Connect with us

U.E.

Josep Borrell le cere liderilor europeni să pună capăt dezbaterilor de tipul “apărare europeană sau NATO”: Avem nevoie de ambele. Europa nu își poate permite să fie un spectator în lume

Published

on

© European Union 2021

Europa nu își poate permite să fie un spectator în lume, iar marile transformări geopolitice ce au loc pun sub semnul întrebării capacitatea Europei de a-și apăra viziunea și interesele, a subliniat duminică șeful diplomației UE, Josep Borrell, într-un articol de opinie publicat pe blogul său și care reprezintă o pledoarie pentru mult așteptata “busolă strategică” pe care Înaltul Reprezentant o va prezenta în noiembrie, iar liderii statelor membre o vor aproba anul viitor. 

Josep Borrell a participat marți la reuniunea a informală a Consiliului European, unde cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat o “discuție strategică” despre rolul global al UE și au stabilit că vor aproba Busola strategică a apărării europene în martie anul viitor, în timp ce vor lucra pentru o nouă declarație politică UE – NATO. El a detaliat astfel patru linii de acțiune pentru acest rol pe plan mondial și pentru definirea Busolei strategice.

Invocând cele două momente definitorii pentru cauza autonomiei strategice europene din perioada recentă – retragerea din Afganistan și anunțul înființării alianței de securitate AUKUS – Borrell le-a transmis liderilor europene că există două atitudini posibile.

“Prima este să ne ascundem capul în nisip, găsind motive pentru a minimiza importanța evoluțiilor geostrategice sau susținând că acestea privesc doar anumite state membre. A doua este să realizăm că se produc schimbări importante și că trebuie să acționăm dacă nu dorim să trăim într-o ordine mondială la a cărei formare nu putem contribui”, a spus șeful diplomației europene.

El consideră că există două tendințe care afectează Europa, referindu-se la “ascensiunea și asertivitatea Chinei” și la “o dinamică multipolară, în care actori precum Rusia și alții caută să își mărească marja de acțiune și sfera de influență, fie la nivel regional, fie la nivel global”.

Borrell a atras atenția că “europenii riscă să devină din ce în ce mai mult un obiect și nu un actor în afacerile internaționale, reacționând la deciziile altora” și a cerut liderilor statelor membre să evite “tendința obișnuită de a purta o dezbatere abstractă și, sincer, divizată”.

În opinia sa, tendința din urmă se manifestă în cadrul dezbaterilor “pentru a stabili dacă ar trebui să consolidăm propriile capacități de securitate ale Europei sau să facem acest lucru în cadrul NATO”.

Este clar că trebuie să le facem pe amândouă. Cu cât devenim mai puternici ca UE, cu atât mai puternică va fi NATO“, a afirmat el, în mod ferm, după ce secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a atenționat că o apărare europeană “concurentă” cu NATO va slăbi Alianța și va diviza Europa.

Astfel, Borrell a detaliat patru linii de acțiune: dezvoltarea propriilor capacități ale UE, consolidarea relațiilor transatlantice, menținerea abordării tri-dimensionale față de China – “partener, competitor și rival”, aprofundarea angajamentului UE față de regiunea indo-pacifică.

“Acesta este exact scopul așa-numitei “busole strategice”: va stabili o abordare strategică pentru securitatea și apărarea noastră, care ne va ghida acțiunile până în 2030. (…) Pe baza unei busole strategice ambițioase și a unei noi declarații comune UE-NATO care ar trebui să apară în lunile următoare, trebuie să consolidăm relația transatlantică și să o plasăm pe o bază mai solidă. (…) Provocarea Indo-Pacificului și o Chină în ascensiune necesită mai multă coordonare și mai puțină fragmentare. Indo-Pacificul este un teatru geostrategic de prim rang și trebuie să fim prezenți”, le-a transmis Înaltul Reprezentant al UE.

“Dezbaterea privind rolul Europei la nivel mondial a ajuns într-un stadiu critic. (…)Tendințe și decizii importante ne obligă să acționăm. În lunile care urmează, avem șansa de a transforma în acțiuni concrete conștientizarea faptului că Europa nu își poate permite să fie un spectator pasiv. Lumea nu ne așteaptă”, a conchis Josep Borrell.

Busola strategică va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, Busola strategică a UE se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022.

Calendarul acestui document strategic a debutat în iunie 2020, când statele membre au decis elaborarea Busolei strategice, care va fi prezentată oficial în luna noiembrie și urmează a fi adoptată la Consiliul European din martie 2022, desfășurat în timpul președinției franceze a Consiliului UE.

Retragerea militară haotică americană și aliată din Afganistan și anunțul înființării unei alianțe de securitate Australia – Marea Britanie – Statele Unite pentru zona indo-pacifică au pus în prim plan obiectivele privind o autonomie strategică europeană, un concept fidel viziunii președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a lui 2022.

Pactul AUKUS, anunțat în aceeași zi în care Uniunea Europeană își lansa Strategia pentru Indo-Pacific, exclude Europa și prevede achiziția de submarine cu propulsie nucleară americane de către Australia, în detrimentul unui “contract al secolului” cu Franța, fapt care a iritat profund Parisul. Subiectul a făcut obiectul unor conversații între președinții Franței și SUA, între șefa Comisiei Europene și liderul de la Casa Albă, precum și între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și șefii diplomațiilor franceze și europene, Jean-Yves Le Drian și Josep Borrell. De altfel, Josep Borrell și Antony Blinken se întâlnesc săptămâna viitoare la Washington pentru a depăși divergențele precum pactul AUKUS, Washington-ul afirmând importanța strategică a Franței și a UE în regiunea indo-pacifică.

Amintim că Ursula von der Leyen a precizat, în discursul său privind Starea Uniunii, că va organiza anul viitor un summit al apărării europene împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară va deține atunci președinția Consiliului Uniunii Europene. Anul 2022 va fi anul apărării europene, a anunțat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Pe de altă parte, la summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

Published

on

© Užsienio reikalų ministerija/ Facebook

Ministrul lituanian de externe a solicitat Uniunii Europene ajutorul în disputa diplomatică pe care țara sa o are cu China, declanșată de acceptarea Lituaniei ca Taiwanul, teritoriu asupra căruia Beijingul consideră că este suveran, să îți deschidă un birou de reprezentare diplomatică la Vilnius.

Într-o scrisoare adresată vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor, și Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, Gabrielius Landsbergis a a atras atenția asupra presiunii economice ”inacceptabile”, exercitate de China, care a ajuns la un nivel ”fără precedent”.

Acesta a confirmat într-o scrisoare consultată de Politico că exportatorii lituaniei nu mai pot intra pe piața chineză, numele țării fiind șters de pe lista de control vamal a Chinei.

”Este greu să nu vedem că aceste măsuri recente Chinei sunt o continuare a coerciției economice motivate politic cu care Lituania se confruntă din august 2021. Aceste activități ale autorităților chineze împotriva unui stat membru al UE au un impact direct asupra întregii UE și asupra politicii noastre comerciale comune. V-aș ruga să interveniți pe lângă autoritățile chineze în numele Lituaniei cu scopul de a rezolva situația actuală”, a fost apelul lansat de Landsbergis.

Semnalând importanța ”unității și solidarității UE”, acesta a completat că este nevoie de o ”reacție puternică la nivel european pentru a transmite un semnal Chinei că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă și nu va fi tolerată”.

Uniunea Europeană a fost târâtă într-o situație tensionată cu Beijingul din cauza Lituaniei.

Lituania a anunţat din iulie deschiderea unei reprezentanţe la Vilnius sub numele de ”birou de reprezentare al Taiwanului”, ducând la o campanie de presiune din partea Chinei vizând izolarea Taiwanului pe scena internaţională. Beijingul şi-a rechemat ambasadorul din Lituania şi a cerut în august ca statul baltic să-şi recheme ambasadorul de la Beijing, ceea ce Lituania a şi făcut. Acest lucru s-a soldat cu reducerea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivelul de ”însărcinat cu afaceri”. 

În același timp, statul baltic s-a retras din Platforma 17+1, formată din China şi ţări din Europa Centrală şi de Est, prin care Beijingul urmărește să-și sporească influența în această parte a Europei.

Comisia Europeană a luat apărarea Lituaniei, și a subliniat că deschiderea unui reprezentare a Taiwanului în această țară nu este o încălcare a politicii Uniunii Europene privind ”o singură Chină”.

Separate politic începând din 1949, Taiwanul şi China continentală sunt rivale în a obţine cât mai mulţi aliaţi diplomatici. Regimul comunist se află însă într-un avantaj net, doar 15 state din lume recunoscând statul taiwanez.

Continue Reading

U.E.

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Published

on

© ESA - European Space Agency/ Facebook

Comisia Europeană a lansat cu succes doi noi sateliți Galileo de la centrul spațial european din Kourou, Guyana Franceză, ajungându-se în total la un număr de 28 de sateliți Galileo lansați și făcând astfel posibilă furnizarea de servicii mai robuste și de semnale mai precise într-o serie de sectoare industriale.

”Din 2016, serviciul deschis Galileo oferă o precizie de poziționare remarcabilă, care este utilizată până acum de peste două miliarde de utilizatori din întreaga lume. Galileo dispune, de asemenea, de un serviciu de căutare și salvare, care reduce foarte mult timpul de localizare a persoanelor aflate în pericol, și oferă în premieră un serviciu de răspuns, care îi informează pe cei aflați în pericol că apelul lor de ajutor a fost primit. Această lansare consolidează constelația actuală și asigură poziția puternică a Europei în domeniul sateliților și serviciilor de navigație globală”, a transmis comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, potrivit unor comunicate ale instituției omonime și Agenția UE pentru Programul Spațial (EUSPA).

Lansarea Galileo 11 este prima dintr-o serie de șase lansări (cu doi sateliți per lansare), care vor permite ca Galileo să ofere o mai mare precizie utilizatorilor existenți și să deschidă noi oportunități pe piață.

Galileo este sistemul propriu global de navigație prin satelit al UE, un sistem civil aflat sub control civil, care furnizează informații precise de poziționare și datare. Galileo are ca scop să asigure independența Europei față de alte sisteme de navigație prin satelit, precum și autonomia sa strategică în domeniul navigației prin satelit.

Printre alte activități spațiale ale UE, se numără Copernicus (date de observare a Pământului deschise și gratuite, referitoare la suprafața terestră, la atmosferă, la mări și oceane, la schimbările climatice și pentru securitate și gestionarea situațiilor de urgență), EGNOS (sistem regional de navigație prin satelit) și supravegherea și urmărirea spațială (SST).

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) reiterează importanța implementării unui Spațiu European al Educației (SEE) până în 2025. Astfel, în Parlamentul European, Dan Motreanu a votat recent un raport în acest sens, prin care a solicitat măsuri importante pentru un acces mai facil la educație de calitate și echitabil.

„În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru cetățenii europeni. Conținutul programelor și organizarea sistemelor de învățământ reprezintă o competență națională și trebuie să rămână așa. Pe de altă parte, noile provocări – digitalizarea, tranziția climatică, demografice, de securitate – necesită mobilizarea instrumentelor europene și a politicilor de sprijin în cadrul Spațiului european al educației (SEE)”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Printre solicitări eurodeputatul Dan Motreanu  se numără următoarele:

  • sprijinirea competențelor lingvistice la toate nivelurile, astfel încât toți elevii să aibă cunoștințe suficiente în cel puțin alte două limbi oficiale ale UE până la sfârșitul învățământului gimnazial;
  • SEE să reprezinte un reper în recunoașterea diplomelor și calificărilor în întreaga UE și extinderea recunoașterii reciproce automate a diplomelor și a perioadelor de studiu în străinătate;
  • digitalizarea și conectarea tuturor universităților prin crearea unei platforme universitare europene online;
  • schimb de informații și de bune practici prin intermediul platformei SEE ca portal public interactiv multilingv;
  • stabilirea de priorități, obiective, termene pentru acțiuni și rezultate intermediare clare pentru SEE și finanțare dedicată SEE în cadrul financiar multianual viitor.

Potrivit europarlamentarului liberal, în următorii 7 ani, Romania dispune de o finanțare europeană masivă pentru a dezvolta sistemul educațional.

  • 3,97 miliarde euro vor fi disponibile în Programul Operațional Educație si Ocupare (POEO). Bazat pe documentul programatic România Educată, POEO finanțează, printre altele:îmbunătățirea participării copiilor la educație antre-preșcolară si preșcolară, prevenirea părăsirii timpurii a școlii si creșterea accesului si a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru a asigurarea echitații sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic, valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii.

De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție 3.605,97 miliarde euro dedicate educației, mai informează deputatul european.

3.605,97 miliarde euro vor fi disponibile prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR), unde se vor finanța o serie de reforme și investiții, precum:

    • dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate.
    • construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe.
    • înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate.
    • reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii.
    • sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar.
    • programul de formare la locul de muncă pentru personalul didactic.
    • asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ.
    • școala online – dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut.
    • digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EDUCAȚIE5 hours ago

Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, a deschis conferința internațională WAAS, dedicată viitorului educației și leadershipului global

CHINA5 hours ago

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

U.E.6 hours ago

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Dan Motreanu7 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

U.E.7 hours ago

Noul guvern german va avea în premieră un număr egal de femei și bărbați. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne sau al Apărării

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA8 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.8 hours ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.9 hours ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending