Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol activ în viitoarele discuții dintre Statele Unite și Rusia despre tensiunile privind Ucraina şi garanţiile de securitate cerute de Moscova, a precizat miercuri Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, informează Politico Europe.
”Dacă Moscova, așa cum a anunțat, dorește să discute în ianuarie despre arhitectura de securitate din Europa și despre garanțiile de securitate, atunci aceasta nu este doar o chestiune care privește SUA și Rusia. UE trebuie să fie implicată în aceste negocieri”, a precizat Borrell într-un interviu pentru cotidianul german Die Welt.
Oficialul european a punct că discuțiile nu au sens decât dacă Uniunea participă îndeaproape, deoarece acestea vizează viitorul întregului bătrân continent.
”Securitatea europeană este securitatea noastră. Este vorba despre noi. Nu este vorba de două state, adică SUA și Rusia, sau NATO și Rusia – chiar dacă Moscova își imaginează acest lucru”, a argumentat Borrell, care a respins solicitările categorice ale Rusiei.
”Este pentru prima dată când rușii pun pe masă propria agendă, sub forma unui tratat real. Acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum. Doar învingătorii fac asta”, și-a arătat surprinderea Înaltul Reprezentat al UE, adăugând că cererile sunt ”complet inacceptabile”.
Reprezentanţi ai SUA şi Rusiei urmează să se întâlnească la 10 ianuarie la Geneva pentru a discuta despre tensiunile privind Ucraina şi garanţiile de securitate cerute de Moscova, care dorește ca NATO să promită că îşi va opri extinderea spre Est şi că nu va permite aderarea Ucrainei, considerând că aceasta ar fi o ameninţare.
Prin vocea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, Statele Unite au dat asigurări aliaților europeni că vor fi transparente și solidare în cadrul discuțiilor pe care urmează să le aibă cu Rusia, dublând mesajele anterioare prin care anunțau că se vor coordona cu Uniunea Europeană pentru orice tratative privind arhitectura de securitate europeană în contextul consolidării militare a Rusiei la granița cu Ucraina, unitate ce poate fi observată și pe axa NATO-UE, cele două atrăgând atenția asupra consecințelor grave pe care le are de suportat Moscova dacă recurge la noi agresiuni împotriva Kievului, ecou al avertismentelor enunțate de Olaf Scholz în primul său discurs susținut în Parlamentul german.
Astfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnalat posibilitatea impunerii de noi sancțiuni politice și economice, acțiune sprijinită și de România, în vreme ce președintele american, Joe Biden, i-a transmis omologului rus că SUA și aliații europeni vor adopta ”măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina.
Ranforsând mesajul, Jake Sullivan, consilierul prezidențial pentru probleme de securitate a declarat că Washingtonul intenționează să ”furnizeze Ucrainei material defensiv suplimentar” și că ”își va ajuta aliații NATO de pe flancul estic cu capacități suplimentare” în cazul unei invazii din partea Rusiei.
De asemenea, Sullivan a dat asigurări că SUA vor folosi controversatul gazoduct Nord Stream 2 ca ”pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina, țară care și-a exprimat îngrijorarea că acest proiect ar putea reduce rolul său energetic regional.
Întâlnirea dintre Washington și Moscova va fi succedată de o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, programată pentru 12 ianuarie și anunțată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă comune cu noul prim-ministru al României, Nicolae Ciucă. Oficialul Alianței a dat atunci asigurări că va face ”tot ce este necesar pentru apărarea tuturor aliaților”, garanție care vine să răspundă preocupărilor punctate de premierul român și subliniată anterior și de consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden într-o sesiune a formatului “București 9”.
De altfel, propunerile înaintate de Kremlin au făcut obiectul unor discuții purtate de președintele francez, Emmnuel Macron, și de noul cancelar german, Olaf Scholz, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în urma cărora armele din regiunea ucraineană Donbas, controlată de separatiștii pro-ruși, au tăcut.
