Connect with us

INTERNAȚIONAL

Juan Guaidó mulțumește României după ce președintele Klaus Iohannis a decis recunoașterea sa ca președinte interimar al Venezuelei

Published

on

Președintele interimar al Venezuelei, Juan Guaidó, a mulțumit vineri seara României după ce președintele Klaus Iohannis a decis recunoașterea de către țara noastră a acestuia în funcția de președinte interimar, Bucureștiul alăturându-se astfel capitalelor UE și NATO care au procedat în acest sens.

„Mulțumesc Guvernului României pentru că a recunoscut lupta noastră pentru a restabili ordinea constituțională și a obține organizarea de alegeri libere în Venezuela”, a scris Juan Guaidó pe Twitter, redistribuind tweet-ul în care președintele Klaus Iohannis a anunțat decizia România.

 

Decizia României a fost luată în urma analizării atente a situației, inclusiv din punct de vedere politico-diplomatic și juridic, și în contextul în care majoritatea statelor membre UE și o serie de aliați și parteneri importanți ai țării noastre din spațiul euro-atlantic au recunoscut legitimitatea președintelui interimar Juan Guaidó.

Venezuela se află într-o criză politică prelungită după ce Juan Guaidó, liderul Parlamentului, s-a autoproclamat președinte pe 10 ianuarie, fiind imediat recunoscut de Statele Unite și de partenerii din regiune – Brazilia, Columbia și Peru – în condițiile în care majoritatea comunității internaționale au acuzat regimul condus de Nicolas Maduro că a falsificat rezultatele alegerilor de anul trecut prin care acesta din urmă a dobândit un nou mandat de președinte.

Recunoașterea lui Guaidó drept președinte a venit și din partea majorității țărilor europene, între care Franța, Germania, Olanda sau Marea Britanie, în timp ce regimul Maduro continuă să fie susținut de Rusia.

Reamintim că Venezuela este asfixiată de cea mai gravă criză din istoria sa recentă. Această criză se traduce prin penurii alimentare şi de medicamente, precum şi printr-o hiper-inflaţie de 10.000.000% pentru 2019, conform FMI.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Joe Biden revine în prim-planul politicii americane. Fostul vicepreședinte al SUA și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2020: “Suntem în luptă pentru sufletul acestei națiuni”

Published

on

©️ Joe Biden/ Facebook

Fostul vicepreședinte american Joe Biden și-a anunțat oficial candidatura la alegerile prezidențiale, devenind cel mai proeminent nume care întră în câmpul aglomerat al candidaților democrați care concurează pentru a obține nominalizarea democrată de a se duela cu actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, în alegerile prezidențiale din 2020.

El a făcut anunțul într-un videoclip postat pe Facebook și pe Twitter, declarând: “Suntem în luptă pentru sufletul acestei națiuni“.

Dacă îi dăm lui Donald Trump opt ani în Casa Albă, el va schimba pentru totdeauna și fundamental caracterul acestei națiuni“, a spus Biden, potrivit The Guardian.

Biden, în vârstă de 76 de ani, se alătură unei grup divers de candidați democrați care include patru senatori: Elizabeth Warren din Massachusetts, Kamala Harris din California, Kirsten Gillibrand din New York și Cory Booker din New Jersey, precum și reprezentantul statului Hawaii Tulsi Gabbard sau Julian Castro fost primar al orașului San Antonio și secretar de locuințe al lui Obama.

Decizia lui Biden de a intra în cursa marchează cea de-a treia sa campanie prezidențială – după două încercări nereușite de câștigare a nominalizării democrate în 1988 și 2008 – și a lăsat în urmă câteva luni de speculații asupra intențiilor sale politice privind o cursă pentru Casa Albă.

În 1988, Biden s-a retras din cursă la câteva luni după ce a fost acuzat de plagiat. Două decenii mai târziu, acesta și-a retras candidatura după ce a obținut mai puțin de 1% în timpul unui caucus din Iowa, însă a devenit partenerul de candidatură al lui Barack Obama, fiind astfel ales cel de-al 47-lea vicepreședinte al SUA, și reales în 2012.

Biden, care a fost președinte al Comisiei pentru Politică Externă din Senatul SUA înainte de a se alătura administrației Obama, este unul dintre cei mai experimentați și respectați democrați la nivel global cu o carieră de 44 de ani la Washington – șase mandate în Senat și două mandate de vicepreședinte.

În calitatea sa de al doilea om al administrației SUA, Biden a lucrat îndeaproape și cu administrațiile de la București. În 2014, la scurt timp de la anexarea Crimeei de către Federația Rusă, Joe Biden a venit la București pentru convorbiri bilaterale cu președintele și premierul de atunci, Traian Băsescu, respectiv Victor Ponta. În 2016, atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Dacian Cioloș, au fost primiți la Casa Albă de către Joe Biden, Parteneriatul Strategic România-SUA fiind tema majoră a solidității relației bilaterale.

Anul trecut, la scurt timp după ce democrații au câștigat alegerile legislative pentru camera inferioară a Congresului – Camera Reprezentanților, sondajele l-au plasat pe fostul vicepreşedinte american Joe Biden în topul preferințelor votanţilor democraţi ca viitor candidat al Partidului Democrat în alegerile prezidenţiale din 2020.

Biden a primit sprijinul a 29% dintre respondenţi, fiind urmat, cu 22%, de senatorul Bernie Sanders, un independent care a pierdut nominalizarea Partidului Democrat în 2016.

Ulterior, Joe Biden a reaprins speculaţiile privind posibila sa candidatură la Casa Albă în 2020, considerând că este “persoana cea mai calificată” pentru a fi preşedinte.

El a făcut aceste declaraţii în cadrul promovării ultimei sale cărţi – “Promise Me, Dad”, din 2017.

“Problemele cu care ne confruntăm în prezent ca ţară sunt acelea la care am lucrat toată viaţa mea – suferinţa clasei mijlocii şi politica externă”, a adăugat atunci cel care a fost vicepreşedintele democratului Barack Obama timp de opt ani.

De asemenea, într-un ipotetic vot popular împotriva preşedintelui republican Donald Trump, Biden a primit cele mai multe procente într-o astfel de competiție. Astfel, dacă următoarea cursă prezidențială i-ar opune pe Donald Trump și Joe Biden, cel din urmă ar câștiga votul popular cu 51% la 39%. Pe de altă parte, în 2016, Hillary Clinton a câștigat votul popular în fața lui Donald Trump la o distanță de 2 milioane de voturi, care însă a învins în Colegiul Electoral (306 de voturi la 232) și a devenit cel de-al 45-lea președinte al SUA.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iranul avertizează Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca blocarea strâmtorii Ormuz, care asigură tranzitul a 20% din producția mondială de petrol

Published

on

Ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a avertizat miercuri Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca să închidă  strâmtoarea Ormuz, care asigură trecerea strategică în Golful Persic bogat în petrol, relatează Agerpres.

Președintele american Donald Trump a sporit presiunea asupra statului din Orientul Mijlociu, după ce săptămâna aceasta a promis să oprească toate exporturile de petrol din Iran prin sancționarea oricărei țări care sfidează interdicția Statelor Unite. 

,,Noi credem că Iranul va continua să-şi vândă petrolul, noi vom continua să găsim cumpărători pentru petrolul nostru şi să utilizăm strâmtoarea Ormuz ca tranzit pentru vânzările noastre de petrol”, a spus, însă Mohammad Javad Zarif la New York, unde a participat la o sesiune a ONU.

,,Dar, dacă SUA ar lua măsura nebună de a încerca să ne împiedice să facem acest lucru, atunci ele ar trebui să se pregătească pentru consecinţe”, a spus înaltul oficial iranian.

SUA, aliate apropiate ale statelor arabe din Golf, au de ani de zile confruntări navale la scară mică cu Iranul, care a amenințat ocazional să închidă strâmtoarea Ormuz, punctul maximă importanță prin care se scurge 20% din producția de petrol la nivel mondial.

,,Este în interesul nostru vital pentru securitatea națională să menținem Golful Persic și strâmtoarea Ormuz deschise . Am făcut acest lucru în trecut și vom continua să facem acest lucru în viitor”, a spus Zarif.

,,Dar Statele Unite ar trebui să știe că atunci când intră în strâmtoarea Ormuz, trebuie să stea de vorbă cu cei care protejează strâmtoarea – și anume Garda Revoluționară iraniană”, a mai spus el.

Administrația Trump a trecut recent Garda Revoluționară Iraniană pe lista grupărilor teroriste . Mișcarea SUA de a califica forţele armate ale unei ţări drept grup terorist este o premieră la nivel mondial și a fost urmată de o replică din partea șefului diplomației iraniene, care a solicitat plasarea forţelor americane care operează în Orientul Mijlociu, în Asia Centrală şi în Cornul Africii pe lista grupărilor considerate teroriste de către Iran.

Prin această măsură, SUA cer Iranului să reducă sprijinul pentru mișcările militare din regiune. De altfel, decizia de a sancționa oricare stat care importă petrol din Iran are ca scop aducerea ,,exporturilor de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

China, care importă aproximativ 40% din petrolul iranian, și-a exprimat, marți, opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA asupra țărilor care continuă să facă tranzacții petroliere cu Iranul, precizând că ,,cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională”. În acest sens, China a cerut SUA să-i respecte interesele și preocupările comerciale și economice și ,,să acționeze într-o manieră responsabilă și să joace un rol constructiv” în raport cu protejarea stabilității pieței mondiale a energiei.

Citiți și

Disputa Washington-Teheran escaladează: SUA au desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. În replică, Iranul ar putea plasa forțele americane din Orientul Mijlociu pe lista grupărilor teroriste

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

Forța de elită, a cărei misiune este de a proteja regimul de la Teheran, este responsabilă de apărarea navală a strâmtorii Ormuz și are, de asemenea, o serie de alte interese, inclusiv implicarea în afaceri, relatează France24.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și, cel mai recent, prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian, Hassan Rouhani.

De altfel, Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Summit istoric la Vladivostok: Kim Jong-un salută munca lui Vladimir Putin ”pentru a construi o Rusie puternică”. Liderul rus oferă sprijinul Moscovei pentru depășirea impasului privind programul nuclear al Coreii de Nord

Published

on

©️ Kremlin

Președintele rus Vladimir Putin și liderul suprem nord-coreean Kim Jong-un au avut joi, la Vladivostok, primul lor summit bilateral, o reuniune precedată de o deschidere internațională a liderului de la Phenian în ultimul an și marcată ca atare de două summituri cu președintele american Donald Trump, în Singapore în 2018 și la Hanoi în luna februarie a acestui an.

Întâlnirea, considerată una istorică datorită caracterului în premieră al reuniunii dintre cei doi, a fost marcată de afinități politice, cele două țări aniversând anul trecut 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

În deschiderea întâlnirii, Kim Jong-un a mulțumit omologului său rus pentru organizarea discuțiilor și pentru disponibilitatea lui Putin de a găsi timp pentru întâlnire în programul său aglomerat, relatează Știrile Pro TV. El a mulțumit, de asemenea, lui Putin pentru realegerea sa în 2018 ca președinte rus, continuând astfel “munca pentru a construi o Rusie puternică”.

Putin a declarat că este “foarte mulțumit” de vizita lui Kim Jong-un în Rusia, adăugând că diplomații din cele două națiuni au început negocierile cu mult timp înainte de summitul istoric.

De altfel, Vladimir Putin a oferit sprijinul Rusiei pentru a depăși impasul privind programul de nuclear al Coreii de Nord, notează The Guardian, în condițiile în care summitul Kim-Trump de la Hanoi de la începutul acestui an s-a încheiat prematur și fără niciun rezultat notabil.

″Îmi amintesc vizita mea în țara dumneavoastră. Tatal dumneavoastră a fost unul dintre autorii Tratatului privind prietenia dintre națiunile noastre (…) Sunt sigur că vizita dvs. în Rusia va contribui, de asemenea, la dezvoltarea relațiilor noastre bilaterale și ne va ajuta să înțelegem modalitățile prin care putem contribui la soluționarea situației din Peninsula Coreeană, ce se poate face împreună, ce poate face Rusia pentru a sprijini pozitiv acest demers.”, a spus Putin.

©️ Kremlin

Ultima reuniune bilaterală Coreea de Nord-Rusia a fost în 2011, când președintele de atunci, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Kim Jong-il, fostul lider de la Pyongyang și tatăl lui Kim. De altfel, relațiile dintre Moscova și Phenian au dobândit un caracter aparte după implicarea Uniunii Sovietice în Războiul din Coreea din 1950-1953, în condițiile în care anterior, între 1945-1948, Coreea de Nord s-a aflat sub administrarea civilă a URSS.

Cel mai recent, în 2014, Vladimir Putin a ratificat un acord pentru ștergerea a 90% din datoriile Coreii de Nord față de Rusia.

Potrivit estimărilor experților în relații internaționale, reuniunea celor doi lideri se va încheia fără niciun acord major sau oferte între cele două țări, relatează BBC.

În afară de obținerea recunoașterii internaționale și consolidarea poziției Coreei de Nord în discuțiile viitoare cu Washingtonul, Kim este în primul rând interesat să obțină sprijin financiar din partea Moscovei pentru a stimula puțin economica suferindă a țării. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, deoarece Rusia este foarte reticentă să cheltuie bani pe un stat imprevizibil sau să încalce sancțiunile internaționale impuse regimului nord-coreean pentru defășurarea programului său de arme nucleare, cu atât mai mult cu cât ea însăși suferă economic de pe urma restricțiilor impuse de UE și SUA pe fondul anexării Crimeei, se mai spune în sursa citată. În cel mai bun caz, întâlnirea dintre Kim și Putin ar trebui să fie un câștig diplomatic pentru Rusia în relația cu SUA și China, cărora le-ar transmite, astfel, intenția de a se poziționa în regiune.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending