refugiaţi.

Premiul UESCO pentru Pace a fost înfiinţat în 1989 şi este acordat anual din 1991 încoace persoanelor sau organizaţiilor care au depus eforturi speciale pentru a promova, a cerceta sau a asigura pacea.

Primii laureaţi ai premiului au fost Nelson Mandela şi Frederik Willem de Klerk, care au fost premiaţi după abolirea apartheidului în Africa de Sud.