Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, consideră că Uniunea Europeană trebuie să își ”asume mai multe responsabilități în asigurarea securității” în această lume dominată de ”politica puterii”.

Prezent la conferința anuală a ambasadorilor UE, acesta a avut o intervenție în care a abordat chestiuni legate de frontierele diplomației, provocările actuale și trendurile globale în ascensiune, concentrându-și discursul pe două întrebări: ce și cum.

🔴 LIVE | Opening statement by HR/VP @JosepBorrellF at the 🇪🇺 #EUAmbassadors Conference #EUDiplomacy https://t.co/h6J8P8FC8N

— European External Action Service – EEAS 🇪🇺 (@eu_eeas) October 10, 2022

”Ce se întâmplă? Ce urmează să se întâmple? Ce ar trebui să facem? Cum acționăm? Cum lucrăm? Cum lucrați? Cum putem obține rezultate mai multe și mai bune? Acesta nu este un moment în care trimitem tuturor flori spunând că lucrați foarte bine și că suntem foarte fericiți, că suntem o mare familie etc. Acesta este un moment pentru a discuta despre ceea ce facem (nu facem) suficient de bine, de ce nu sunt întotdeauna mulțumit de modul în care lucrează delegațiile mele (ale UE) și pentru a trimite mesaje clare despre cum aș dori să vă îmbunătățiți”, le-a spus cu franchețe Borrell celor peste 140 de ambasadori ai Uniunii.

În analiza sa asupra dinamicii actuale globale, Înaltul Reprezentant al UE a citat o teză a lui Oliver Schmitt, potrivit căreia ”noi, europenii, ne confruntăm cu o situație în care suferim consecințele unui proces care durează de ani de zile, în care am decuplat sursele prosperității noastre de sursele securității noastre”.

”Este o lume a incertitudinii radicale. Viteza și amploarea schimbărilor sunt excepționale. Nu ar trebui să încercăm să o negăm. Nu ar trebui să încercăm să ne împotrivim. Ar fi un efort zadarnic. Trebuie să o acceptăm și să ne adaptăm la ea, acordând prioritate flexibilității și rezilienței. (…) Prosperitatea noastră s-a bazat pe energia ieftină provenită din Rusia. Gazul rusesc – ieftin și, se presupune, accesibil, sigur și stabil. S-a dovedit că nu este așa. Și accesul la marea piață chineză, pentru exporturi și importuri, pentru transferuri tehnologice, pentru investiții, pentru a avea bunuri ieftine.  Așadar, prosperitatea noastră s-a bazat pe China și Rusia – energie și piață. În mod clar, astăzi, trebuie să găsim noi căi pentru energie din interiorul Uniunii Europene, pe cât de mult putem, deoarece nu ar trebui să schimbăm o dependență cu alta. Cea mai bună energie este cea pe care o producem acasă. Acest lucru va produce o restructurare puternică a economiei noastre – asta este sigur. Oamenii nu sunt conștienți de acest lucru, dar faptul că Rusia și China nu mai sunt cele care au fost pentru dezvoltarea noastră economică va necesita o restructurare puternică a economiei noastre. Accesul în China devine din ce în ce mai dificil. Adaptarea va fi dificilă, iar acest lucru va crea probleme politice”, și-a expus oficialul european punctul de vedere.

Dincolo de aceste aspecte, Josep Borrell a atras atenția asupra faptului că UE ”a încredințat securitate sa Statelor Unite”, pledând pentru asumarea unei mari responsabilități de către Uniune.

Făcând un exercițiu de imaginație, acesta a ridicat următoarea întrebare: ”Ce s-ar fi întâmplat dacă, în locul lui Joe Biden, ar fi fost Donald Trump sau cineva ca el la Casa Albă? Care ar fi fost răspunsul Statelor Unite la războiul din Ucraina? Care ar fi fost răspunsul nostru într-o situație diferită? Acestea sunt câteva întrebări pe care trebuie să ni le punem. Iar răspunsul pentru mine este clar: trebuie să ne asumăm noi înșine mai multe responsabilități. Trebuie să ne asumăm o parte mai mare de responsabilitate în asigurarea securității”, a fost apelul lansat de Înaltul Reprezentat al UE, recunoscând că relația cu administrația Biden ”este una excelentă, iar relația transatlantică nu a fost niciodată atât de bună ca acum”.

Pe lângă chestiunile externe, există și o ”schimbare radicală” în interiorul blocului european, unde ”extrema dreaptă este în ascensiune în democrațiile noastre – este alegerea oamenilor, nu este o impunere din partea vreunei puteri. Sunt oamenii care merg și votează. Nu am de gând să învinuiesc pe nimeni, dar trebuie să aveți în minte despre ce vorbesc. Extrema dreaptă își mărește influența în politica europeană.  Așadar, avem un cocktail dificil – intern și extern – și vechile rețete nu mai funcționează. Avem provocări tot mai mari în materie de securitate, iar coeziunea noastră internă este amenințată”, a mai spus Borrell.

Acesta a făcut o trecere în revistă a trendurilor globale în ascensiune: o multipolaritate haotică, cu ”mai mulți actori și poli, fiecare dintre ei căutându-și interesul și valorile”, caracterizată de ”o luptă între sistemele democratice și cele autoritare”, o ”lume competitivă, în care totul este folosit drept armă: energia, investițiile, informațiile, fluxul de migranți, date, etc.”, o lume în care ”naționalismul este în creștere, revizionismul, politica identitară”.

”Vedem că războiul dintre state se întoarce – ca în filme, ca în cel de-al Doilea Război Mondial (tancuri, infanterie). Dar, în afară de asta, există războaiele hibride, există războiul dezinformării care continuă. Vreau să subliniez importanța războiului informațional și al dezinformării. Permiteți-mi să mă întorc la <<cum>>. Cred că trebuie să fim mai proactivi, mai reactivi. Trebuie să facem o legătură între toate aceste probleme. Încă funcționăm fragmentat- pot să vă spun. Eu ar trebui să fiu cel care face legătura între Comisia Europeană și Consiliu și, în interiorul Comisiei, colegii mei din diferite domenii politice. Dar continuăm să lucrăm în departamente, iar fiecare politică continuă să aibă propria logică și propriul ritm – fie că este vorba despre climă, fie că este vorba despre comerț, fie că este vorba despre orice altceva”, a deplâns Borrell organizarea.

Dincolo de a fi mai proactivi, Înaltul Reprezentat al UE consideră că blocul european trebuie să asculte mai mult ”cealaltă parte, adică restul lumii, având mai multă empatie”, să fie mai rapid și să își asume riscuri, să fie orientat spre inițiative, să își definească mai clar țelurile și să se pregătească în acest scop, să comunice mai mult, ”deoarece comunicarea este câmpul de luptă” al UE.

”În termeni generali, aș spune că avem nevoie de un echilibru mai bun între gestionarea crizelor și planificarea pe termen lung. Trăim în gestionarea crizelor: <<ce se întâmplă astăzi?>>, <<ce s-a întâmplat ieri?>>, <<ce se va întâmpla mâine?>>. Criză, criză, criză, criză. Politica externă nu înseamnă doar gestionarea crizelor una după alta. Trebuie să încercăm să gândim pe termen mediu și lung: în legătură  cu pandemia, cu clima, cu criza energetică, trebuie să ne gândim un pic pe termen mai lung decât la ceea ce se va întâmpla mâine și ceea ce s-a întâmpla ieri”, fost soluția oferită de Borrell.

În încheiere, oficialul european le-a cerut ambasadorilor ”să înțeleagă lumea așa cum este ea și să facem auzită vocea Europei”.

”Suntem prea kantieni și prea puțin hobbesieni, așa cum spune filosoful. Haideți să încercăm să înțelegem lumea așa cum este ea și să facem auzită vocea Europei”, a conchis Înaltul Reprezentat al UE.