Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Juncker intră în linie dreaptă spre şefia Comisiei Europene. Ce le-a spus liderilor politici din UE. Cum vrea să conducă Europa

Published

on

Luxembourg Award Ceremony"Collier du mérite Européen"Candidatul la presedintia Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a purtat marti si miercuri discutii cu grupurile politice din Parlamentul European, inainte ca eurodeputatii sa voteze numirea lui, in 15 iulie. 

Marti, popularul european a avut intalniri cu grupul Socialistilor si Democratilor, al Reformistilor si Conservatorilor si cu Alianta Liberalilor si Democratilor.

Juncker spera sa-i convinga, astfel, ca este persoana potrivita pentru a conduce Comisia Europeană, şi a primit recomandări ce îl vor ajuta în  politica sa executiva pentru urmatorii ani.

Miercuri, pe agenda sa s-au aflat întâlniri cu Verzii, Stânga Unită, Partidul Popular European şi cu gruparea  eurosceptică Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe.

Discutiile vin in contextul in care atat Ungaria, cât si Marea Britanie nu i-au oferit votul lui Juncker la ultimul Consiliu European. Juncker i-a promis premierului David Cameron că incerca sa gaseasca solutii la îngrijorările politice din Regatul Unit. Asta după ce în urma nominalizării făcute de Consiliul European pentru Comisie, Cameron a spus că a fost o zi neagră în istoria Europei. După desemnarea oficială a lui Juncker la șefia Comisiei Europene, premierul britanic a discutat telefonic cu acesta și s-a declarat dispus să coopereze pe viitor, astfel încât interesele Marii Britanii să nu fie afectate.

Juncker si-a prezentat priorităţile pentru urmatorii cinci ani în cinci capitole. Candidatul nominalizat la şefia Comisiei promite crearea de locuri de muncă şi creştere economică, prin armonizarea legislaţiei şi eliminarea barierelor în domenii precum IT, drepturi de autor şi legea concurenţei. Totodată, Juncker propune reorganizarea politicii energetice prin crearea unei noi Uniuni Energetice Europene. În al treilea rând, el promite un acord comercial responabil şi echilibrat cu Statele Unite.

O a patra prioritate vizează reforma uniunii monetare, inclusiv prin reducerea unora din atribuţiile Băncii Centrale Europene în gestionarea zonei euro și refacerea mecanismului de sprijin pentru ţările în criză. Totodată, Juncker promite un răspuns la solicitările britanicilor care amenință cu ieșirea din UE.

Președintele grupului PPE, Manfred Weber, a declarat după întâlnirea avută: „Este important ca Europa să lucreze pe o platformă de reformare puternică. Juncker a precizat clar, astăzi, că sub conducerea sa Comisia Europeană va fi ambiţioasă şi va avea o agendă clară. Suntem siguri că vă va fi o mare majoritate în favoarea dlui Juncker la vorul de săptămâna viitoare”.

Comentând cu privire la întâlnire avută cu social-democraţii din PE, preşedintele Gianni Pittella a declarat: „O întâlnire pozitivă şi utilă, însă nu pe deplin satisfăcătoare (…) Suntem bucuroşi să ştim că următorul comisar pentru afaceri economice şi monetare va fi un membru al familiei S&D (..) Nu a fost luată încă o decizie finală în cadrul grupului privind susţinerea lui Juncker la şefia Comisiei Europene”.

Preşedintele reformiştilor şi conservatorilor europeni, Syed Kamall , a fost tranşant: „Priorităţile lui Juncker nu se potrivesc cu viziunea noastră pentru viitorul UE.  (…) Am căutat, în discuţiile noastre, să primim asigurări cu privire la aocrdul comercial TTIP, dar am fost dezamăgiţi de răspunsurile primite”.

Grupul ALDE a transmis o declaraţie publică în care subliniază importanţa unei conduceri europeane puternice, însă precizează că sprijinul lor pentru Juncker nu se va rezuma doar la acest fapt, ci vor avea în vedere conţinutul programului său pentru următorii cinci ani.

Europarlamentarii vor vota săptămâna viitoare, pe 15 iulie, dacă îl vor sau nu pe Jean-Claude Juncker la şefia Comisiei.

Ulterior, în august, fiecare stat membru va trimite nominalizările pentru propriul comisar, iar parlamentul îi va audia în septembrie. În octombrie 2014, europarlamentarii vor vota asupra noii componenţe a Comisiei Europene, care va deveni operaţională de la începutul lunii noiembrie.

 

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța, ultimul la care ar fi putut participa în calitate de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța ce se va defășura în perioada 24-26 august, după ce a fost supus unei operaţii de extirpare a vezicii biliare, a informat luni o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

Pot confirma că operaţia a decurs bine şi că preşedintele Juncker rămâne în prezent în spital pentru recuperare“, a spus Natasha Bertaud în briefing-ul de presă cotidian al Comisiei Europene, citată de Politico Europe.

Aceasta a mai precizat că Juncker va rămâne în spital pentru ”recuperare medicală” și nu va călători la Biarritz, locul unde se va desfășura summitul G7.

Bertaud a mai punctat că doctorii lui Juncker i-au recomandat acestuia să ”nu călătorească pentru moment”, precizând de asemenea că șeful executivului european va lua legătura cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele Consiliului European Donald Tusk pentru a discuta problemele de pe agenda summitului, între care figurează relațiile economice, schimbările climatice, dar și alte probleme de securitate globală.

Sâmbătă, preşedintele Comisiei Europene a revenit de urgenţă din vacanţa în Luxemburg pentru o operaţie de extirpare a vezicii biliare.

Pentru Jean-Claude Juncker, cel care își va încheia mandatul de președinte al Comisiei Europene la 31 octombrie, acesta ar fi fost ultimul summit G7 la care urma să participe.

De altfel, în timpul vacanței în Austria, șeful executivului european a vorbit într-un interviu pentru presa austriacă despre faptul că nu va mai activa în viața politică după plecarea sa din fruntea Comisiei Europene, recunoscând și epuizarea resimțită după cariera sa politică vastă.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013. Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, prima întâlnire cu un înalt oficial român: Premierul Viorica Dăncilă merge marți la Bruxelles pentru a discuta poziția de comisar european dorită de România

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă va avea marți, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a anunțat șefa Executivului duminică seară, precizând că pe agenda vizitei se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Am vorbit săptămâna trecută (n.r. – cu președintele Klaus Iohannis despre comisarul european. am spus că pe data de 20 voi merge la Bruxelles și voi avea o discuție cu președintele Comisiei Europene”, a afirmat Viorica Dăncilă, duminică, la Antena 3.

Vizita de marți de la Bruxelles va prilejui prima întrevedere a viitoarei președintă a Comisiei Europene cu un înalt oficial al statului român. Aceasta survine în contextul în care Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker anunță că va înceta să fie ”activ politic” după încheierea mandatului de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, intenționează să înceteze să fie activ politic, atunci când își va încheia mandatul de șef al executivului european la 31 octombrie 2019.

Nu voi mai activa politic. Dar voi rămâne activ, voi scrie, voi face plimbări lungi“, a spus Juncker într-un interviu pentru Tiroler Tageszeitung, citat de EU Observer.

În interviu, Juncker a recunoscut unele eșecuri, inclusiv faptul că Comisia sa nu a reușit să reînnoiască acordul-cadru cu Elveția.

Cel mai longeviv lider național din Uniunea Europeană post-Război Rece, fost șef al Eurogrupului și supranumit ”Mister Euro” și primul președinte al Comisiei Europene numit în această poziție ca urmare a unei competiții între familiile politice europene, Jean-Claude Juncker va părăsi arena politică europeană în aceeași zi în care este așteptat să se producă și Brexit-ul, 31 octombrie.

De la 1 noiembrie, Juncker va preda ștafeta în fruntea Comisiei Europene Ursulei von der Leyen, prima femeie care ocupă această poziție și primul german în această funcție după 52 de ani.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending