Connect with us

RUSIA

Josep Borrell: Confruntată cu o Rusie revizionistă și care amenință arhitectura de securitate europeană, UE trebuie să spună clar ce intenționează să facă

Published

on

© European Union 2021

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, pledează pentru o poziție unitară a Uniunii Europene și pentru acțiuni concrete, în coordonare cu NATO și OSCE, în contextul confruntării cu o Rusie revizionistă, care amenință arhitectura de securitate europeană, se arată într-un articol de opinie publicat pe blogul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), înaintea reuniunii miniștrilor de externe și ai apărării din statele membre, săptămâna aceasta, la Brest. 

„Rusia a adresat Statelor Unite și NATO propuneri privind viitorul securității în Europa care contravin principiilor arhitecturii europene de securitate. Acestea sunt însoțite de o consolidare militară la granița Ucrainei și de amenințarea deschisă a Rusiei de a întreprinde acțiuni militare dacă aceste cereri nu sunt îndeplinite. În colaborare cu SUA și NATO, UE trebuie să definească acum ce putem face pentru a susține ordinea de securitate a Europei și principiile care stau la baza acesteia – care sunt în mod clar amenințate în prezent. Această problemă se află pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor de externe și ai apărării din UE, care se va desfășura la Brest în această săptămână. Înainte de această reuniune, două lucruri sunt clare: trebuie să ajungem la o poziție unitară a UE și trebuie să ne fundamentăm rolul, susținându-l cu piste de acțiune concrete, adică nu doar cu privire la ceea ce gândim sau dorim, ci și cu privire la ceea ce intenționăm să facem”, afirmă Înaltul Reprezentant al UE. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

SUA au acceptat să discute cu Rusia aceste cerințe în contextul mai larg al securității europene, demarând primele consultări strategice și diplomatice bilaterale pe 10 ianuarie, la Geneva. La finalul dialogului, secretarul de stat adjunct Wendy Sherman, a declarat că SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a descris aceste consultări drept profesioniste, dar a estimat că este nevoie de compromisuri şi a cerut Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări.

De asemenea, reuniunea de la Geneva este completată de de discuții intense pe plan european, inclusiv reuniunea Comisiei NATO-Ucraina, cu discuții la Bruxelles între secretarul de stat adjunct al SUA și ambasadorii țărilor NATO și UE,  reuniunea Consiliului NATO – Rusia și o întrunire la nivelul OSCE la Viena, toate aceste culminând cu întrevederea miniștrilor de externe și ai apărării din UE, la Brest. Aceasta din urmă va defini poziția UE în cazul în care Rusia va continua să amenințe arhitectura de securitate europeană.

„În timpul reuniunilor informale ale miniștrilor de externe și ai apărării din această săptămână de la Brest, vom lucra asupra rolului și contribuției precise a UE. Trebuie să venim cu poziții clare cu privire la ceea ce dorim să realizăm în aceste discuții privind arhitectura de securitate a Europei și, mai mult, cu acțiuni și contribuții clare. Pentru a atinge acest obiectiv, noi, europenii, trebuie să fim uniți și să formulăm răspunsul nostru în cazul în care Rusia își va pune în aplicare amenințările la adresa Ucrainei sau a ordinii de securitate europene la scară mai largă”, precizează șeful diplomației din UE. 

Citiți și În umbra discuțiilor SUA-Rusia, miniștrii apărării și de externe din UE se reunesc în Franța pentru a definitiva Busola Strategică a securității și apărării europene

Potrivit lui Josep Borrell, ambiția autorităților ruse este de a contesta ordinea politică și de securitate născută după Războiul Rece, acționând ca o putere revizionistă.

„Moscova vrea să revină asupra actului fondator NATO-Rusia din 1997, care a însoțit extinderea NATO în Europa Centrală și de Est; asupra Cartei de la Paris din 1990, care a codificat principiile pentru securitatea europeană după încheierea Războiului Rece. Există trei principii pe care Rusia le-a acceptat anterior și pe care acum le pune sub semnul întrebării. Primul este dreptul fiecărui stat de a alege în mod liber să aparțină sau nu unei organizații internaționale și de a fi parte la tratate sau alianțe, așa cum este recunoscut de Carta de la Paris. Prin contestarea acestui principiu fundamental, Moscova acționează ca o putere revizionistă. În ochii Rusiei, această interdicție nu s-ar aplica doar țărilor din fosta Uniune Sovietică, ci și statelor membre ale UE, precum Suedia sau Finlanda. Al doilea și al treilea sunt neutilizarea forței și respectarea integrității teritoriale a tuturor statelor. Rusia încalcă aceste trei principii fundamentale în Ucraina, așa cum a făcut deja în Georgia. Iar Rusia nu se limitează la simple afirmații, ci le însoțește cu o presiune militară tot mai mare la granița ucraineană și amenință Kievul cu o nouă intervenție, dacă cererile sale nu sunt îndeplinite în totalitate”, explică Înaltul Reprezentant al UE.

În plus, Josep Borrell consideră că Rusia dorește să prezinte Uniunea Europeană ca fiind irelevantă și să facă presiuni pentru o decuplare strategică între Statele Unite și Europa. De asemenea, urmărește ca UE să accepte să aibă o influență decisivă asupra Ucrainei și Belarusului, dar și asupra Asiei Centrale.

„Faptul că Asia Centrală este inclusă în perimetrul declarat al securității rusești confirmă faptul că problema NATO este un pretext, deoarece niciun stat din Asia Centrală nu este candidat la aderarea la NATO. Pe scurt, reconstituirea blocului geopolitic sovietic în Europa și încercarea de decuplare între Statele Unite și Europa ar putea fi obiectivele strategice ale Moscovei”, punctează șeful diplomației din UE. „Acestea sunt în mod clar inacceptabile”, adaugă Borrell. 

Astfel, Înaltul Reprezentant al UE consideră că este utilă o discuție de „substanță” cu Rusia despre acordurile de securitate din Europa și despre îmbunătățirea lor.

„Prima sarcină va fi să se revină la principiile generale ale arhitecturii de securitate, așa cum rezultă din Carta de la Helsinki, Carta de la Paris, acordul NATO-Rusia sau documentul OSCE de la Viena privind măsurile de consolidare a încrederii. Cea de-a doua este instituirea unui mecanism mai eficient de gestionare a crizelor cu Rusia, un domeniu în care UE are o mare experiență. Cu bună credință, ar trebui să fie posibil să se facă progrese în acest domeniu. Al treilea este stabilirea unor mecanisme permanente și operaționale de prevenire a conflictelor și a unor măsuri de consolidare a încrederii, astfel încât comportamentul tuturor părților să nu fie interpretat greșit, în special în ceea ce privește manevrele militare”, afirmă Josep Borrell. 

În final, diplomatul evidențiază că, împreună cu NATO și OSCE, Uniunea Europeană este „un actor-cheie în securitatea europeană”.

„Trebuie să profităm de oportunitatea acestei crize cu Rusia pentru a ne consolida unitatea și determinarea, pentru a ne apăra interesele de securitate și pe cele ale întregului continent”, punctează Josep Borrell. „Liderii UE au declarat deja că orice altă mișcare împotriva Ucrainei ar avea costuri reale și consecințe masive. Pe lângă adoptarea unui set coordonat de sancțiuni, ar trebui, de asemenea, să fim pregătiți să accelerăm diferite piste de acțiune în cadrul general de <<reprimare, limitare și angajare>> a Rusiei. Nu suntem o alianță militară, dar avem căi și mijloace pentru a promova interesele noastre de securitate și ale partenerilor noștri”, insistă șeful diplomației europene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Germania afirmă că Moscova “a pus capăt unilateral” Actului Fondator NATO – Rusia. Alianța susține că “Ucraina poate câștiga războiul” declanșat de Putin

Published

on

© NATO

Comportamentul Rusiei echivalează cu repudierea unilaterală a acordului de cooperare cu NATO din 1997, a declarat duminică ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, la finalul unei reuniuni informale a miniștrilor de externe aliați, care a avut la Berlin și pe a cărei agendă au figurat discuții privind aderarea Finlandei și Suediei la Alianță, sprijinirea Ucrainei în războiul declanșat de Federația Rusă și pregătirea viitorului Concept Strategic al NATO.

“Guvernul rus a spus clar că Actul fondator NATO-Rusia nu mai valorează nimic. Aşadar, acum trebuie să recunoaştem că şi acestui act de bază i-a fost pus capăt unilateral de către Rusia, nu de NATO”, a declarat Baerbock într-o conferință comună de presă cu secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, aflat la Bruxelles.

Acordul a fost conceput pentru a construi încredere şi a limita prezenţa forţelor ambelor părţi în Europa de Est, amintește Reuters.

NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia în 2014, după ce Moscova a ocupat peninsula ucraineană Crimeea.

Rusia şi-a suspendat misiunea la NATO şi a închis biroul alianţei la Moscova în octombrie 2021 ca răspuns la expulzările diplomaţilor ruşi.

Miniștrii de externe ai NATO s-au reuni la Berlin pentru a discuta despre posibila cerere de aderare a Finlandei și Suediei, precum și pentru a reafirma sprijinul NATO pentru Ucraina în urma invaziei brutale a Rusiei.

Adresându-se presei prin intermediul unei legături video, alături de ministrul german de externe Annalena Baerbock, Stoltenberg a declarat că Suedia și Finlanda sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO și că, în cazul în care vor decide să solicite aderarea, acest lucru ar fi “istoric”. “Aderarea lor la NATO ar spori securitatea noastră comună, ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că agresiunea nu plătește”, a spus dl Stoltenberg, reiterând că toate națiunile suverane au dreptul de a-și alege propria cale.

Încheind reuniunea de două zile a miniștrilor, Stoltenberg a declarat că aliații au discutat, de asemenea, despre sprijinul acordat Ucrainei, despre consolidarea în continuare a descurajării și apărării NATO, precum și despre implicațiile pe termen lung ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

După ce forțele rusești nu au reușit să cucerească Kievul, acestea se retrag din Harkov, iar ofensiva lor din Donbass a stagnat, a declarat dl Stoltenberg.

Rusia nu își atinge obiectivele strategice“, a spus el.

“Președintele Putin vrea ca Ucraina să fie înfrântă, NATO să cadă, iar Europa și America de Nord să fie divizate. Dar Ucraina rămâne în picioare, NATO este mai puternică ca niciodată. Europa și America de Nord sunt solid unite. Ucraina poate câștiga acest război“, a declarat secretarul general, adăugând că aliații trebuie să continue să își majoreze ajutorul militar pentru Ucraina.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre viitorul Summit NATO de la Madrid, care se așteaptă să ia decizii privind consolidarea posturii Alianței, consolidarea sprijinului pentru partenerii globali și adoptarea următoarei strategii principale oficiale a Alianței, “Conceptul strategic” al acesteia.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită în oraşul japonez Hiroshima, primul din istorie care a fost atacat cu bombă nucleară, a declarat vineri că invazia rusă în Ucraina constituie o ameninţare la adresa securităţii globale și a denunțat faptul că Moscova face “referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”.

Charles Michel a subliniat că Hiroshima constituie “un memento puternic al urgenţei” de a întări regulile internaţionale pentru dezarmare nucleară şi controlul armelor.

“Dar în acest moment, securitatea globală este amenințată. Rusia, un stat înarmat nuclear și un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, atacă națiunea suverană a Ucrainei, făcând în același timp referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”, a spus Michel, conform unui discurs difuzat pe pagina web a Consiliului.

 

El a atenționat că acest lucru “nu numai că zguduie securitatea Europei, ci crește periculos miza pentru întreaga lume” și a invocat în această privință și “testele ilegale și provocatoare de rachete ale Coreei de Nord”

“Aceste provocări urgente sunt tocmai motivul pentru care parteneriatele bazate pe pace și pe o ordine internațională bazată pe reguli – precum parteneriatul nostru Japonia-UE – sunt atât de importante, sunt atât de vitale”, a explicat Michel, la o zi după ce a participat, la Tokyo, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de premierul nipon Fumio Kishida la summitul UE – Japonia.

În același context, președinta Comisiei Europene a afirmat că Rusia este astăzi cea mai directă amenințare la adresa ordinii mondiale, ducând un “război barbar împotriva Ucrainei” și având un pact “îngrijorător” cu China, alături de care face apel la “noi – și foarte arbitrare – relații internaționale”.

Continue Reading

RUSIA

Emmanuel Macron a discutat cu Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina după mai bine de o lună de la ultima convorbire telefonică

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președintele francez Emmanuel Macron a avut marți, la amiază, prima convorbire telefonică cu omologul rus Vladimir Putin pe tema războiului din Ucraina, de la realegerea sa în funcția de șef de stat, relatează Le Figaro, preluat de Adevărul. Cea mai recentă discuție între cei doi lideri a avut loc la 29 martie, cu câteva zile înaintea descoperirii masacrului de la Bucea.

Acest apel survine după ce șeful statului francez a avut sâmbătă o discuție telefonică cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, la mai bine de două luni de la invadarea țării sale de către armata rusă. Președinții francez și rus, care au discutat în numeroase ocazii – de aproape 20 de ori din decembrie 2021, dintre care de opt ori de la începutul războiului, la 24 februarie – nu au mai avut niciun schimb de replici de la descoperirea masacrului de la Bucea, la începutul lunii aprilie.

Calificând drept „insuportabile” imaginile cu numeroasele cadavre descoperite în acest oraș situat la nord-vest de Kiev după retragerea armatei de la Moscova, Emmanuel Macron a declarat că autoritățile ruse ar trebui să „răspundă pentru aceste crime “.

Cu câteva zile înainte, la 29 martie, președintele Franței a discutat cu omologul său rus despre punerea în aplicare a unei operațiuni de evacuare a locuitorilor din orașul ucrainean Mariupol, asediat de armata rusă. La finalul schimbului de replici, acesta a indicat faptul că condițiile „nu au fost îndeplinite”. La 25 aprilie, Vladimir Putin l-a felicitat pe Emmanuel Macron, reales în ziua precedentă, urându-i „succes” în noul mandat și „sănătate”.

Eforturile lui Macron de a menţine comunicarea deschisă cu liderul rus au dus la critici atât în ţară, cât şi în străinătate, inclusiv din partea premierului polonez, Mateusz Morawiecki. „Este de datoria mea să vorbesc cu el, avem nevoie de el. Nu mă voi opri din a face acest lucru”, a declarat președintele Franței pentru un cotidian francez în aprilie.

De asemenea, discuțiile cu liderul de la Kremlin i-au permis lui Emmanuel Macron „să rămână în contact”, ceea ce „nu este o dovadă de complezenţă şi nici de slăbiciune”, a explicat Palatul Elysee în martie, transmite Digi24.

 

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA12 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO17 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE18 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending