Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis, vineri, un mesaj la 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

“Astăzi marcăm 20 de ani de la semnarea, pe 25 aprilie 2005, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, un moment-cheie care a deschis drumul integrării noastre, concretizate în 2007. E o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE și să ne concentrăm pe consolidarea acestui parcurs, pentru un viitor mai sigur și mai prosper pentru toți cetățenii României”, a scris Bolojan pe platforma X.

Astăzi marcăm 20 de ani de la semnarea, pe 25 aprilie 2005, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, un moment-cheie care a deschis drumul integrării noastre, concretizate în 2007. E o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE și să ne concentrăm…

— Ilie Bolojan (@Bolojan) April 25, 2025

Citiți și Astăzi în istorie: 20 de ani de la semnarea Tratatului de Aderare a României la UE. Câteva rezultate ale unei integrări istorice

Astăzi, 25 aprilie, se împlinesc 20 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce i-a permis să devină oficial stat membru al UE la 1 ianuarie 2007.

Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.

România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg.

La 20 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, România a depășit importante borne ale parcursului său de integrare europeană, cea mai recentă fiind aderarea deplină la spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, și depășirea pragului de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de țara noastră de la aderare și până în prezent, toate întâmplându-se într-un context în care discursurile extremiste pun sub semnul întrebării avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, în timp ce susținerea românilor pentru integrarea europeană și beneficiile apartenenței la UE sunt la un nivel de 89,7%.

Polonia va cere probabil săptămâna viitoare Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene, a menționat joi ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, citat de Reuters, conform Agerpres.

În afară de Polonia, doar Portugalia a semnalat că va solicita aceeași scutire, o măsură despre care Comisia Europeană a sperat că va fi adoptată pe scară largă de cele 27 de țări ale UE și va contribui la creșterea investițiilor UE în domeniul apărării cu 650 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru a descuraja o posibilă invazie rusă.

”Luăm în considerare în mod serios solicitarea clauzei de exceptare”, a declarat Domanski pentru Reuters într-un interviu acordat în contextul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Washington, adăugând că decizia va fi luată până la sfârșitul lunii aprilie.

Comisia Europeană a venit cu propunerea, în luna martie, de a permite fiecărei țări din UE să majoreze cheltuielile anuale pentru apărare cu 1,5% din produsul intern brut timp de patru ani, fără a fi pasibile de măsurile disciplinare tradiționale care se aplică în momentul în care deficitul depășește 3% din PIB. Cu alte cuvinte, cheltuielile pentru apărare au fost exceptate de la calcularea deficitului.  

Cu toate acestea, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.

Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.

”Dacă aceste țări nu vor solicita, atunci probabil că nu va avea loc”, a declarat Domanski cu privire la atingerea obiectivului de cheltuieli al UE de 650 de miliarde de euro (740 de miliarde de dolari).

În luna martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas au prezentat o carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030” care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.

Citiți și: Europa Apărării prinde avânt: von der Leyen și Kallas dezvăluie Cartea albă a apărării și planul de înarmare pentru ca UE să fie pregătită să se apere până în 2030

Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.

Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.

De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:

Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.

Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.

• Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
• Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
• Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
• O perioadă de patru ani.2

Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)

Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.

Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.

Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor

Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.

Comisia Europeană invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății – o componentă-cheie a planului său de acțiune menit să sporească reziliența sistemelor de sănătate din întreaga Uniune Europeană.

Consiliul va sprijini eforturile de protejare a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale împotriva amenințărilor cibernetice, contribuind astfel la întărirea capacităților europene de răspuns în domeniul sănătății digitale.

Potrivit comunicatului oficial, consiliul are ca obiectiv principal promovarea celor mai eficiente practici în domeniul securității cibernetice, cu scopul de a consolida protecția digitală, de a încuraja colaborarea intersectorială și de a orienta dezvoltarea de resurse, programe de formare și servicii de reacție rapidă adaptate nevoilor din sănătate.

Toate acestea vizează o mai bună protejare a datelor pacienților și asigurarea continuității actului medical. Această abordare coordonată reflectă angajamentul Uniunii Europene de a construi un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice tot mai frecvente.

Până la 15 experți din domeniile sănătății și securității cibernetice vor face parte din consiliul consultativ, aducând perspective diverse și expertiză specializată. Consiliul va putea include atât furnizori de servicii medicale și alte entități din sectorul sănătății, cât și prestatori de servicii de securitate cibernetică sau reprezentanți ai interesului public.

Membrii vor fi numiți pentru un mandat de doi ani, cu posibilitate de reînnoire. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 23 mai.