Connect with us

INTERNAȚIONAL

Juan Guaido, președintele autoproclamat al Venezuelei, cere armatei să treacă de partea sa împotriva lui Maduro

Published

on

Juan Guaido, care s-a autoproclamat preşedinte interimar al Venezuelei, a cerut armatei să treacă de partea lui împotriva preşedintelui Nicolas Maduro, să-i îndepărteze pe cubanezi din rândurile sale şi să permită intrarea ajutorului umanitar în ţară, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Foto: Juan Guaido/Twitter

,,A venit momentul să fiţi de partea constituţiei”, a declarat Guaido într-un mesaj către armată la un miting de amploare de la Caracas.

,,Fiţi de partea poporului venezuelean“, a mai afirmat Guaido, adăugând: ,,Este timpul ca cubanezii să părăsească forţele armate”.

El a cerut armatei să permită intrarea în ţară a ajutorului umanitar, pe care l-a solicitat joi administraţiei americane, care, potrivit Secretarului de stat Mike Pompeo, este dispusă să acorde un ajutor umanitar în valoare de 20 de milioane de dolari Venezuelei.

De asemenea, Guaido le-a cerut susţinătorilor săi să continue lupta până când preşedintele Nicolas Maduro va fi de acord să organizeze noi alegeri. Juan Guaido le-a cerut cu acest prilej şi diplomaţilor americani să rămână în ţară, sfidând termenul care le-a fost dat de preşedintele Nicolas Maduro, de a părăsi Venezuela până duminică.

,,Am văzut cum uzurpatorul, cu aroganţă şi lipsă de politeţe, a dat afară oficiali din ambasada SUA, dar astăzi noi spunem că sunt bineveniţi, pentru că parlamentul nostru îi protejează”, a spus el, adăugând că vrea ca ,,toate ambasadele” să rămână deschise, citează Agerpres. 

Nicolas Maduro a anunţat miercuri că rupe relaţiile diplomatice cu Washingtonul, după ce SUA l-au recunoscut pe Juan Guaido drept preşedinte interimar al Venezuelei.

SUA au refuzat să accepte ruperea legăturilor diplomatice, dar Departamentul de Stat a anunţat joi retragerea din Venezuela a personalului diplomatic de rang inferior, informează Digi24.

Juan Guaido, s-a autodeclarat, miercuri, președintele interimar al Venezuelei, într-o mișcare salutată de o mulțime imensă de protestatari la adresa actualului regim și lideri mondiali.

Politicianul în vârstă de 35 de ani a fost liderul opoziției și șeful Adunării Naționale pentru doar trei săptămâni, dar a reușit să mobilizeze rapid mișcarea împotriva președintelui Nicolas Maduro.

Guaido, care l-a numit pe Maduro un uzurator, a promis un guvern de tranziție și alegeri libere pentru a pune capăt guvernării unui regim care a adus foamete și sărăcia în Venezuela. Cu toate acestea, pentru mulți dintre urmăritorii situației politice din Venezuela, Guaido pare să fi apărut în prim-planul scenei politice din neant și făcând promisiuni îndrăznețe susținătorilor săi, în contextul în care Maduro deține frâiele puterii și sprijinul armatei. În acest sens, ar fi indicat să oferim câteva informații despre educația și background-ul politic al acestuia, preluate de la CNN.

Cine este Juan Guaido?

Este de formație inginer industrial

Guaido a fost crescut în La Guaira, un oraș de coastă care găzduiește unul dintre cele mai importante porturi și aeroporturi din țară. A studiat ingineria industrială la Universidad Católica Andrés Bello din Caracas și a obținut două diplome de absolvent în administrație publică, dintre care una acordată de Universitatea George Washington.

A contribuit la lansarea unui partid politic

Guaido a devenit activ pe scena politică în timpul facultății, când a început protestele la adresa președintelui Hugo Chavez pentru încercarea acestuia de a controla presa. Chavez a acuzat la acea vreme Televiziunea Radio Caracas, cunoscută și sub numele de RCTV, de încălcarea legilor de difuzare și de susținerea unei lovituri de stat împotriva sa, acuzații care s-au soldat cu înlocuirea acesteia în 20017 cu o stație de emisie de stat. Cativa ani mai tarziu, Guaido a facut parte dintr-un grup de tineri lideri care a înființat in 2009 un partid politic numit Voluntad Popular, impreuna cu Leopoldo Lopez, una dintre cele mai cunoscute fețe ale opoziției.

Misiunea partidului a fost depășirea sărăciei și asigurarea unei democrații în care toți venezuelienii să se bucure de drepturi egale.

A fost liderul oficial al opoziției timp de 3 săptămâni

Guaido a fost numit președinte al Adunării Naționale la 5 ianuarie, însă persoana sa nu reprezenta o noutate printre parlamentari. Acesta a intrat în Adunarea Națională în 2011, în calitate de supleant, până când a fost ales în 2016 ca reprezentant al statului Vargas – poziție pe care o deține în prezent. El a făcut parte dintr-un grup de mai mulți parlamentari care au făcut greva foamei, cerând alegeri parlamentare în 2015. Guaido a fost relativ necunoscut până când a fost ales să conducă Parlamentul Venezuelei.

De asemenea, a fost de curând reținut pentru scurt timp de către forțele guvernului venezuelean pe la câteva zile după ce a declarat că este gata să îl înlocuiască pe Maduro.

Citiți și Venezuela, aproape de revoluție: SUA recunosc legitimitatea autoproclamatului președinte. Susținut de Rusia și Turcia, liderul Nicolas Maduro denunță ”imperialismul și intervenționismul” american

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Franța, Germania și Regatul Unit contestă dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiunile ONU împotriva Iranului

Published

on

© European Union 2020

Miniștrii de externe ai Franței, Regatului Unit și Germaniei, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au contestat duminică dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiuni ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunțat reintroducerea acestor măsuri prin activarea așa-numitului mecanism ”snapback”, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un comunicat comun din partea celor trei ţări, semnatare ale acordului din 2015 asupra programului nuclear cu Teheranul, miniştrii au subliniat că Washingtonul s-a retras din acest acord în 2018 şi din acest motiv nu are dreptul să activeze această clauză pentru reimpunerea de măsuri punitive.

”Orice decizie şi acţiune care va fi luată pe baza acestei proceduri (…) va fi de asemenea incapabilă să aibă vreun efect legal”, se spune în comunicat.

La rândul său, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, coordonator al Planului comun de acţiune cuprinzător (JCPOA, denumirea oficială a acordului asupra programului nuclear cu Iranul) a reacţionat şi a declarat că va face tot ce stă în puterea lui pentru a menţine acest acord.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

În urma acestei măsuri, Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iranul îndeamnă țările lumii să reacționeze cu ”o singură voce” la sancțiunile reimpuse de SUA împotriva Teheranului

Published

on

© Wikipedia

Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aşteptăm de la comunitatea internaţională şi de la toată lumea ca ei să se opună acestor acţiuni iresponsabile ale regimului de la Casa Albă şi să vorbească cu o singură voce”, a declarat Saeed Khatibzadeh, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, în timpul unei conferinţe de presă.

”Lumea întreagă spune că nu s-a întâmplat nimic. S-a întâmplat doar în lumea imaginar” a secretarului de stat american Mike Pompeo, a spus Khatibzadeh. ”Este mult zgomot pentru nimic şi cred că acestea sunt zilele şi orele cele mai amare ale SUA”, a completat acesta.

Estimând că Washingtonul este ”izolat” şi ”de partea rea a istoriei”, purtătorul de cuvânt iranian a declarat că Teheranul adresează un mesaj SUA: ”să revină în sânul comunităţii internaţionale, să îşi respecte angajamentele, să înceteze să o facă pe rebelul şi lumea le va accepta”.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite reinstituie unilateral sancțiunile ONU împotriva Iranului. Administrația Trump amenință cu sancțiuni orice țară care nu va respecta această decizie

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Într-o scrisoare adresată membrilor Consiliului, cele trei ţări europene, părţi la acordul nuclear cu Iranul, susţin că orice decizie sau acţiune vizând reimpunerea sancţiunilor ONU ”nu ar putea produce efecte juridice”.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending