Connect with us

U.E.

Josep Borrell, apel către UE de 9 mai: Războiul din Ucraina ne arată că Europa trebuie să învețe limbajul puterilor pentru a prezerva normele internaționale

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Războiul din Ucraina ne reamintește, ”în mod dramatic și izbitor, de valoarea perenă a Uniunii Europene ca proiect de pace și ca actor puternic pentru susținerea și promovarea securității pe continentul nostru și în lumea întreagă”, trasmite Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un material dat publicității cu ocazia Zilei Europei, mesaj menit să risipească îndoielile ”unora dintre europeni” cu privire la ”utilitatea proiectului european”.

”Sărbătorim Ziua Europei la 9 mai și declarația fondatoare a lui Robert Schuman, care a lansat proiectul european. Astăzi, acest moment capătă o semnificație cu totul specială. Începând cu 24 februarie, Europa a asistat la revenirea războiului pe teritoriul său, cu un agresor de o parte, Rusia, și cu un stat agresat de cealaltă parte, Ucraina. Acest război afectează în primul rând Europa. Chiar dacă Ucraina nu este stat membre al Uniunii Europene, este un partener foarte apropiat, cu care avem un acord cuprinzător de asociere și a cărui și a cărui vocație europeană este de netăgăduit”, punctează Borrell. 

Înaltul Reprezentat al UE enunță ”patru considerente esențiale” în această directă:

1. Statele membre ”au dat dovadă de cea mai puternică unitate politică în fața agresiunii. Unii ar fi crezut că acest lucru este de neconceput și, cu siguranță, agresorul rus se îndoia că vom reuși să arătăm o astfel de determinare, în ciuda unor avertismente clare. Am înțeles cu toții gravitatea agresiunii și pericolele pe care le implică. De aici și rapiditatea cu care Uniunea a adoptat sancțiuni financiare și economice împotriva Rusiei, în coordonare cu partenerii din G7”;

2. Decizia de a utiliza – pentru prima dată – resursele financiare al Facilității europene pentru pace pentru a ajuta un ”un stat atacat să se apere”. ”Trei tranșe au fost deja plătite pentru un total de 1,5 miliarde de euro. Acest sprijin european este dublat de sprijinul militar direct din partea statelor membre. Este încă o dovadă că, departe de limita statele membre, uniunea multiplică puterea fiecăruia dintre ele”, reamintește Borrell în cel de-al doilea argument al său;

3. Înaltul Reprezentat al Uniunii subliniază și importanța unui efort comun care aspiră către același țel. ”Prin eforturile comune de a pune capăt dependenței energetice a Europei față de Rusia, UE demonstrează că este mai puternică împreună decât atunci când statele acționează singure. Nu numai că este un actor mai puternic pe piața internațională a energiei, dar limitează, de asemenea, expunerea statelor sale membre la șantajul energetic. Acest lucru va spori capacitatea de reziliență strategică a UE”, spune oficialul european;

4. Tăria și determinarea răspunsului UE pentru sprijinirea Ucrainei nu este doar în beneficiul și interesul europenilor.

”Nu este vorba de <<Vestul>> împotriva Rusiei. Respectarea principiilor internaționale fundamentale consacrate în Carta ONU privește în egală măsură Nordul, Estul, Sudul și Vestul.  Nu mai puțin de 141 de state din comunitatea internațională au respins în mod explicit agresiunea rusă împotriva Ucrainei în cadrul Adunării Generale a ONU. Acestea își apără propria integritate teritorială și suveranitate împotriva unor potențiale agresiuni viitoare și spun <<nu>> revenirii legii junglei în relațiile internaționale. Ei spun <<nu>> minciunilor enunțate de liderii ruși și mantalei relativismului multilateral sub care aceștia pretind că își ascund acțiunile. În plus, UE este angajată în abordarea impactului internațional general, inclusiv economic, al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Și aici, unitatea UE în exercitarea solidarității internaționale va face diferența”, mai subliniază Borrell. 

”În urma acestui război, procesul de învățare a Europei de a folosi limbajul puterilor capătă viteză. Ziua de 9 mai trebuie să sublinieze această conștientizare în ascensiune: să apărăm UE și valorile pe care se bazează; să ne punem puterea colectivă în slujba partenerului nostru, Ucraina, pentru a se apăra pe sine și suveranitatea sa; să colaborăm cu comunitatea internațională pentru a păstra normele internaționale cheie și securitatea și să ne exercităm solidaritatea pentru a aborda consecințele globale ale acestei agresiuni”, conchide Borrell într-un apel lansat blocului european.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Banca Centrală Europeană (BCE) va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a lupta împotriva unei inflaţii „excesiv de ridicate” şi care ar urma să rămână la acest nivel „pentru o anumită perioadă” în zona euro, a declarat marţi președinta BCE, Christine Lagarde, informează AFP, potrivit Agerpres

Cu ocazia forumului anual al BCE de la Sintra (Portugalia), Christine Lagarde a subliniat că explozia inflaţiei reprezintă „o mare provocare pentru politica noastră monetară”. Obiectivul BCE este să menţină inflaţia la un nivel apropiat de 2%, în condiţiile în care în luna mai rata anuală a inflaţiei în zona euro a depăşit 8%, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, şi este posibil ca în luna iunie să fii crescut şi mai mult.

„Vom merge oricât de departe e nevoie pentru a ne asigura că inflaţia se stabilizează în jurul ţintei noastre de 2% pe termen mediu”, a spus Christine Lagarde.

În contextul inflaţiei galopante, BCE se pregăteşte ca în luna iulie să majoreze dobânda de politică monetară, pentru prima dată în ultimii 11 ani. Perspectiva scumpirii costului creditului în zona euro a relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză a datoriilor în zona euro, odată cu creşterea diferenţelor dintre randamentele la care se împrumută statele din nord şi cele din sudul Europei pentru a-şi finanţa deficitele.

Pentru a-i linişti pe investitori, oficialii BCE au trebuit să intervină şi să anunţe că pregătesc un nou „instrument împotriva riscurilor de fragmentare”.

Acest nou instrument „va trebui să fie eficient, chiar dacă va fi proporţional şi să conţină suficiente garanţii pentru a păstra elanul statelor bugetare spre o politică fiscală sănătoasă”, a spus Christine Lagarde.

Însă BCE se confruntă cu o dilemă deoarece o majorare prea rapidă a dobânzilor ar putea arunca zona euro în recesiune, cu atât mai mult cu cât instituţia de la Frankfurt şi-a revizuit deja, în jos, prognozele de creştere pentru următorii doi ani.

„Cu toate acestea, ne aşteptăm în continuare la rate de creştere pozitive, graţie măsurilor interne de susţinere a economiei. Însă BCE nu trebuie să fie singurul actor şi de acea guvernele, responsabile de politica bugetară, să îşi joace rolul care le revine în reducerea riscurilor şi să furnizeze un sprijin ţintit şi temporar economiei, fără a pierde din vedere stabilitatea finanţelor publice”, a concluzionat Christine Lagarde.

Reamintim că Executivul european și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Comisia Europeană anticipează că economia României își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu a votat în PE pentru sprijinirea fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de impactul invadării Ucrainei de către Rusia

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European, reunit într-o mini-sesiune plenară în perioada 22-23 iunie, raportul privind Sprijinul temporar excepțional în cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ca răspuns la impactul invaziei Rusiei asupra Ucrainei.

”Fermierii și întreprinderile rurale au fost afectați de consecințele invaziei Ucrainei de către Rusia într-un mod fără precedent. Creșterea prețurilor în special la energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, a creat perturbări economice în sectorul agricol și comunitățile rurale și a condus la probleme de lichiditate pentru fermieri și micile întreprinderi rurale active în procesarea, comercializarea sau dezvoltarea produselor agricole”, a explicat Marinescu.

Potrivit documentului adoptat, sprijinul ia forma unei sume forfetare care urmează să fie plătită până la 15 octombrie 2023, pe baza cererilor de sprijin aprobate de autoritatea competentă până la 31 martie 2023.

Rambursarea ulterioară de către Comisie se efectuează în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva finanțării disponibile. Nivelul plăților poate fi diferențiat pe categorii de beneficiari, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii: cuantumul maxim al sprijinului nu depășește 15 000 de euro per fermier și 100.000 de euro per IMM.

Atunci când acordă sprijin, statele membre trebuie să ia în considerare sprijinul acordat prin alte instrumente de sprijin naționale sau ale Uniunii sau scheme private pentru a răspunde impactului invadării Ucrainei de către Rusia.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, mizând pe un mix energetic echilibrat

Published

on

© European Union

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a participat la reuniunea Conisiului Energiei, prilej cu care a transmis că România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze și că țara noastră rămâne un susținător al solidarității între statele membre și al colaborării în domeniul energetic. 

„România, la rândul ei, mizează pe un mix energetic echilibrat. Dezvoltarea producției interne de gaz natural, energie nucleară și creșterea ponderii energiei regenerabile cuplat cu măsuri de eficiență energetică reprezintă coordonatele strategice pentru perioada următoare. România a început de curând valorificarea resurselor din Marea Neagră din perimetrele de adâncime redusă, cu potențial estimat la 1 miliard metri cubi pe an ceea ce reprezintă aproximativ 10% din consumul de gaze al României. Prin preluarea integrală a participației ExxonMobil, de către Romgaz, România are de asemenea în vedere demararea exploatării din perimetrul Neptun Deep, în perspectiva anului 2026”, a transmis ministrul român în cadrul reuniunii. 

De asemenea, acesta a informat că proiectele în domeniul nuclear continuă conform planificării stabilite (retehnologizarea Unității 1, Unitățile 3 și 4), România anunțând de curând amplasamentul potențial al primului reactor modular de mici dimensiuni, la Doicești, județul Dâmbovița.Pentru iarna viitoare,  „România este în plin proces de refacere a stocurilor de gaze, fiind importantă în acest sens și coordonarea cu grupul regional creat la Sofia ca parte a Platformei energetice comune a UE.”

În prima parte a reuniunii, alături de celelalte state membre, ministrul Virgil Popescu adoptat poziția de negociere a Consiliul asupra formelor revizuite ale directivelor privind eficiența energetică și promovarea energiei din surse regenerabile, elemente cheie ale securității energetice în UE: „Cele două directive vor contribui la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile și la o utilizare mai eficientă a resurselor, ambele cu impact direct asupra reducerii prețului la energie pentru consumatori. Cele două directive revizuite adoptate la nivelul Consiliului urmează să intre în etapa de negociere inter-instituțională între Parlamentul European și Consiliu.”

În a doua parte, statele membre au dezbătut problema securității energetice în contextul continuării conflictului din Ucraina și al pregătirii pentru iarna viitoare.

Potrivit ministrului, din perspectiva României, sunt importante 5 direcții strategice de acțiune pentru perioada următoare:
(1) creșterea producției din surse interne într-o manieră neutră din punct de vedere tehnologic;
(2) refacerea stocurilor de gaze pentru iarna următoare la un nivel de cel puțin 80%;
(3) consolidarea infrastructurii pentru transportul și depozitarea gazului natural – finalizarea Coridorului Vertical (Grecia-Bulgaria-România) și utilizarea Coridorului Transbalcanic (Turcia, Bulgaria, România, Ucraina și Republica Moldova);
(4) operaționalizarea Platformei Energetice pentru achiziționarea în comun a gazelor naturale;
(5) energie stabilă și accesibilă pentru consumatori.

„România rămâne un susținător al solidarității între Statele Membre și al colaborării în domeniul energetic”, a conchis oficialul Guvernului. 

Continue Reading

Facebook

U.E.15 mins ago

Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

ROMÂNIA36 mins ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

SUA1 hour ago

Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să recunoască Rusia drept sponsor al terorismului

ROMÂNIA2 hours ago

81 de ani de la Pogromul din Iași. Klaus Iohannis: Doar prin asumarea onestă a trecutului putem dezvolta o societate care să se opună încercărilor de negare a Holocaustului

G72 hours ago

Cancelarul german, poziție tranșantă: În relațiile cu Rusia nu putem reveni la perioada de dinainte de invazia în Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

ROMÂNIA2 hours ago

Florin Cîțu: România a făcut foarte multe pentru Parteneriatul Strategic cu SUA, fiind singura țară din UE care a scos China din contractele cu statul român

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă: Vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum de gaze al României, cu ajutorul proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Marian-Jean Marinescu a votat în PE pentru sprijinirea fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de impactul invadării Ucrainei de către Rusia

ROMÂNIA4 hours ago

Bogdan Aurescu, privind aderarea la OCDE: Am început să lucrăm din punct de vedere tehnic la elaborarea Memorandumului Inițial, reprezentând următorul pas după adoptarea Foii de Parcurs

ROMÂNIA36 mins ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO22 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO23 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL1 day ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Team2Share

Trending