Connect with us

NATO

Josep Borrell va prezenta anul acesta Busola Strategică a UE: Dorim să acționăm cu partenerii ori de câte ori este posibil și autonom când este necesar

Published

on

© European Union, 2021

O nouă atmosferă în cadrul relațiilor transatlantice și un mediu de securitate în deteriorare trebuie să ne determine să construim o Europă mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și apărării, a afirmat duminică, într-un articol de opinie pe blog, șeful diplomației europene, Josep Borrell.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate le-a prezentat vineri celor 27 de șefi de state sau de guverne din UE, reuniți în cadrul unei videoconferințe extraordinare consacrate temelor apărării și securității, stadiul pregătirii Busolei Strategice a Uniunii Europene, considerată “un răspuns colectiv la un nou mediu strategic”.

Busola strategică are ca punct de plecare analiza mediului de amenințări la adresa securității UE, precum concurența geopolitică în creștere, presiunea asupra sistemului multilateral, destabilizarea mediului nostru regional și amenințări hibride și transnaționale din ce în ce mai sofisticate care vizează direct UE.

“În acest context, cred că avem nevoie de răspunsuri europene și ne asumăm mai multă responsabilitate pentru propria noastră securitate. Motto-ul nostru este și rămâne că dorim să acționăm cu partenerii ori de câte ori este posibil și autonom când este necesar“, a afirmat Borrell, precizând că Busola Strategică trebuie să se bazeze pe obiective clare și ambițioase în patru dimensiuni interconectate.

Prima dimensiune are în vedere eficacitatea implicării UE la nivel global prin misiuni și operații, vizând inclusiv operaționalizarea Facilității Europene pentru Pace. Cea de-a doua dimensiune se referă la consolidarea rezilienței UE, inclusiv prin corelarea domeniului apărării cu spațiul cosmic și cu implementarea Strategiei UE pentru Securitate Cibernetică.

În al treilea rând, spune Borrell, UE are nevoie de capabilități militare și civile care pot fi dezvoltate prin intermediul proiectelor PESCO și a Fondului European de Apărare.

Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană trebuie să își îmbunătățească cooperarea cu partenerii și cu organizațiilor internaționale, începând cu NATO.

“O alianță puternică necesită parteneri puternici de ambele părți ale Atlanticului. Prezența secretarului general NATO Stoltenberg la masa liderilor UE a fost o mărturie a parteneriatului nostru strâns. Putem și ar trebui să facem mai mult pentru a stimula cooperarea dintre cele două organizații, de la mobilitatea militară la combaterea amenințărilor hibride, de la schimbările climatice și securitate la tehnologiile emergente”, a adăugat Josep Borrell.

Înaltul Reprezentant al UE a încheiat, subliniind că va prezenta Busola strategică până la finele lunii noiembrie, în vederea adoptării acesteia până în martie 2022.

“Avem nevoie de un document ambițios și operațional și care să facă o diferență reală pentru Europa Securitate. Și ar trebui să fim pregătiți să trecem de la reflecție și analiză la acțiuni concrete atunci când și unde este nevoie”, a conchis el.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au afirmat vineri, într-o declarație comună adoptată la capătul unei videoconferințe consacrată temelor securității și apărării, angajamentul pentru cooperarea strânsă cu NATO și disponibilitatea de a cooperare cu noua administrație a Statelor Unite pentru o agendă transatlantică puternică și ambițioasă, care include un dialog strâns privind securitatea și apărarea.

“Rămânem dedicați implementării Agendei Strategice 2019-2024, urmărind o mai mare acțiune strategică și creșterea capacității UE de a acționa autonom. Această cooperare globală (n.r. – cu SUA și cu NATO) va beneficia de o UE mai puternică în domeniul securității și apărării”, au subliniat Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de state sau de guvern, într-un set de concluzii adoptate.

În concluziile adoptate, care se referă și la problematica COVID-19, discutată joi seară, și la vecinătatea sudică, liderii au inventariat pașii semnificativi realizați pentru consolidarea politicilor și instrumentelor de apărare și de securitate ale UE. Mai mult, cei 27 de membri ai Consiliului European și-a asumat obiective cheie precum operaționalizarea Facilității Europene pentru Pace și Consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Europei prin operaționalizarea Fondului European de Apărare pentru stimularea industriilor și crearea unei foi de parcurs tehnologice pentru reducerea dependenței strategice a UE în domeniul tehnologiilor critice și lanțurilor valorice.

Pentru acestea, liderii au agreat încurajarea utilizării oportunităților de colaborare identificate prin Revizuirea anuală coordonată privind apărarea (CARD) și utilizarea deplină a cooperării structurate permanente (PESCO) pentru a spori investițiile, disponibilitatea și dezvoltarea capacităților de colaborare.

Nu în ultimul rând, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE au fost însărcinați să prezintă un status al implementării strategiei UE în domeniul securității cibernetice, iar șeful diplomației europene și miniștrii de resort, de externe și ai apărării, au fost invitați să continue eforturile pentru adoptarea Busolei Strategice a UE până în martie 2022.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

Published

on

© Administrația Prezidențială

Pe agenda convorbirii telefonice dintre președinții român și turc, Klaus Iohannis și Recep Tayyip Erdoğan, s-a aflat și candidatura liderului român la funcția de secretar general al NATO, a transmis președinția turcă după discuția dintre cei doi lideri, precizând că Erdoğan dorește un secretar general care să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței.

Potrivit unui mesaj publicat pe contul de Twitter al administrației prezidențiale de la Ankara, în cadrul convorbirii au fost abordate aspecte globale și regionale, precum și relațiile bilaterale turco-române.

Subliniind necesitatea intensificării dialogului la nivel înalt între cele două țări, președintele Erdoğan a menționat că instituirea unui mecanism de Consiliu de Cooperare Strategică la nivel înalt între Turcia și România ar fi benefic în acest sens.

“Pe agenda convorbirii s-a aflat și candidatura președintelui Iohannis la funcția de secretar general al NATO”, a informat președinția turcă.

Astfel, Erdogan i-a transmis lui Iohannis că următorul secretar general al Alianței trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea aliate.

“Subliniind că NATO ar trebui să aleagă un secretar general care să servească securitatea și interesele membrilor NATO în fața provocărilor globale și regionale, în special a terorismului, președintele Erdoğan a arătat că următorul secretar general ar trebui să consolideze unitatea Alianței, să păstreze și să îmbogățească spiritul de solidaritate și să acorde prioritate rolului său principal în consultările legate de apărare și securitate”, a conchis președinția turcă.

 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat vineri seară că a avut o “discuție foarte bună” cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, cu care a vorbit și despre rolul esențial al NATO și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică.

“Am avut o discuție telefonică foarte bună cu Președintele Recep Tayyip Erdoğan. Am vorbit despre consolidarea parteneriatului nostru strategic, cu accent pe investiții și schimburi economice. Am subliniat, de asemenea, rolul esențial al NATO în asigurarea securității regiunii noastre și contribuția României și a Turciei la obiectivele Aliate și la unitatea noastră puternică”, a scris Iohannis, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte. Înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, ambasadoarea SUA la Alianță, Julianne Smith, a precizat că Statele Unite au un “respect profund pentru prietenul” Klaus Iohannis, dar au reafirmat “susținerea deplină” pentru Rutte.

Potrivit mai multor diplomați occidentali citați de Reuters, premierul olandez Mark Rutte are sprijinul a aproximativ 90% dintre membrii NATO pentru acest post, inclusiv al Statelor Unite, Franței, Marii Britanii și Germaniei, dar el se confruntă cu opoziția Ungariei și cu candidatura președintelui român Klaus Iohannis.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ungariei, Radoslaw Sikorski și Peter Szijjarto, au pledat, la Bruxelles, pentru ca următorul secretar general al NATO să fie din regiunea Europei Centrale și de Est, în contextul candidaturii președintelui român. În schimb, omologul lor italian, Antonio Tajani, a anunțat că Italia și o largă majoritate de aliați îl susțin pe Rutte pentru șefia NATO, în timp ce Turcia, România și Ungaria susțin candidatura lui Klaus Iohannis.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Continue Reading

NATO

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

Published

on

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon achiziționate de România de la Regatul Norvegiei au aterizat vineri, 19 aprilie, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, de la Câmpia Turzii, în vederea dotării Escadrilei 48 Vânătoare, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Achiziția noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin executarea apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comandă NATO.

“Prin sosirea graduală, pe parcursul acestui an și a celui viitor, a celor 32 de aeronave multirol F-16 Fighting Falcon, care vor înzestra încă două escadrile ale Forțelor Aeriene, România își consolidează capabilitățile de apărare aeriană la un nivel adaptat provocărilor de securitate din regiune. Aceste aeronave vor avea un rol important în menținerea unei posturi aliate credibile de apărare și descurajare a oricărei agresiuni pe flancul estic și, la fel de important, vor asigura tranziția pentru forțele noastre aeriene către era generației a V-a – înzestrarea cu aeronavele F-35”, a declarat ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr.

© MApN

Aceasta este a doua serie de trei aeronave F-16 achiziționate de România de la Regatul Norvegiei și a pachetului de bunuri și servicii aferent, prima fiind recepționată la finalul lunii noiembrie 2023, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță” de la Borcea.

Conform Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană, în cadrul programului „Avion multirol al Forțelor Aeriene”, Guvernul României a atribuit Guvernului Regatului Norvegiei contractul de achiziție a 32 de aeronave F-16, cu suport logistic inițial și a unui a pachet de bunuri şi servicii complementar (de la Guvernul Statelor Unite ale Americii). Avioanele vor fi livrate în stare operațională, resursa disponibilă a acestora asigurând operarea lor pentru o perioadă de tranziție, de minimum 10 ani, către avioanele de generația a V-a, ceea ce face ca achiziția avioanelor de luptă norvegiene să reprezinte, în fapt, un transfer de capabilitate între două țări NATO aliate.

Aeronavele vor asigura îndeplinirea noilor cerințe existente la nivelul NATO, ulterior urmând a fi introduse în programul de modernizare la aceeași configurație (M6.X) cu avioanele F-16 din prima escadrilă, intrată deja în dotarea Forțelor Aeriene Române. Această soluţie asigură implicarea industriei naţionale de apărare pentru efectuarea lucrărilor de mentenanță şi modernizare a avioanelor F-16, prin compania Aerostar Bacău.

În prezent, Forțele Aeriene Române au în dotare 20 aeronave F-16 achiziționate în baza prevederilor Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO4 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO4 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.11 hours ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G711 hours ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

NATO11 hours ago

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

G712 hours ago

Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului

ROMÂNIA12 hours ago

Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România

U.E.12 hours ago

UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”

U.E.14 hours ago

Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia

ROMÂNIA1 day ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending