Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, va avea trei zile pline la New York săptămâna viitoare, când va reveni în oraşul său natal pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, potrivit Agerpres.

Potrivit unui înalt funcţionar al administraţiei, preşedintele va avea o serie de întâlniri individuale cu lideri mondiali, pe lângă participarea planificată la un summit al libertăţii religioase luni, discursul său principal marţi la ONU şi o conferinţă de presă miercuri.

Preşedintele american nu va participa la summitul privind clima organizat de ONU luni. În acea zi el se va întâlni premierul Imran Khan din Pakistan; preşedintele Andrzej Duda al Poloniei; prim-ministrul Jacinda Ardern din Noua Zeelandă; premierul Lee Hsien Loong din Singapore; preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi; şi preşedintele Moon Jae-in din Coreea de Sud.

Marţi, bilateralele sale vor fi cu premierul britanic, Boris Johnson; premierul indian Narendra Modi; secretarul general al ONU, Antonio Guterres; şi preşedintele irakian, Barham Salih. De asemenea, va participa la o recepţie diplomatică.

Miercuri, Trump va participa la o sesiune despre Venezuela împreună cu alţi lideri din emisfera occidentală înainte de a se întâlni cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, şi cu preşedintele El Salvador, Nayib Bukele.

Reamintim că fostul consilier pentru securitate naţională al Casei Albe John Bolton s-a deplasat în Ucraina la sfârşitul lui august pentru a da asigurări privind susţinerea SUA în relaţia cu Rusia.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York.

Citiți și: Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

Citiți și: Ucraina: Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU

Viktor Orban, premierul ungar, aflat la Roma într-o întâlnire cu reprezentații partidului Fratelli d’Italia, a precizat că țara sa este pregătită să ajute Italia în gestionarea problemei migranţilor ilegali.

”Dacă Italia este angajată faţă de protejarea frontierelor sale, atunci noi o vom ajuta, inclusiv pentru returnarea imigranţilor ilegali aflaţi deja în această ţară”, a explicat Viktor Orban, potrivit Agerpres.

Reamintim că și președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, despre problema imigrației și cei doi doresc să găsească o cale prin care să facă Uniunea Europeană ”mai socială, mai prietenoasă cu mediul și mai puternică în lume” atunci când vine vorba despre persoanele care caută azil.

Citiți și: Emmanuel Macron împreună cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, doresc o Uniune Europeană mai socială când vine vorba despre imigrație

Totodată, premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, a scris într-un mesaj pe Facebook prin care transmite că va cere renegocierea Regulamentului european de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina tratării cererilor de azil.

Cererile de azil în statele membre ale Uniunii Europene au crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

Obiectivul politicii de azil a UE este de a acorda statutul corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care solicită protecție internațională într-unul dintre statele sale membre, precum și de a asigura respectarea principiului nereturnării. Pentru aceasta, Uniunea face eforturi pentru a crea un sistem european comun de azil.

Mai multe informații despre politica Uniunii Europene în domeniul imigrației, aici.

Citiți și: Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

Această fotografie realizată la 22 septembrie 1984, îi surprinde pe președintele Franței, François Mitterand și cancelarul german Helmuth Kohl, ținându-se de mână în timpul unei ceremonii de comemorare a victimelor bătăliei de la Verdun, în semn de reconciliere definitivă a celor două țări.

Imaginea lui Helmut Kohl alături de președintele Franței, François Mitterrand, ținându-se de mână la Verdun în 1984, în cadrul unei ceremonii de comemorare a cetățenilor pierduți în cele două războaie a devenit un simbol istoric al reîmprietenirii franco-germane și un element important de identitate al integrării europene. Tratatul de la Maastricht, care a condus la formarea Uniunii Europene de astăzi, precum și moneda unică Euro sunt printre proiectele esențiale în cadrul cărora cei doi lideri de stat, prieteni buni de altfel, au dezvoltat o cooperare vitală pentru Uniune, relatează Rfi.

Cu această ocazie, Comisia Europeană definește acest gest al celor doi lideri ”mai presus de cuvinte”.

Ziua Internațională a Păcii este sărbătorită în fiecare an pe 21 septembrie. Aceasta este dedicată păcii și în special absenței războiului și a violenței. De exemplu cum ar fi încetarea temporară a focului într-o zonă de război pentru accesul ajutorului umanitar. Ziua a fost sărbătorită pentru prima oară în 1982, iar de atunci este sărbătorită în fiecare an de mai multe națiuni, organizații politice și militare .

Pentru a inaugura ziua, „Clopotul Păcii” este sunat la sediul ONU (în New York City). Clopotul este turnat din monede donate de copii de pe toate continentele, cu excepția Africii și a fost un cadou de la Asociația Națiunilor Unite din Japonia, ca „un memento al costului uman în război”. Pe inscripția de pe o parte se poate citi, „Trăiască pacea absolută în lume”.