Connect with us

RUSIA

Josep Borrell, întrevedere cu Serghei Lavrov: Există dezacorduri majore între UE și Rusia, dar trebuie să cooperăm pe mai multe chestiuni de politică externă, în interesul securității și stabilității globale

Published

on

© Josep Borrell/ Twitter

Există dezacorduri majore între Uniunea Europeană și Rusia, dar trebuie să cooperăm pe mai multe chestiuni de politică externă, în interesul securității și stabilității globale, i-a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, ministrului rus de externe, Serghei Lavrov.

Întâlnirea dintre cei oficiali a fost prilejuită de cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, discuțiile axându-se pe dosare internaționale în care ”Rusia ar trebui să continue să coopereze, în vederea abordării provocărilor de securitate la nivel mondial, precum situația din Afganistan, Libia, Mali, procesul de pace din Orientul Mijlociu sau Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA).”

”Dezacordurile persistă, în special în ceea ce privește încălcările de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, în domeniul democrației și al drepturilor omului, precum și în ceea ce privește amenințările cibernetice, dezinformarea și alte amenințări hibride”, este menționat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Cu toate acestea, Borrell a subliniat că obiectivul UE este acela de a avea ”o relație mai stabilă și mai previzibilă.”

Această întrevedere dintre Înaltul Reprezentat al UE și ministrul rus de externe este prima de la tensiunile diplomatice iscate la începutul lunii februarie, când Josep Borrell a efectuat o vizită de două zile la Moscova, pentru a cere eliberarea opozantului Aleksei Navalnîi şi pentru a analiza posibilitatea unei normalizării a relaţiilor dintre UE şi Rusia.

Doar că în timpul vizitei, Kremlinul  a declarat  persona non grata diplomaţi din Germania, Polonia şi Suedia acuzaţi de participarea la o manifestaţie în favoarea opozantului Aleksei Navalnîi, condamnat la închisoare, gest condamnat de Occident. Aceşti diplomaţi au fost acuzaţi că au participat la adunări ”ilegale pe 23 ianuarie” la Sankt-Petersburg şi Moscova.

De altfel, mesajul potrivit căruia Rusia are tendința de a se comporta ca și când Uniunea Europeană ar fi un adversar a mai fost subliniat în trecut de oficialul european.

Într-o dezbatere din luna aprilie, organizată de Parlamentul European cu privire la politica de destabilizare a Rusiei la adresa Ucrainei, situația opozantului rus, Aleksei Navalnîi și tensiunile diplomatice între Moscova și Praga, soldate cu expulzarea mai multor diplomați, Josep Borrell a atras atenția că UE trebuie ”să se pregătească pentru o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Moscova, informându-i atunci pe eurodeputați că UE va continua politica față de Rusia, bazată pe următoarele principii: reziliența internă, lupta împotriva amenințărilor hibride și cibernetice, consolidarea angajamentului UE față de statele din Parteneriatul Estic, sprijinirea poporului rus, prin intensificarea sprijinului pentru societatea civilă și apărătorii drepturilor omului și prin intensificarea contactelor interumane.

Astfel, Uniunea Europeană urmărește ”să schimbe dinamica actuală treptat, într-o relație mai puțin conflictuală, mai previzibilă și mai stabilă”, rămânând însă fidelă abordării ”partener, competitor, rival”.

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

RUSIA

Vladimir Putin și-a exprimat interesul pentru continuarea discuțiilor privind problema ucraineană, în format Normandia, într-o convorbire telefonică cu Angela Merkel și Emmanuel Macron

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre problema ucraineană în cadrul unei convorbiri telefonice, a anunțat luni Kremlinul într-un comunicat.

„S-a discutat în detaliu despre impasul îngrijorător în efortul de a pune capăt conflictului intern din Ucraina, cei trei lideri remarcând importanța implementării acordurilor de la Minsk din 2015 ca singura bază posibilă pentru o soluționare”, se arată în declarație. „De asemenea, a fost exprimat interesul pentru coordonarea în continuare a eforturilor în formatul Normandia al Rusiei, Germaniei și Franței”, mai precizează sursa citată.

Vladimir Putin consideră că autoritățile de la Kiev „refuză să își onoreze angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk și al acordurilor încheiate la summiturile anterioare din Normandia, inclusiv la cel de la Paris (la 9 decembrie 2019)”.

Având în vedere dificultatea soluționării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii și-au însărcinat consilierii politici și ministerele de externe să intensifice contactele și să lucreze în formatul Normandia Patru, având ca rezultat o reuniune la nivel de miniștri de externe în acest cadru. De asemenea, liderii au convenit să continue să utilizeze diferite canale pentru a evalua condițiile pentru convocarea unui alt summit Normandia, dacă va fi necesar.

În timpul convorbirii au fost discutate și alte chestiuni internaționale, inclusiv eforturile de combatere a terorismului pe continentul african.

Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.

Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.

În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului, potrivit Agerpres.

Continue Reading

NATO

Alianța Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei pe lângă NATO: Aceștia “erau ofițeri de informații ruși nedeclarați”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat joi că Alianța Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii permanente al Rusiei pe lângă organizația nord-atlantică, subliniind că aceștia “erau ofițeri de informații ruși nedeclarați”.

Înaltul oficial aliat a asigurat că această decizie nu este legată de niciun eveniment anume, ci bazată pe ocreștere a activității rusești rău intenționate.

“Relația dintre NATO și Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Și asta din cauza comportamentului rusesc”, a spus Stoltenberg, după o reuniune a consilierilor pe probleme de securitate națională ai țărilor aliate.

 

El s-a referit la acțiunile agresive ale Rusiei, citând acțiunile împotriva Ucrainei, consolidarea posturii militare în vecinătatea flancului estic al Alianței sau încălcarea unor acorduri importante de control al armelor, cum ar fi Tratatul INF, violări care au dus la dispariția acestor tratate care interziceau de fapt toate sistemele de arme cu rază intermediară de acțiune.

“Decizia de a retrage acreditarea a 8 membri ai delegației ruse la NATO a fost luată pe baza unor informații, a fost luată pentru că aceștia sunt ofițeri de informații ruși nedeclarați. Și am văzut o creștere a activităților maligne rusești, cel puțin în Europa și, prin urmare, trebuie să acționăm”, a explicat acesta.

Secretarul general a reamintit că poziția și abordarea NATO față de Rusia este consecventă și clară, ea fundamentându-se pe abordarea duală “descurajare – apărare și dialog”. Mai mult, Stoltenberg a precizat că nu a răspuns pozitiv la invitația NATO de a convoca o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia”.

“Prin urmare, nu a avut loc nicio reuniune în cadrul Consiliului NATO-Rusia, dar suntem pregătiți să ne întâlnim, deoarece credem că este întotdeauna important să stăm de vorbă, dar mai ales atunci când vremurile sunt dificile, când tensiunile sunt ridicate, așa cum sunt acum și, prin urmare, vom continua să depunem eforturi pentru un dialog semnificativ cu Rusia. M-am întâlnit cu ministrul Lavrov, la ONU, în timpul Adunării Generale a ONU, nu cu multe zile în urmă. Nu am reușit să convenim asupra convocării unei noi reuniuni a Consiliului NATO-Rusia, dar eu și NATO rămânem pregătiți să facem acest lucru de îndată ce Rusia este pregătită să se întâlnească cu noi”, a conchis el.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Cazul Navalnîi: 45 de țări, printre care și România, cer Rusiei explicații pentru otrăvirea lui Navalnîi. Moscova are la dispoziție 10 zile pentru a răspunde întrebărilor

Published

on

© Aleksei Navalnîi/ Facebook

Un grup de 45 de ţări, printre care și România, Statele Unite, Canada și alte state membre UE, au cerut marţi în faţa Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) ca Rusia să ofere explicaţii după otrăvirea în 2020 a opozantului Aleksei Navalnîi, informează Agerpres

Moscova are la dispoziţie 10 zile pentru a răspunde la întrebările adresate de ţările respective, în conformitate cu regulile OIAC al cărei sediu se află la Haga.

Pentru experţii occidentali, adversarul Kremlinului a fost victima în august 2020 agentului neurotoxic din epoca sovietică Noviciok. Aleksei Navalnîi a primit îngrijiri medicale în Germania înainte de a fi închis la întoarcerea în Rusia. 

Marţi, „45 de state părţi, printre care Marea Britanie, au informat Consiliul Executiv al OIAC că vor pune oficial întrebări Rusiei despre otrăvirea lui Navalnîi în temeiul articolului 9 al Convenţiei. Este esenţial ca Rusia să expună în detaliu măsurile luate pentru a investiga şi a face lumină asupra utilizării unei arme chimice pe teritoriul său”, a anunţat pe Twitter delegaţia britanică.

Statele Unite și numeroși membri din comunitatea internațională cer de mult timp clarificări cu privire la tentativa Rusiei de asasinare a lui Navalnîi  cu o armă chimică la 20 august 2020 și intenția sa de a coopera cu OIAC. Având în vedere statutul său de stat parte la Convenţia privind armele chimice, lipsa persistentă de transparenţă şi cooperare din partea Rusiei în ceea ce priveşte otrăvirea este „deosebit de îngrijorătoare”, se arată într-un comunicat al departamentului de stat al SUA. 

Citiți și: Cazul Navalnîi: SUA și Regatul Unit cer Rusiei să respecte obligațiile internaționale pentru a continua să aibă relații ”stabile”

Ţările occidentale cer în special Rusiei să descrie în detaliu măsurile pe care le-a luat de la 20 august 2020 ca răspuns la incident. Sunt, de asemenea, surprinse că Moscova nu a primit încă experţi ai OIAC pe teritoriul său pentru a ajuta la anchetă, în pofida unei invitaţii în acest sens din octombrie 2020.

În ciuda mai multor solicitări formulate de numeroase state părţi, Rusia nu a oferit până în prezent o explicaţie credibilă despre incident, au declarat cele 45 de ţări într-un document oficial postat pe site-ul OIAC.

Uniunea Europeană continuă să solicite Federației Ruse să investigheze această tentativă de asasinat în deplină transparență și fără alte întârzieri și să coopereze pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice  pentru a asigura o anchetă internațională imparțială.

Principalul opozant al Kremlinului a încetat să se alimenteze pe 31 martie pentru a protesta împotriva condiţiilor proaste de detenţie. În vârstă de 44 de ani, el a supravieţuit la limită otrăvirii cu un agent neurotoxic care l-a adus în comă în vara anului trecut. El a acuzat Kremlinul şi serviciile de securitate ruse că sunt responsabile pentru atac, ceea ce acestea au negat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu30 mins ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ50 mins ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.3 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA4 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu6 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA7 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.8 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac9 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA4 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending