Orice plan de a pune capăt războiului din Ucraina va avea nevoie de sprijinul ucrainenilor și europenilor pentru a fi viabil, a declarat joi șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles.
„Salutăm toate eforturile semnificative de a pune capăt acestui război. Dar, așa cum am mai spus, trebuie să fie o pace dreaptă și durabilă. Asta înseamnă că ucrainenii și europenii trebuie să fie de acord cu ea”, a subliniat Kallas.
Potrivit acesteia, un prim pas pentru oprirea imediată a agresiunii ar fi ca Rusia să înceteze atacurile împotriva civililor.
„Dacă Rusia ar dori cu adevărat pace, ar fi putut accepta demult un armistițiu necondiționat. În schimb, vedem din nou bombardamente asupra civililor: în noaptea trecută, 93% dintre țintele ruse au fost infrastructuri civile – școli, spitale, clădiri de apartamente –, cu scopul de a ucide cât mai mulți oameni și de a provoca cât mai multă suferință”, a spus Kallas.
Ea a subliniat că războiul este clar definit de prezența „unui agresor și unei victime”, însă concesiile din partea Moscovei „abia dacă sunt vizibile”.
Șefa diplomației europene a precizat că, în cadrul Consiliului UE, miniștrii vor discuta evoluțiile recente din Ucraina, precum și pașii următori pentru contracararea „flotei fantomă” utilizate de Rusia pentru a-și proteja transporturile de petrol și a continua generarea de venituri care finanțează războiul.
Declarațiile Kajei Kallas vin în contextul în care mai multe surse au relatat că administrația americană analizează, în secret, opțiuni de consultări cu Rusia pentru un nou plan de încheiere a conflictului. Potrivit acestor materiale, planul ar avea 28 de puncte și ar fi structurat pe patru categorii: pacea în Ucraina, garanții de securitate, securitatea în Europa și viitoarele relații SUA–Rusia și SUA–Ucraina.
Alte surse menționează și un posibil acord-cadru discutat la nivelul Casei Albe, care ar include ideea ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriu și să își reducă dimensiunea forțelor armat, propuneri care au generat controverse atât la Kiev, cât și în capitalele europene.
