Connect with us

SUA

Kamala Harris devine prima femeie vicepreședinte din istoria SUA după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale

Published

on

© Kamala Harris/ Facebook

Kamala Harris va deveni prima femeie vicepreședintă din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care va prelua această funcție, după ce fostul vicepredinte Joe Biden l-a înfrânt pe Donald Trump și a fost ales cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite.

Odată cu învestirea în funcție, la 20 ianuarie 2021, Harris va deveni cel de-al 48-lea vicepreședinte al SUA, însă prima femeie în această funcție.

Kamala Devi Harris, născută la , în California, este o politiciană și avocată americană care ocupă funcția de senator al Statelor Unite pentru California din 2017.

Născută în Oakland, California dintr-o mamă imigrată din Chennai, India, și tată de origine jamaicană, Harris a absolvit Universitatea Howard și Hastings College of the Law din San Francisco. Și-a început cariera în biroul procurorului din Comitatul Alameda, înainte de a fi recrutată în biroul procurorului districtual din San Francisco și mai târziu în biroul procurorului orașului San Francisco. În 2003, a fost aleasă procuroare în acest oraș. A fost aleasă procuroare generală a Californiei în 2010 și realeasă în 2014.

A învins-o pe Loretta Sanchez la alegerile pentru Senat din 2016 devenind a doua femeie afro-americană și prima americancă de origine sud-asiatică care a servit în Senatul Statelor Unite. În calitate de senator, a pledat pentru reforma sistemului sanitar, eliminarea canabisului din anexa I la Legea privind substanțele controlate, ajutarea imigranților fără acte pentru a obține cetățenia, legea DREAM (Development, Relief, and Education for Alien Minors Act), interzicerea armelor de asalt și reforma fiscală progresivă.

Harris a candidat pentru nominalizarea democrată la președinție la alegerile din 2020 și a atras atenția publicului național înainte de a-și încheia campania pe . Ea este prima afro-americană, prima americancă de origine asiatică și a treia femeie după Geraldine Ferraro și Sarah Palin care a candidat pentru vicepreședinție din partea unui partid major.

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american.

Potrivit rezultatelor prezentate de mass-media americane, Biden, care a condus majoritatea cursei, a câștigat în state considerate cheie, precum Wisconsin, Georgia, Michigan și Pennsylvania, și a obținut peste 270 de electori din totalul celor 538 ai Colegiului Electoral, informează Associated Press. Informația este susținută de CNN, BBC, Reuters, NBC și CBS.

Potrivit proiecțiilor Fox News, care îl dau câștigător pe Biden și în statul Nevada, Biden a obținut deja 290 de electori. Potrivit CNN, care nu ia în calcul statele Nevada și Arizona, Biden a obținut 273 de voturi în Colegiul Electoral.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, i-a cerut joi Rusiei să înceteze comportamentul său ”agresiv” faţă de Kiev, forţe armate ruse continuând să fie desfăşurate în număr mare la frontiera cu Ucraina, în pofida unei recente retrageri, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a reînnoit solicitarea ca NATO să ofere țării sale un plan de acțiune pentru aderarea la Alianță.

“Sperăm că Rusia îşi va înceta acţiunile periculoase şi agresive”, a spus Antony Blinken, potrivit AFP şi Reuters, în timpul întrevederii pe care a avut-o la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul primei sale vizite în Europa de Est după preluarea mandatului de secretar de stat

“Suntem conştienţi că Rusia şi-a retras unele forţele de la frontiera sa cu Ucraina, însă vedem că rămân forţe semnificative”, a subliniat el.

Blinken, care s-a deplasat la Kiev după o reuniune G7 la Londra în care țările participante la acest format au denunțat comportamentul destabilizator al Rusiei, a promis să conlucreze cu Ucraina pentru ca ea “să se poată apăra ea însăşi împotriva unei agresiuni”.

La rândul său, Zelenski a denunţat retragerea “prea lentă”, anunţată de Moscova la 23 aprilie, după săptămâni de tensiuni izbucnite în urma desfăşurării a zeci de mii de soldaţi la frontiera comună ruso-ucraineană şi în peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia în 2014, informează Agerpres.

Această demonstraţie de forţă a alimentat temeri la Kiev şi în Occident privind o posibilă ofensivă sau chiar o invazie rusă, NATO și UE subliniind că această acumulare de trupe și echipamente reprezintă cea mai mare desfășurare militară rusă din 2014 încoace, când Moscova a anexat ilegal Crimeea.

Washingtonul, Bruxellesul şi NATO şi-au înmulţit declaraţiile de susţinere faţă de Kiev, însă nu au dat curs solicitării Ucrainei de a accelera aderarea sa la Alianţă, o linie roşie pentru Moscova.

De altfel, potrivit Reuters, preşedintele ucrainean a cerut din nou joi Alianţei Nord-Atlantice să-şi întărească prezenţa militară în regiune, iar Statelor Unite să susţină candidatura Kievului la Planul de Acţiune pentru aderare la organizaţie în timpul summitului din iunie. Volodimir Zelenski a lansat această solicitare luna trecută, în timpul comasării militare ruse de la frontiera cu țara pe care o conduce.

Anterior întrevederii cu Zelenski, Antony Blinken s-a întâlnit cu ministrul de externe Dmytro Kuleba, cu prim-ministrul Denys Shmyhal și cu membrii ai Parlamentului de la Kiev, ocazii cu care a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Potrivit Departamentului de Stat, din 2014, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență totală de peste 4,6 miliarde de dolari, inclusiv asistență de securitate și non-securitate. În plus, Washington-ul a oferit oferit trei garanții de împrumut suveran de 1 miliard de dolari.

Statele Unite au furnizat peste 49 de milioane de dolari în asistență legată de COVID, inclusiv finanțare îndreptată către nevoile umanitare și de sănătate.

Din 2014, Statele Unite au contribuit cu peste 306 milioane dolari la agențiile umanitare pentru a sprijini asistența persoanelor strămutate sau afectate de acțiunile agresive ale Rusiei în estul Ucrainei și Crimeea.

Continue Reading

CHINA

Antony Blinken atenționează Occidentul să fie „foarte precaut” cu privire la natura investițiilor chineze

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Occidentul trebuie să fie foarte precaut cu privire la natura investițiilor chineze în economiile occidentale și să se gândească cu atenție la investițiile în active strategice, potrivit secretarului de stat american Antony Blinken, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Alături de prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, care a pus capăt Războiului Rece, ascensiunea economică și militară spectaculoasă a Chinei din ultimii 40 de ani este unul dintre cele mai importante evenimente geopolitice din istoria modernă.

Occidentul nu a reușit să elaboreze o politică comună cu privire la China, pendulând între a vedea China ca pe o sursă de investiții profitabilă – ca în cazul obligațiunilor guvernamentale americane – și a vedea China ca pe o provocare la adresa stabilității globale, ignorând de-a lungul anilor tehnologia pe care aceasta o deține în domeniul 5G.

Întrebat de BBC dacă Occidentul ar trebui să facă un pas înapoi în ceea ce privește investițiile chineze, Blinken a declarat că SUA nu încearcă să frâneze China sau să o îngrădească, ci mai degrabă să protejeze ordinea internațională bazată pe reguli de după cel de-al Doilea Război Mondial.

De asemenea, întrebat despre investițiile de proporții ale Chinei în Occident, Blinken a declarat pentru BBC „că trebuie să fim foarte precauți în ceea ce privește esența exactă a acestor investiții”.

„Investiția în industrii strategice și în active strategice este un lucru pe care țările ar trebui să îl analizeze cu atenție”. „Altceva este să spui că nu facem nicio afacere. Nu asta este ceea ce sugerăm noi”, a adăugat oficialul american.

Deși Occidentul a fost îngrijorat de resurgența Chinei, aceasta este de multă vreme una dintre cele mai puternice economii din lume.

Potrivit OCDE, venitul pe cap de locuitor al Chinei a fost mai mare decât cel al Europei începând cu secolul al X-lea până la începutul secolului al XV-lea, iar după această perioadă a fost cea mai mare economie a lumii timp de mai multe secole.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de stat american, Antony Blinken, reafirmă de la Kiev sprijinul SUA faţă de suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Published

on

© Dmytro Kuleba/ Twitter

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reafirmat joi, la Kiev, sprijinul Washingtonului față de Ucraina, aflată de șapte ani într-un conflict cu separatiștii proruși și într-un context de intensificare a tensiunilor cu Rusia, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Mă aflu aici dintr-un motiv foarte simplu, acela de a reafirma cu putere, în numele preşedintelui (Joe) Biden (…) angajamentul nostru în favoarea suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale şi independenţei sale”, a declarat Blinken.

Adresându-se omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, oficialul american a punctat voința Statelor Unite de a ajuta ”să vă consolidați democrația, să construiți instituții și să faceți să avanseze reformele împotriva corupției”, dosar în care americanii și europenii așteaptă de mult timp progrese tangibile.

La rândul său, ministrul ucrainean a subliniat că ”apreciază cu adevărat” ajutorul primit începând cu 2014, de la revoluția care l-a alungat de la putere pe președintele prorus de la acea vreme Viktor Ianukovici. Aceasta a fost urmată de de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi de declanşarea războiului din estul Ucrainei cu separatiştii proruşi.

Joi, secretarul de stat Blinken se va întâlni în jurul prânzului cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea unei conferinţe de presă comune.

Manifestările agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei au cunoscut o revitalizare în ultima perioadă și care au stârnit îngrijorări din partea cancelariilor occidentale, acestea din urmă solicitând Moscovei, prin vocea lui Emmanuel Macron, Angelei Merkel și a lui Joe Biden, să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, unde a fost mobilizată ”cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asitat vreodată”, potrivit mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre UE urmează să dezbată în luna mai conflictele prelungite în regiunea Mării Negre, după ce România a propus acest lucru.

După numeroase replici verbale şi schimburi de ameninţări, Moscova a anunţat în cele din urmă, la 23 aprilie, retragerea trupelor de la frontieră, însă Ucraina, SUA şi NATO – la care Kievul aspiră să adere – au declarat că rămân ”vigilente”.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO41 mins ago

România a început retragerea din Afganistan: Primii militari români au revenit acasă. Retragerea celor peste 600 de soldați se va încheia la 11 septembrie

NATO51 mins ago

A început Steadfast Defender 21: Peste 9.000 de soldați NATO testează mobilitatea militară a Alianței din America de Nord și până în Marea Neagră

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: Nu credem că e soluția magică. Partenerii noștri trebuie să faciliteze exporturile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.4 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ4 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ5 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.5 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE6 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending