Guvernul britanic analizează posibilitatea de a devansa termenul pentru atingerea unui nivel al cheltuielilor de apărare echivalent cu 3% din produsul intern brut, pe fondul presiunilor crescute legate de securitatea europeană și de evoluțiile războiului din Ucraina, potrivit unor informații relatate de BBC.

Executivul de la Londra anunțase anterior că va majora bugetul apărării la 2,5% din PIB până în 2027, urmând ca pragul de 3% să fie avut în vedere în legislatura următoare, după alegerile generale programate pentru 2029. Potrivit relatării BBC, consilierii premierului Keir Starmer analizează în prezent scenarii prin care această țintă ar putea fi atinsă până la finalul actualului mandat parlamentar.

Deocamdată nu a fost luată o decizie oficială, iar Ministerul Finanțelor ar adopta o poziție prudentă din cauza impactului bugetar ridicat. Discuțiile ar fi avut loc inclusiv în cadrul unor reuniuni recente dedicate planului de investiții în apărare, document amânat de mai mult timp și menit să stabilească modul în care vor fi finanțate angajamentele militare existente.

La Conferința de Securitate de la München, Starmer a indicat direcția viitoare a politicii de apărare, afirmând că „pentru a face față amenințărilor mai largi, este clar că va trebui să cheltuim mai mult, mai rapid”. Premierul a susținut că Europa trebuie să își consolideze capacitățile militare și să reducă dependența excesivă de Statele Unite, prin investiții pe termen lung și o cooperare mai strânsă cu aliații europeni.

În prezent, Regatul Unit și-a asumat creșterea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB până în aprilie 2027, în timp ce pragul de 3% fusese prezentat anterior drept o ambiție pentru următorul parlament.

Potrivit estimărilor NATO, Marea Britanie a cheltuit aproximativ 2,3% din PIB pentru apărare în 2024, echivalentul a circa 66 miliarde de lire sterline.

Accelerarea atingerii țintei ar implica costuri suplimentare semnificative. Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară a estimat că majorarea cheltuielilor la 3% din PIB ar necesita aproximativ 17,3 miliarde de lire sterline în plus anual până în 2029–2030, deși unele estimări independente indică o sumă mai redusă, de aproximativ 13–14 miliarde de lire, dacă sunt luate în calcul creșterile deja planificate.

Discuțiile au loc într-un context fiscal dificil, în condițiile în care guvernul se confruntă cu datorii ridicate și cu nevoia de a acoperi costuri militare în creștere. Oficialii din domeniul apărării au semnalat anterior că bugetele actuale nu permit implementarea tuturor programelor dorite în ritmul planificat.

Surse guvernamentale citate de BBC au precizat că planul de investiții în apărare este încă în curs de finalizare și că nu au fost luate decizii privind calendarul noilor creșteri de cheltuieli. Ministerul britanic al Apărării a transmis, la rândul său, că nu comentează speculațiile, subliniind însă că executivul implementează cea mai amplă creștere susținută a bugetului apărării de la sfârșitul Războiului Rece.

Șeful Bundeswehr, generalul Carsten Breuer, și șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, mareșalul aerului Richard Knighton, au susținut necesitatea reînarmării Europei în contextul amenințării reprezentate de Rusia, într-o scrisoare comună publicată în presa britanică și germană, în care argumentează existența unui „imperativ moral” pentru consolidarea capacităților de apărare.

Cei doi oficiali militari au explicat că vorbesc „nu doar în calitate de lideri militari ai două dintre statele europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, ci ca voci ale unei Europe care trebuie acum să confrunte adevăruri incomode despre propria securitate”.

Potrivit acestora, postura militară a Rusiei „s-a deplasat decisiv spre vest”, iar Moscova continuă să se reînarmeze și să extragă lecții din invazia Ucrainei, reorganizându-și forțele „în moduri care ar putea crește riscul unui conflict cu statele NATO”.

„Consolidarea militară a Rusiei, combinată cu disponibilitatea sa de a purta război pe continentul nostru, așa cum demonstrează dureros războiul din Ucraina, reprezintă un risc crescut care necesită atenția noastră colectivă”, au arătat cei doi lideri militari.

Aceștia au avertizat că, în cazul în care Rusia ar percepe slăbiciune sau lipsă de unitate în Europa, „ar putea fi încurajată să își extindă agresiunea dincolo de Ucraina”.

Scrisoarea subliniază că pregătirea militară presupune și o industrie de apărare puternică, fiind menționate investițiile în fabrici de muniții din Regatul Unit, desfășurarea unei brigăzi germane de luptă pe flancul estic al NATO și eforturile Berlinului de a pune la dispoziție finanțare „în esență nelimitată” pentru apărare.

Germania și-a majorat semnificativ cheltuielile militare în ultimii ani, în încercarea de a moderniza Bundeswehr-ul după decenii de reduceri bugetare. Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, a marcat o schimbare majoră de direcție în politica de securitate a Berlinului, anterior bazată pe reținere militară.

În scrisoare, cei doi oficiali insistă asupra dimensiunii morale a consolidării apărării.

„Există o dimensiune morală a acestui demers. Reînarmarea nu este beligeranță; este acțiunea responsabilă a unor națiuni hotărâte să își protejeze cetățenii și să păstreze pacea. Forța descurajează agresiunea. Slăbiciunea o invită.”

Breuer și Knighton au subliniat, de asemenea, că apărarea nu poate reveni exclusiv armatei, fiind necesară o abordare la nivelul întregii societăți.

„Apărarea la nivelul întregii societăți presupune infrastructură rezilientă, cercetare și dezvoltare în domenii de înaltă tehnologie din partea sectorului privat și instituții naționale pregătite să funcționeze în condiții de amenințări tot mai mari”, au arătat aceștia.

În concluzie, liderii militari au transmis că unitatea europeană rămâne esențială: „Atunci când Europa acționează împreună, suntem o forță formidabilă. Iar când acționăm împreună, nu suntem doar Marea Britanie și Germania.”

Avertismentul celor doi vine la scurt timp după încheierea Conferinței de Securitate de la München, unde lideri politici și militari au discutat despre securitatea europeană și evoluțiile războiului din Ucraina.

Corespondență din München

Alianța transatlantică dintre Europa și Statele Unite trebuie să funcționeze ținând cont de valori și de interese, a afirmat duminică ministrul finanțelor din Norvegia, Jens Stoltenberg, ex-secretar general al NATO și viitor președinte al Conferinței de Securitate de la München.

Vorbind în cadrul panelului „Visul european: Apărarea valorilor fundamentale, aflată sub presiune”, Stoltenberg a oferit perspectivă pragmatică asupra modului în care ar trebui să funcționeze Alianța Nord-Atlantică.

„Cu cât putem cădea mai mult de acord asupra valorilor, cu atât mai bine. Dar, în esență, ceea ce contează cu adevărat când vine vorba de securitate este să realizăm că avem un interes comun de a ne proteja și apăra reciproc”, a spus el, în ceea ce pare să reprezinte un apel la realismul lucid invocat și de președintele finlandez Alexander Stubb în politica externă a țării sale.

Cel care a condus vreme de un deceniu destinele NATO, de la jumătatea celei de-a doua administrații Obama și până la finalul administrației Biden, trecând prin prima administrație Trump, a recunoscut că există o relație între valori și interese

„Și uneori aceste chestiuni se amestecă și, desigur, există o relație între valori și interese, dar cred că istoria NATO și a prietenilor săi demonstrează că pot exista diferențe destul de serioase în privința valorilor, iar totuși suntem capabili să ne mobilizăm în jurul intereselor noastre comune”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Citiți și „Plec. SUA nu au nevoie de NATO” – a spus Trump, rememorează Stoltenberg din culisele întâlnirii care a adus NATO în pragul colapsului: Am crezut că Alianța se destramă sub ochii mei

Fostul secretar general al NATO a fost numit în poziția noul ministru de finanțe al Norvegiei, în cadrul unei remanieri guvernamentale, în ianuarie 2025, marcând o reîntoarcere în politica națională a țării pe care a servit-o în două rânduri ca prim-ministru.

Stoltenberg, care ar fi trebuit să preia funcția de președinte al Conferinței de Securitate de la München după ediția din 2025 de la Christoph Heusgen, a acceptat să revină în guvernul țării sale într-un context complicat. Până atunci, la cârma Conferinței a revenit veteranul diplomat Wolfgang Ischinger.