NATO nu poate fi o ”alianţă a la carte” – ea există sau nu, a declarat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, ca reacţie la afirmaţiile fostului președinte american Donald Trump care a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere ţările Alianţei Nord-Atlantice a căror contribuţie financiară este insuficientă.
“Permiteți-mi să fiu sarcastic. În timpul acestei campanii, vom vedea și vom asculta multe lucruri. Haideți să fim serioși. NATO nu poate fi o alianță militară “à la carte”, a spus Borrell, înaintea reuniunii informale a miniştrilor dezvoltării din Uniunea Europeană, desfăşurată la Bruxelles.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a subliniat că NATO nu poate fi o alianță care funcționează în funcție de “starea de spirit” președintelui Statelor Unite din zilele în care face acele afirmații.
În opinia lui Borrell, acea dispoziție nu este una de tip “Acum da. Mâine, nu. Depinde, cine ești tu?”.
“Nu, haideți să fim serioși. NATO nu poate fi o alianță “à la carte”. Ea există sau nu există. Dar nu am de gând să-mi pierd timpul comentând orice idee prostească care vine în timpul acestei campanii electorale în Statele Unite“, a conchis șeful diplomației UE.
Fostul președinte american Donald Trump a declarat sâmbătă că ar “încuraja” Rusia să atace orice țară membră a NATO care nu își îndeplinește obligațiile financiare față de alianța de apărare, în remarci pe care Casa Albă le-a repudiat ca fiind “îngrozitoare și nebunești”.
Vorbind la un miting de campanie în Carolina de Sud, Trump a declarat că, în timp ce era președinte, le-a spus liderilor NATO că ar “încuraja [Rusia] să facă ce naiba vrea” cu membrii alianței care “nu respectă” obiectivele de cheltuieli ale grupului.
“Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: ‘Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?”, și-a amintit Trump în timpul mitingului. “Am spus: ‘Nu ați plătit. Sunteți în întârziere’. El a spus: ‘Da, să spunem că s-a întâmplat asta’. Nu, nu v-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă ce naiba vor”.
Comentariile par să sugereze că Trump, favorit pentru nominalizarea republicană la președinție, ar putea să nu respecte clauza de apărare colectivă a NATO pentru membrii care nu au plătit suficient. Casa Albă a denunțat comentariile ca punând în pericol securitatea și stabilitatea.
Într-un gest rar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reacționat într-un comunicat de presă la afirmațiile lui Trump, spunând că acestea “subminează securitatea Alianței” și expun “soldații americani și europeni la un risc sporit”.
La rândul său, președintele Consiliului European Charles Michel a apărat “Alianța Transatlantică” în fața “declarațiilor nesăbuite” ale lui Trump privind solidaritatea articolului 5, subliniind că UE trebuie să își dezvolte urgent autonomia strategică.
Aflat în competiție cu Trump pentru un nou mandat la Casa Albă, preşedintele Joe Biden a denunţat afirmaţiile “îngrijorătoare şi periculoase” ale celui pe care l-a etichat drept unul dintre “lacheii” președintelui rus Vladimir Putin.
În 2016, Donald Trump și-a început prima campanie prezidențială din SUA cu afirmațiile că NATO este o alianță învechită, iar la primele două summit-uri NATO în calitate de președinte – 2017 și 2018 – i-a criticat dur pe aliații care nu alocau minim 2% din PIB pentru apărare, în frunte cu Germania, în timp ce făceau afaceri cu Rusia.
Favorit la învestitura republicană, Trump a fost întrebat recent de către prezentatorii unei intervenţii în direct la Fox News despre poziţia sa faţă de NATO, o întrebare care a urmat dezvăluirii apărute că el le-ar fi spus unor înalţi oficiali europeni, pe când era preşedinte, că SUA nu vor ajuta niciodată Europa dacă va fi atacată.
El a precizat că va condiționa angajamentul față de NATO de modul cum europenii vor trata SUA, subliniind că aliații occidentali au profitat de Statele Unite.
Reuniți în iulie anul trecut pentru summitul Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius, la 150 de kilometri de Rusia, țara care a readus războiul în Europa prin invazia sa în Ucraina, liderii celor 31 de state membre ale NATO, și-au luat un angajament durabil de a investi în apărare cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB), într-o schimbare de paradigmă față de angajamentul din 2014, din Țara Galilor.
“În 2014, la Summitul din Țara Galilor, șefii de stat și de guvern aliați au convenit asupra Angajamentului de investiții în domeniul apărării. De atunci, aliații au înregistrat progrese remarcabile și toți și-au majorat cheltuielile pentru apărare, și-au dezvoltat în continuare forțele și capacitățile și au contribuit la operațiunile, misiunile și activitățile aliate. Cu toate acestea, așa cum se arată în Conceptul strategic, națiunile noastre se confruntă acum cu amenințări și provocări de securitate mai profunde decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece”, au subliniat cei 31 de lideri.
Astfel, în conformitate cu obligațiile care revin în temeiul articolului 3 din Tratatul de la Washington, aliații și-au luat “angajamentul durabil de a investi anual cel puțin 2% din produsul nostru intern brut (PIB) în apărare”.
Această decizie, care reprezintă o actualizare în creștere a angajamentului din Țara Galilor, când Rusia abia anexase Crimeea, a fost luată “pentru a îndeplini cerințele de lungă durată privind echipamentele majore și obiectivele NATO privind capacitățile, pentru a finanța noile planuri de apărare și modelul de forțe ale NATO, precum și pentru a contribui la operațiunile, misiunile și activitățile NATO”.
Astfel, aliații au reafirmat și obiectivul ca 20% din bugetele de apărare să fie alocate în echipamente majore, inclusiv în cercetarea și dezvoltarea aferente, care ar trebui îndeplinit împreună cu un minim de 2% din PIB pentru cheltuielile anuale de apărare.
Potrivit celui mai recent raport anual al NATO, țările care au cheltuit cel puțin 2% din PIB pentru apărare au fost Grecia (3,54%), SUA (3,46%), Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%). În ceea ce privește România, țara noastră a alocat 2% din PIB pentru apărare începând cu anul 2017, iar din 2023 bugetul apărării a crescut la 2,5% din PIB/ an.
