Președintele Klaus Iohannis îl primește vineri, la Palatul Cotroceni, pe regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, cel care va deveni primul monarh britanic care vizitează România în această calitate.

Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială, care a difuzat programul zilei de vineri, 2 iunie. Șeful statului îl va primi pe suveranul britanic cu o ceremonie oficială, urmată de momentul fotografiei oficiale, convorbiri tête-à-tête și de o întâlnire cu autoritățile statului, reprezentanții societății civile și Corpul Diplomatic, moment la care cei doi lideri vor susține alocuțiuni.

Vizita regelui Charles al III-lea în România va avea un caracter privat, iar singurul moment public este reprezentat de vizita la Palatul Cotroceni, ca “gest de curtoazie”, după cum a explicat public ambasadorul britanic la București, Andrew Noble.

Aceasta reprezintă a doua vizită externă a monarhului britanic după vizita de stat pe care a efectuat-o în luna martie în Germania, precum și prima vizită în străinătate a suveranului după ceremonia de încoronare.

Regele Charles al III-lea și regina Camilla au fost încoronați pe 6 mai la Westminster Abbey, marcând începutul simbolic al unei noi ere regale în Marea Britanie, într-o ceremonie la care au participat peste 2.000 de invitați, inclusiv șefi de state din întreaga din lume, între care și președintele Klaus Iohannis. Charles al III-lea a fost proclamat rege al Marii Britanii pe 10 septembrie 2022, la două zile de la decesul reginei Elisabeta a II-a, deschizând o nouă epocă pentru monarhia britanică.

Noul suveran britanic are o prietenie de lungă durată cu România, bazată pe descendența comună și relațiile de rudenie cu Casa Regală a României, dar și pe afinitatea și atașamentul personale ale suveranului britanic pentru România, poporul român și biodiversitatea țării noastre.

De altfel, vizita lui Charles al III-lea în România, o țară unde deține proprietăți, va fi prima în calitate de rege.

În calitate de Prinț de Wales, Charles a vizitat în nenumărate rânduri România și a promovat imaginea țării noastre în lume.El s-a îndrăgostit de satele din Transilvania în 1998, atunci când a vizitat pentru prima dată România. În 2006, a cumpărat prima casă în România, o casă tradițională din satul Viscri, din județul Brașov, Ulterior a cumpărat și alte proprietăți, între care o casă în satul Valea Zălanului, din județul Covasna.

La 29 martie 2017, în aceeași zi în care Marea Britanie a declanșat articolul 50 din Tratatul UE privind retragerea din Uniune, prințul Charles a fost decorat de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, cu Ordinul Național “Steaua României” în Grad de Mare Cruce, în semn de “prețuire pentru activitatea în România și pentru promovarea imaginii acesteia în lume”.

În același an, în luna decembrie, prințul Charles a făcut parte dintr-o însemnată prezență regală europeană la București, cu ocazia funeraliilor regelui Mihai I al României. Fostul suveran al României şi Regina Elisabeta a II-a aveau o descendență comună, fiind stră-strănepoții reginei Victoria a Marii Britanii, iar regele Mihai a fost văr cu principele consort Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a și tatăl lui Charles al III-lea.

În timpul procesiunilor funerare care s-au desfășurat și în Sala Tronului de la Palatul Regal, prințul Charles, fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, regele Suediei Carl Gustav al XVI-lea și alte personalități regale s-au recules la catafalcul ultimului șef de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care mai era în viață până la finele lui 2017.

În anii următori, atât în Marea Britanie, cât și la ONU și în România, prințul Charles a promovat imaginea României în lume, el având mai multe proprietăți în Transilvania, inclusiv o casă în localitatea Viscri.

Astfel, când filmul documentar ”Wild Carpathia – Seasons of Change” a fost difuzat în premieră la sediul ONU din New York, proiecția video a fost însoțită de un mesaj al prințului Charles.

În 2020, după debutul pandemiei de coronavirus, prințul Charles s-a adresat în mai multe rânduri românilor. Într-un mesaj video cu ocazia Paştelui ortodox, în care a evocat criză sanitară şi și-a exprimat dorinţa de a reveni în România și de a se întâlni din nou cu membri ai comunităţii româneşti din Marea Britanie, prințul de Wales afirma că “mulţi români din Marea Britanie joacă un rol indispensabil în sistemul de sănătate” și că “nu are suficiente cuvinte pentru eforturile lor remarcabile.

Tot acum doi ani, prințul Charles i-a felicitat pe voluntarii români implicaţi în proiectul “Ambulanţa pentru monumente”, care au câştigat Premiul European pentru Patrimoniu la categoria Educaţie, Formare şi Conştientizare.

Ca parte a eforturilor sale de a promova turismul în România, Alteța Sa Regală i-a îndemnat pe români să își petreacă vacanțele în România. “Voi continua să pledez pentru protejarea comorilor unice ale României, care ocupă un loc deosebit în inima mea”, consemna acesta.

Prințul Charles a vizitat România pentru ultima oară în această calitate la finalul lunii mai a anului 2022, după ce a deschis pentru prima dată lucrările Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a, într-un moment de cotitură, și înainte de celebrarea Jubileului de Platină al mamei sale, la 70 de ani de domnie.

În România, viitorul rege britanic a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice, a participat la lansarea celui mai mare proiect de reîmpădurire din Europa și s-a întâlnit cu refugiați ucraineni aflați în România, cărora le-a transmis un mesaj de “încurajare şi speranţă”.

Doar 9% dintre britanici consideră acum Brexitul mai mult un succes decât un eșec, arată un sondaj YouGov, anunță luni PA Media/ DPA, anunță Agerpres.

De cealaltă parte, 62% dintre aceștia descriu ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană ca fiind mai degrabă un eșec.

Conform companiei de sondare a opiniei publice, așa-numitul ”Bregret” a urcat la noi cifre record, în timp ce numărul britanicilor care spun că a fost corect să se voteze pentru ieşirea din Uniunea Europeană în 2016 a coborât la cel mai scăzut nivel, 31%.

Cifrele sugerează că mulţi oameni sunt de acord cu Nigel Farage – fostul lider al UKIP (Partidul pentru Independenţa Regatului Unit) şi al Partidului Brexit -, care a declarat săptămâna trecută că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ”a eşuat”.

Chiar şi printre cei care au votat ”Leave” (pentru ieşirea din UE), 37% afirmă că Brexitul este mai degrabă un eşec.

Un procent aproape dublu, 56%, spun că a fost un gest greşit. Potrivit sondajului, aproximativ 72% dintre britanici sunt de părere că guvernul gestionează prost Brexitul, inclusiv 63% dintre cei care au votat ”Leave”.

Ziua de 24 iunie 2016 a fost emisarul a două vești neașteptate: cetățenii britanici au decis, în proporție de 51.89%, ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană, iar țara a rămas fără prim-ministru în urma deciziei artizanului Brexitului, David Cameron, de a-și da demisia din fruntea Guvernului. 

La 23 iunie electoratul britanic a fost invitat, pentru a doua oară în mai puțin de 50 de ani, să se pronunțe cu privire la problema aderării/rămânerii la/în Uniunea Europeană. Prima consultare a cetățenilor a avut loc în 1975, când labursitul Harold Wilson, din dorința a scăpa de opoziția anti-europeană din propriul partid, a hotărât convocarea unui referendum privind apartenența țării la un club în care tocmai intrase după un decediu de negocieri.

La 5 iunie 1975, cetățenii britanici s-au pronunțat printr-un ”Da” răsunător pentru Europa. 17.378.581 (67.23%) au votat pentru rămânerea în Comunitatea Europeană, strămoșul Uniunii Europene, comparativ cu 8.470.073 (32.77%), cei care s-au pronunțat împotrivă.

Premierul britanic, Rishi Sunak, a descris China drept cea mai mare provocare la adresa lumii, într-o declarație susținută la finalul unui summit G7, desfășurat la Hiroshina, unde liderii acestui format au cerut Beijingului să facă presiuni asupra Rusiei pentru a înceta războiul din Ucraina, informează Politico Europe.

”China reprezintă cea mai mare provocare a epocii noastre la adresa securității și prosperității globale. Sunt din ce în ce mai autoritari acasă și mai imperativi în străinătate”, le-a spus Sunak reporterilor la reuniunea G7, care s-a încheiat duminică.

Premierul britanic s-a abținut de la a solicita o ”decuplare” a Occidentului de China, dar a susținut ”reducerea riscurilor”, expresie folosită de liderii G7 în comunicat comun emis sâmbătă.

Citiți și: Ursula von der Leyen, către liderii G7: Trebuie să ne reducem vulnerabilitățile față de China, dar decuplarea de Beijing nu este în interesul nostru

”Vom coopera, în cadrul G7 și cu alte țări, pentru a ne asigura că putem reduce riscul și vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare pe care am văzut-o din partea Chinei, vom lua măsurile necesare pentru a ne proteja împotriva investițiilor ostile și vom face acest lucru într-un mod care să nu ne dăuneze reciproc”, a declarat Sunak.

Liderii G7 au emis o declarație dură la adresa Beijingului, în care au convenit să diversifice sursele de minerale critice și să creeze o nouă platformă de coordonare pentru a contracara coerciția economică, și au condamnat încercările de a schimba status quo-ul în Marea Chinei de Sud.

Acest lucru a declanșat un răspuns critic din partea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, care a acuzat țările G7 că se amestecă în afacerile interne ale Chinei.

Citiți și: Un Război Rece cu China ar fi “o trădare a interesului național” al Regatului Unit, avertizează șeful diplomației britanice într-un discurs mult așteptat

Sunak se află sub o presiune tot mai mare din partea unor figuri din cadrul propriului său Partid Conservator pentru a înăspri linia guvernului față de China. Miercuri, fostul prim-ministru Liz Truss i-a cerut lui Sunak să includă China pe lista ”amenințărilor” la adresa securității Regatului Unit.

La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, prim-ministrul a descris China drept o ”provocare sistemică la adresa valorilor și intereselor noastre”.