Connect with us

NATO

Josep Borrell, după afirmațiile lui Trump: NATO nu poate fi o “alianţă a la carte” a cărei funcționare să depindă de “starea de spirit” a liderului SUA. Ea există sau nu există

Published

on

© European Union, 2024

NATO nu poate fi o ”alianţă a la carte” – ea există sau nu, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, ca reacţie la afirmaţiile fostului președinte american Donald Trump care a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere ţările Alianţei Nord-Atlantice a căror contribuţie financiară este insuficientă.

“Permiteți-mi să fiu sarcastic. În timpul acestei campanii, vom vedea și vom asculta multe lucruri. Haideți să fim serioși. NATO nu poate fi o alianță militară “à la carte”, a spus Borrell, înaintea reuniunii informale a miniştrilor dezvoltării din Uniunea Europeană, desfăşurată la Bruxelles.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a subliniat că NATO nu poate fi o alianță care funcționează în funcție de “starea de spirit” președintelui Statelor Unite din zilele în care face acele afirmații.

În opinia lui Borrell, acea dispoziție nu este una de tip “Acum da. Mâine, nu. Depinde, cine ești tu?”.

Nu, haideți să fim serioși. NATO nu poate fi o alianță “à la carte”. Ea există sau nu există. Dar nu am de gând să-mi pierd timpul comentând orice idee prostească care vine în timpul acestei campanii electorale în Statele Unite“, a conchis șeful diplomației UE.

Fostul președinte american Donald Trump a declarat sâmbătă că ar “încuraja” Rusia să atace orice țară membră a NATO care nu își îndeplinește obligațiile financiare față de alianța de apărare, în remarci pe care Casa Albă le-a repudiat ca fiind “îngrozitoare și nebunești”.

Vorbind la un miting de campanie în Carolina de Sud, Trump a declarat că, în timp ce era președinte, le-a spus liderilor NATO că ar “încuraja [Rusia] să facă ce naiba vrea” cu membrii alianței care “nu respectă” obiectivele de cheltuieli ale grupului.

“Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: ‘Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?”, și-a amintit Trump în timpul mitingului. “Am spus: ‘Nu ați plătit. Sunteți în întârziere’. El a spus: ‘Da, să spunem că s-a întâmplat asta’. Nu, nu v-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă ce naiba vor”.

Comentariile par să sugereze că Trump, favorit pentru nominalizarea republicană la președinție, ar putea să nu respecte clauza de apărare colectivă a NATO pentru membrii care nu au plătit suficient. Casa Albă a denunțat comentariile ca punând în pericol securitatea și stabilitatea.

Într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reacționat într-un comunicat de presă la afirmațiile lui Trump, spunând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”.

La rândul său, președintele Consiliului European Charles Michel a apărat “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5, subliniind că UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică.

Aflat în competiție cu Trump pentru un nou mandat la Casa Albă, preşedintele Joe Biden a denunţat afirmaţiile “îngrijorătoare şi periculoase” ale celui pe care l-a etichat drept unul dintre “lacheii” președintelui rus Vladimir Putin.

În 2016, Donald Trump și-a început prima campanie prezidențială din SUA cu afirmațiile că NATO este o alianță învechită, iar la primele două summit-uri NATO în calitate de președinte – 2017 și 2018 – i-a criticat dur pe aliații care nu alocau minim 2% din PIB pentru apărare, în frunte cu Germania, în timp ce făceau afaceri cu Rusia.

Favorit la învestitura republicană, Trump a fost întrebat recent de către prezentatorii unei intervenţii în direct la Fox News despre poziţia sa faţă de NATO, o întrebare care a urmat dezvăluirii apărute că el le-ar fi spus unor înalţi oficiali europeni, pe când era preşedinte, că SUA nu vor ajuta niciodată Europa dacă va fi atacată.

El a precizat că va condiționa angajamentul față de NATO de modul cum europenii vor trata SUA, subliniind că aliații occidentali au profitat de Statele Unite.

Reuniți în iulie anul trecut pentru summitul Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius, la 150 de kilometri de Rusia, țara care a readus războiul în Europa prin invazia sa în Ucraina, liderii celor 31 de state membre ale NATO, și-au luat un angajament durabil de a investi în apărare cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB), într-o schimbare de paradigmă față de angajamentul din 2014, din Țara Galilor. 

“În 2014, la Summitul din Țara Galilor, șefii de stat și de guvern aliați au convenit asupra Angajamentului de investiții în domeniul apărării. De atunci, aliații au înregistrat progrese remarcabile și toți și-au majorat cheltuielile pentru apărare, și-au dezvoltat în continuare forțele și capacitățile și au contribuit la operațiunile, misiunile și activitățile aliate. Cu toate acestea, așa cum se arată în Conceptul strategic, națiunile noastre se confruntă acum cu amenințări și provocări de securitate mai profunde decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece”, au subliniat cei 31 de lideri.

Astfel, în conformitate cu obligațiile care revin în temeiul articolului 3 din Tratatul de la Washington, aliații și-au luat “angajamentul durabil de a investi anual cel puțin 2% din produsul nostru intern brut (PIB) în apărare”.

Această decizie, care reprezintă o actualizare în creștere a angajamentului din Țara Galilor, când Rusia abia anexase Crimeea, a fost luată “pentru a îndeplini cerințele de lungă durată privind echipamentele majore și obiectivele NATO privind capacitățile, pentru a finanța noile planuri de apărare și modelul de forțe ale NATO, precum și pentru a contribui la operațiunile, misiunile și activitățile NATO”. 

Astfel, aliații au reafirmat și obiectivul ca 20% din bugetele de apărare să fie alocate în echipamente majore, inclusiv în cercetarea și dezvoltarea aferente, care ar trebui îndeplinit împreună cu un minim de 2% din PIB pentru cheltuielile anuale de apărare.

Potrivit celui mai recent raport anual al NATO, țările care au cheltuit cel puțin 2% din PIB pentru apărare au fost Grecia (3,54%), SUA (3,46%), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%). În ceea ce privește România, țara noastră a alocat 2% din PIB pentru apărare începând cu anul 2017, iar din 2023 bugetul apărării a crescut la 2,5% din PIB/ an.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, au discutat miercuri despre grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, această ședință a avut loc în ajunul împlinirii a doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuând să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.

Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.

Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun.

România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.

În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.

De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.

Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.

Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României.

Continue Reading

NATO

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

Published

on

© European Union 2022/Source - EC Audiovisual

Un sprijin politic şi militar insuficient pentru Ucraina din partea Occidentului poate face ca evoluţia războiului ruso-ucrainean să devină o ameninţare pentru NATO, scrie într-un raport principalul Serviciu de Informaţii al Letoniei, Oficiul pentru Protecţia Constituţiei (SAB), relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

„Fără o creştere substanţială a sprijinului occidental pentru Ucraina, regimul Putin va căpăta încredere în capacitatea sa de a influenţa Occidentul şi spiritul imperial al Rusiei nu va face decât să crească în viitorul previzibil”, se arată în raport.

Potrivit acestuia, armata rusă a dobândit o enormă experienţă de luptă, inclusiv împotriva echipamentelor militare occidentale.

„Împreună cu expansiunea planificată a armatei ruse, aceasta va creşte semnificativ riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO”, susţine serviciul de informaţii leton.

Acest serviciu observă că, deşi Occidentul a impus Rusiei sancţiuni ample după agresiunea asupra Ucrainei, Rusia nu a fost izolată complet, în timp ce „capacitatea agresivă şi destabilizatoare a Kremlinului a diminuat, dar nu a dispărut”.

De asemenea, raportul face referire şi la Belarus, ţară vecină atât cu Rusia cât şi cu Letonia, menţionând că regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko cooperează strâns cu Rusia în operaţiunile militare ale acesteia în Ucraina şi arme nucleare ruse sunt staţionate pe teritoriul belarus.

„Belarusul a oferit sprijin logistic, instruire a trupelor, livrări de arme şi muniţii, tratament şi reabilitare pentru soldaţii ruşi răniţi, precum şi reparaţii de echipamente şi maşini de luptă. Belarusul este de asemenea complice la crimele de război comise de Rusia, întrucât a participat la deportarea copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei şi la instalarea lor în tabere, inclusiv în Belarus”, se arată în document.

În context, Serviciul de Informații Externe al Estoniei a declarat, într-un raport publicat săptămâna trecută, că Rusia se pregătește pentru un potențial conflict armat cu țările occidentale în următorul deceniu.

„În mentalitatea Kremlinului, ei nu se luptă doar cu ucrainenii, ci calea aleasă de ei implică o confruntare pe termen lung cu întregul <<Occident colectiv>>”, a declarat Kaupo Rosin, șeful organismului estonian.

Deși șansele unui atac militar din partea Rusiei în acest an sunt reduse, consideră Rosin, viitoarea securitate a Europei și a granițelor Estoniei depinde de capacitatea Ucrainei de a descuraja agresiunea rusă cu sprijinul aliaților.

În ianuarie, Letonia, Lituania și Estonia au convenit să creeze „o linie de apărare” comună la frontierele lor cu Rusia și Belarus pentru ”a apăra flancul estic al NATO şi a-i priva pe adversarii noştri de libertatea de mişcare”.

Alianța este conștientă că trebuie să-și consolideze postura de descurajare credibilă, fapt reflectat și prin apelul președintelui Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, sau prin cel al președintelui francez Emmanuel Macron, care a solicitat industriei franceze să treacă la „economai de război”

Continue Reading

NATO

Alexandru Muraru: NATO trebuie să își continue angajamentul politic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei

Published

on

© Alexandru Muraru - Faecbooka

Deputatul PNL, Alexandru Muraru, prezent la reuniunea anuală comună a Comisiilor Adunării Parlamentare a NATO de la Bruxelles, a subliniat importanța ca „NATO trebuie să își continue angajamentul politic și practic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei.”

„NATO trebuie să își continue angajamentul politic și practic pentru Kiev și să reitereze drumul euro-atlantic al Ucrainei. Nu este loc pentru ezitare, mai ales că există premisele ca Rusia să intensifice agresiunea militară în Ucraina din această primăvară”, a transmis deputatul liberal. 

Potrivit acestuia, următorul Summit NATO care va avea loc în iulie 2024 la Washington va fi un moment cheie în evoluția Alianței Nord-Atlantice: „După cum contextul de securitate va continua să rămână complicat și provocator, aliații vor trebui să fie fermi în reafirmarea solidarității și unității dintre parteneri și să caute soluții pentru rezolvarea conflictelor actuale.”

„În tot acest context, România va continua să sprijine Ucraina cât și Republica Moldova, reamintind că, nu mai departe de finalul anului trecut, țara noastră a sprijinit cele două state vecine cu 2 milioane de euro sub forma unor pachete de asistență medicală și militară”, a conchis Alexandru Muraru. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ROMÂNIA6 mins ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA20 mins ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO45 mins ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.3 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ4 hours ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.4 hours ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA5 hours ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending