Connect with us

U.E.

Josep Borrell invocă o “lume multipolară cu mișcări tectonice” între SUA, UE, China și Rusia: Rivalitatea Washington-Beijing nu va replica lumea bipolară a Războiului Rece

Published

on

© European Union 2021

Multe evenimente globale par să indice confruntarea dintre democrații și regimurile autoritare, iar dacă Rusia și China par să-și unească forțele pentru a înfrunta “lumea occidentală”, viitorul peisaj geopolitic al unei lumi multipolare nu este simplu, a afirmat luni șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-o postare pe blogul său.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a publicat o analiză a săptămânii trecută pe care a intitulat-o una “tensiunilor diplomatice ridicate”, luând în considerare relațiile cu SUA, Turcia, Rusia și China, în general, și sancțiunile impuse Chinei de către UE pentru încălcarea drepturilor omului, reacția Beijingului, întâlnirea dintre miniștrii de externe chinez și rus, în particular.

Șeful diplomației UE s-a referit și la elementele pozitive ale cooperării transatlantice prin reuniunea miniștrilor de externe din NATO și discuțiile legate de Rusia, întâlnirea sa cu noul secretar de stat al SUA și relansarea dialogului strategic privind China și stimularea implicării SUA în proiectele apărării europene, precum și participarea președintelui Joe Biden la reuniunea prin videoconferință a Consiliului European

Referitor la China, Borrell a criticat sancțiunile Chinei anunțate sub formă de contra-răspuns la măsurile restrictive europene. UE a impus la 22 martie sancțiuni împotriva a patru oficiali chinezi implicați în abuzurile împotriva minorității uigure din Xinjiang, fiind primele astfel de măsuri la adresa Chinei de la masacrul din Piața Tiananmen din 1989. Drept răspuns, China a inclus pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS).

“A existat o respingere fermă, principială și unanimă a acestor sancțiuni chineze, care într-adevăr sunt atât disproporționate, cât și nejustificate”, a spus Borrell.

Înaltul Reprezentant a făcut trimitere la la cooperarea SUA – Europa și la semnalul președintelui american Joe Biden privind concurența democrațiilor cu autocrațiile, pe de o parte, și la apropierea dintre Moscova și Beijing, pe de altă parte.

Șeful diplomației UE a vorbit despre “o lume multipolară” în care au loc “mișcări tectonice” între China, Rusia, SUA și UE.

Borrell a criticat faptul că “Moscova și Beijingul folosesc un limbaj foarte similar când se referă la Occident și la SUA” și a respins afirmațiile lui Serghei Lavrov privind faptul că nu mai există relații Rusia – UE pentru că ele ar fi fost distruse de hotărârile unilaterale ale Bruxellesului. El a analizat apropierea sino-rusă din perspectivă economică și politică.

Din punct de vedere economic, cele două țări doresc să își mărească independența față de Occident, dar nu joacă în aceeași ligă, China având în mod clar avantajul între ele. Un aspect cheie în discuțiile lor bilaterale este energia. China are nevoie de petrol și gaze pe care le importă din Rusia, printre altele. Între timp, Moscova încearcă să-și diversifice exporturile de energie în afara UE, având în vedere angajamentele noastre de tranziție energetică și tensiunile generale din relația noastră. (…) Totuși, ne-am înșela să analizăm această relație doar din punct de vedere economic. Apropierea chino-rusă se bazează mai ales pe o respingere a valorilor democratice și o opoziție față de ceea ce ei consideră „interferență” în afacerile lor interne”, a spus Josep Borrell.

Cu toate acestea, Înaltul Reprezentant al EU nu consideră că aceste mișcări tectonice vor conduce spre un nou Război Rece.

Rivalitatea dintre Washington și Beijing se desfășoară pe multe fronturi, dar nu înseamnă că acest lucru va replica lumea bipolară a Războiului Rece. În primul rând, Rusia nu a fost niciodată un rival economic și nici un partener comercial important pentru Occident, în timp ce astăzi China este a doua putere economică a lumii și într-adevăr un partener comercial crucial atât pentru SUA, cât și pentru UE. În plus, în termeni politici, lumea de astăzi nu este binară, ci multipolară”, a mai spus el.

În opinia lui Borrell, pentru a naviga prin acest peisaj strategic emergent, UE trebuie să “învețe să vorbească limbajul puterii” și să își construiască “autonomia strategică”.

“Ca UE, preferința noastră este întotdeauna pentru relații de cooperare, bazate pe reguli convenite. Dar ar trebui să vorbim clar și despre natura adesea contradictorie a relațiilor și intenția strategică pe care o au China și Rusia”, a mai consemnat el.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

UE condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană condamnă instrumentalizarea migranților de către regimul Lukashenko și anunță că va ajuta Lituania în fluxul de migranți, se arată în comunicatul oficial.

„Utilizarea ființelor umane aflate în nevoie pentru a promova obiective politice încalcă valorile și principiile europene fundamentale. În consecință, UE și statele sale membre condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus”, a transmis șeful diplomației europene, Josep Borrell.

UE și statele sale membre vor aborda creșterea continuă a numărului de treceri neregulamentare în UE dinspre Belarus pentru a păstra integritatea frontierei sale externe. În conformitate cu abordarea sa graduală, UE va lua în considerare posibilitatea unor măsuri restrictive care să vizeze traficanții de migranți care abuzează de drepturile omului sau pe cei implicați în alt mod în traficul de ființe umane.

UE și statele sale membre rămân hotărâte să gestioneze în mod eficient fluxurile migratorii pentru a proteja frontierele externe ale UE. Persoanele care nu au dreptul de ședere în UE sunt returnate. În acest context, UE și statele sale membre vor lua toate măsurile necesare în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional.

UE și statele sale membre, în semn de solidaritate, și-au sporit deja sprijinul, inclusiv prin desfășurarea intervenției rapide la frontieră FRONTEX și prin asistență tehnică suplimentară, și sunt pregătite să îl consolideze și mai mult. Statele membre vor oferi rapid sprijinul necesar pentru a asigura desfășurarea imediată a echipelor și mijloacelor relevante.

„Vom continua să punem în aplicare politica noastră în materie de migrație externă. Vom depune eforturi pentru a consolida în continuare capacitățile de returnare ale UE ca parte a unei abordări cuprinzătoare, inclusiv prin dialoguri și parteneriate cu țările de origine și de tranzit”, mai transmite Borrell.

Citiți și: Comisia Europeană solicită statelor membre să ajute Lituania în problema migranților creată intenționat de regimul Lukashenko

Continue Reading

CONSILIUL UE

Liban: Consiliul UE  a adoptat cadrul legal pentru impunerea de sancţiuni unor persoane şi entităţi

Published

on

© European Commission/ Twitter

Consiliul a adoptat un cadru pentru măsuri restrictive specifice pentru a aborda situația din Liban, potrivit comunicatului oficial.

Acest cadru prevede posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care sunt responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban prin oricare dintre următoarele acțiuni:

  • obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic prin împiedicarea persistentă a formării unui guvern sau prin
  • obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării de alegeri;
  • obstrucționarea sau subminarea punerii în aplicare a planurilor aprobate de autoritățile libaneze și sprijinite de actorii internaționali relevanți, inclusiv de UE, în vederea îmbunătățirii responsabilității și a bunei guvernanțe în sectorul public sau a punerii în aplicare a unor reforme economice esențiale, inclusiv în sectoarele bancar și financiar și inclusiv a adoptării unei legislații transparente și nediscriminatorii privind exportul de capital;
  • abateri financiare grave privind fondurile publice, în măsura în care faptele în cauză intră sub incidența Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, precum și exportul neautorizat de capital.

Sancțiunile constau într-o interdicție de călătorie în UE și o înghețare a activelor pentru persoane, precum și o înghețare a activelor pentru entități. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților enumerate.

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care a luat act cu îngrijorare crescândă de faptul că grava criză financiară, economică, socială și politică care s-a instalat în Liban a continuat să se agraveze în lunile precedente și că populația libaneză a fost prima care a avut de suferit de pe urma dificultăților tot mai mari din țară. Acesta a subliniat necesitatea urgentă ca autoritățile libaneze să pună în aplicare reformele pentru a recâștiga încrederea comunității internaționale. De asemenea, Consiliul a făcut apel la toate părțile interesate și forțele politice libaneze să sprijine formarea urgentă a unui guvern libanez care să fie responsabil, credibil și orientat spre misiune, capabil să pună în aplicare reformele necesare.

De atunci, Consiliul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea gravă cu privire la deteriorarea situației din Liban. În pofida apelurilor repetate adresate forțelor politice libaneze și părților interesate să acționeze în interesul național și să nu mai amâne formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să răspundă nevoilor urgente ale țării și să pună în aplicare reformele esențiale, nu se înregistrează niciun progres. Între timp, situația economică, socială și umanitară din Liban continuă să se deterioreze, iar populația continuă să sufere.

Uniunea este pregătită să utilizeze toate instrumentele sale pentru a contribui la o ieșire durabilă din criza actuală și pentru a reacționa la o nouă deteriorare a democrației și a statului de drept, precum și a situației economice, sociale și umanitare din Liban. În cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie 2021, Înaltul Reprezentant a anunțat o înțelegere politică potrivit căreia va fi instituit un regim de sancțiuni împotriva celor responsabili de această situație.

UE își menține angajamentul de a ajuta Libanul și poporul său să depășească provocările actuale și este pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune în acest scop. Cu toate acestea, este extrem de important ca liderii libanezi să lase deoparte divergențele și să colaboreze pentru a forma un guvern și a adopta măsurile necesare pentru a conduce țara către o redresare durabilă. Stabilitatea și prosperitatea Libanului sunt de o importanță crucială pentru întreaga regiune și pentru Europa.

Continue Reading

U.E.

Harta Uniunii Europene pentru copii

Published

on

© https://op.europa.eu/

Harta Uniunii Europene pentru copii conține caracteristici sau tradiții ale fiecărui stat membru în parte și poate fi descărcată gratuit de la următorul link.

https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/

© https://op.europa.eu/

Uniunea Europeană a fost creată pentru a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de țări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1950, țările europene încep să se unească, din punct de vedere economic și politic, în cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, pentru a asigura o pace durabilă. Cele șase țări fondatoare sunt Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Anii 1950 sunt marcați de Războiul Rece dintre Est și Vest. În Ungaria, manifestările de protest din 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice. În 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută și sub denumirea de „piața comună”.

Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 27 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.

Organizația care va deveni UE a fost creată în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și astfel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict.

Astfel, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

De atunci, s-au alăturat alte 22 de țări, ceea ce a dus la crearea unei imense piețe unice (denumită și piața internă), care continuă să se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial.

La data de 31 ianuarie 2020, Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană.

Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizație care acționează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecția mediului și sănătate, la relații externe, securitate, justiție și migrație. Această schimbare s-a reflectat în modificarea, în 1993, a numelui Comunității Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending